348 matches
-
acesteia, deci lansarea de impulsuri corespunzătoare imaginii centrale corticale motoare. Mușchiul normal dezvoltat are trei proprietăți: elasticitatea - capacitatea de a se scurta și întinde; tonicitatea - asigură starea de tensiune necesară pentru menținerea corpului pe verticală și a oaselor în articulații; contractilitatea - proprietatea mușchiului de a se scurta voluntar. Activitatea musculară este exprimată prin două forme: statică - contracțiile musculare ce se opun unei forțe externe (gravitației), echilibrând segmentele și corpul și asigurând verticalitatea; dinamică - asigură deplasarea segmentelor și a corpului în funcție de necesități
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
corela cu majoritatea modificărilor patologice observate la nivel retinian, neuronal, renal și cardiovascular (14). Activarea indusă de glucoză a PKC are mai multe efecte, toate fiind prezente și în diabetul zaharat (14): crește sinteza componentelor matriceale și a citokinelor; crește contractilitatea, permeabilitatea și proliferarea vasculară; inhibă activitatea fosfolipazei A2 citosolice (cPLA2); inhibă Na K ATP aza. Toate aceste constatări, dovedite atât in vivo cât și in vitro, atestă rolul activării PKC în medierea efectelor induse de hiperglicemia cronică la nivel vascular
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
liberi și reducerii oxidării piruvatului. Ischemia brutală și severă determină epuizarea rapidă a rezervelor de ATP și glicogen miocardic, acumularea lactatului și ionilor de hidrogen și a diverșilor metaboliți toxici ceea ce conduce la scăderea pH-ului intracelular, tulburări severe de contractilitate și, în condițiile persistenței, necroză celulară (10). Reperfuzia reduce concentrațiile miocardice ale lactatului, dar crește efluxul de ioni de hidrogen și influxul de ioni de sodiu, ceea ce accentuează consecutiv schimbul calciu-sodiu și determină creșterea intracelulară a calciului, mecanism ce ar
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
al cărui scop este reabilitarea meridianelor cu concursul organelor și substanțelor. Masajul mușchilor Sub piele întâlnim diferite alte țesuturi la adâncimi variabile după zone: grăsime, țesut conjunctiv, vase, mușchi. Se disting două tipuri de mușchi • mușchi striați, care posedă o contractilitate rapidă și sunt controlați de voință (este vorba de aproximativ 637 mușchi); • mușchii netezi, care posedă o contractilitate lentă și care sunt controlați de sistemul neurovegetativ (țesuturi prezente în viscere, vase, căile respiratorii, urinare etc.). Masajul muscular se adresează mai
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
țesuturi la adâncimi variabile după zone: grăsime, țesut conjunctiv, vase, mușchi. Se disting două tipuri de mușchi • mușchi striați, care posedă o contractilitate rapidă și sunt controlați de voință (este vorba de aproximativ 637 mușchi); • mușchii netezi, care posedă o contractilitate lentă și care sunt controlați de sistemul neurovegetativ (țesuturi prezente în viscere, vase, căile respiratorii, urinare etc.). Masajul muscular se adresează mai ales mușchilor striați, care acoperă cvasi totalitatea scheletului și a cavității abdominale. Ei asigură punerea în mișcare a
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
pragului) iar după aceea survine o normalizare a excitabilității. Repolarizarea durează mai mult de 300 ms. (fig. 17). Stimulul fiziologic care provoacă contracția miocardului este generat în nodulul sinoatrial. Acțiunea unui stimul suplimentar poate provoca o contracție prematură numită extrasistolă. Contractilitatea (funcția inotropă) este funcția de contracție a inimii. La realizarea acestei funcții participă reticulul sarcoplasmatic, sistemul tubular T, sistemul contractil și mitocondriile. Primele două produc cuplarea excitației cu contracția, depolarizarea membranei fibrei miocardice producând descărcarea intracitoplasmatică a ionilor de calciu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
deci debitul sangvin la necesitățile tisulare. Capilarele nu au nici fibre elastice nici fibre musculare. În cazul venelor este bine reprezentat țesutul fibros, venele din vecinătatea cordului fiind fibro-elastice iar celelalte musculo-fibroase. La baza funcționării sistemului vascular stau elasticitatea și contractilitatea. Elasticitatea vasculară este proprietatea acestora de a se destinde și de a reveni la volumul inițial sub acțiunea presiunii exercitate de sângele împins prin sistola ventriculară. Are ca efect crearea unei curgeri continue a sângelui prin artere și amortizarea pulsului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
vasculară este proprietatea acestora de a se destinde și de a reveni la volumul inițial sub acțiunea presiunii exercitate de sângele împins prin sistola ventriculară. Are ca efect crearea unei curgeri continue a sângelui prin artere și amortizarea pulsului cardiac. Contractilitatea este conferită de fibrele musculare netede și este controlată nervos și umoral. Arteriolele pot adapta circulația sangvină la necesitățile tisulare prin vasoconstricție sau vasodilatație. La nivel venos este manifest doar procesul de venoconstricție. Capilarele, vase lipsite de fibre musculare netede
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sânge în interiorul lumenului venos. Depozitele sangvine se realizează mai ales în splină, ficat, venele mari din abdomen, plexul venos subcutanat. Venele mijlocii și mici, în pereții cărora se află o abundență de fibre musculare netede, sunt dotate cu proprietatea de contractilitate. Contractilitatea venoasă contribuie la reglarea cantității de sânge aflată în capilare și se află sub influența simpaticului și a unor factori umorali. Realizarea circulației venoase are la bază următorii factori: a) Factorul cardiac, care este un factor principal, constă în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în interiorul lumenului venos. Depozitele sangvine se realizează mai ales în splină, ficat, venele mari din abdomen, plexul venos subcutanat. Venele mijlocii și mici, în pereții cărora se află o abundență de fibre musculare netede, sunt dotate cu proprietatea de contractilitate. Contractilitatea venoasă contribuie la reglarea cantității de sânge aflată în capilare și se află sub influența simpaticului și a unor factori umorali. Realizarea circulației venoase are la bază următorii factori: a) Factorul cardiac, care este un factor principal, constă în activitatea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
striați cu sânge este consecința creșterii debitului cardiac, dar și a unor mecanisme locale cum sunt scăderea rezisistenței vasculare și redistribuirea debitelor sangvine la nivel regional, precum și a diferenței dintre concentrația de O2 din sângele arterial și din cel venos. Contractilitatea cardiacă este dependentă de o relație funcțională între presiunea de evacuare a sângelui, viteza cu care se realizează aceasta și volumul sangvin: cu cât presiunea este mai mare cu atât viteza de golire a ventriculilor este mai mică iar cu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ale excitabilității, trecând printr-o perioadă refractară absolută (când este inexcitabilă), apoi printr-o perioadă refractară relativă (caracterizată de creșterea și apoi scăderea 122 122 excitabilității). De aceea intervalul dintre stimuli nu poate fi mai mic decât perioada refractară absolută. Contractilitatea mușchiului striat este proprietatea acestuia de a converti energia chimică potențială în energie mecanică, dezvoltând o tensiune mecanică la capetele sale, însoțită sau nu de reducerea lungimii mușchiului. Contracția musculară implică intervenția sistemelor contractil, energogen și a celor de cuplare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
caracterizată prin perfecționarea proceselor care furnizează energie aparatului contractil, care la rândul său evoluează spre o reactivitate crescută față de ATP și spre o pondere mai mare în ansamblul fibrei. Numeroase cercetări relevă modificarea în ontogeneză a excitabilității electrice și a contractilității fibrei musculare striate. Scăderea cronaxiei se produce începând din viața intrauterină până la vârsta de 20 de luni, când atinge valoarea de la adult. În paralel crește viteza contracției, valoarea de la adult fiind atinsă la vârsta de aproximativ trei luni. Diferențele de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Celulele musculare se numesc striate sau netede, după aspectul microscopic în secțiune longitudinală, dat de prezența sau respectiv absența unei organizări sarcomerice a miofilamentelor de actină și miozină. Proprietățile mușchilor sunt comune cu alte țesuturi vii (excitabilitate, elasticitate) și specifice (contractilitate, tonicitate). Mușchii scheletici sunt mușchi striați, reprezintă ~40% din greutatea unui adult și sunt elementul activ al aparatului locomotor. Funcțiile musculaturii scheletice cuprind deplasarea corpului și segmentelor sale în cadrul unor activități motorii reflexe și voluntare (inclusiv acte comportamentale complexe ca
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
lungimea filamentului de actina (40 nm). Se descriu: troponina T cu afinitate pentru tropomiozina, troponina I intermediară cu afinitate pentru actina, și troponina C cu afinitate pentru ionii de calciu. 7.2.2 Mecanismul molecular al contracției în miocitul scheletic Contractilitatea fibrei musculare reprezinta proprietatea acesteia de a transforma energia chimica potențială în energie mecanică și de a dezvolta o tensiune la capetele sale, cu sau fără scurtarea mușchiului. La realizarea contracției musculare participa direct sistemul contractil și sistemul de cuplare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
al fibrei musculare netede din unele organe și inhibitor în alte organe. De obicei fibrele excitate de acetilcolina sunt inhibate de noradrenalină și invers, în funcție de receptorii de la nivelul membranei musculare, care controlează canale ionice sau alte mecanisme excitatoare sau inhibitoare. Contractilitatea mușchiului neted trebuie neapărat privită ținând seama de sincițialitate, care însă este mult mai complexă decât în miocard deoarece implică și endoteliul. Calciul și moleculele mici (inozitol-trifosfat, nucleotide ciclice) pot trece prin joncțiunile comunicante (gap); cuplarea homocelulară permite amplificarea și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
normală a VS. Necesarul de oxigen obligator pentru supraviețuirea celulară este de 1,3 ml la 100 g de miocard. Activitatea contractilă a inimii scade pe măsură ce disponibilitatea de oxigen prin flux coronarian scade. Reducerea cronică de flux coronar scade reversibil contractilitatea conducînd la apariția miocardului hibernant („hibernating myocardium”). O scădere severă, persistentă a perfuziei miocardice, produce tulburări metabolice cu hipocontractilitate miocardică, care poate fi recuperabilă în perioade mai lungi de timp (1-2 săptămâni). Miocardul aflat în această stare poartă numele de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
anatomia vaselor coronare, poate furniza dovezi importante privind existența leziunilor ateroselerotice coronare și a extensiei acestora - cuantificare. Evaluează de asemenea circulația colaterală. Coronarografia poate infirma prezența unor leziuni coronariene în angina pectorală de alte cauze. Ventriculografia stângă oferă indicii asupra contractilității globale și segmentare a miocardului. În anii din urmă a devenit disponibilă, ca metodă neinvazivă, angiografia CT cu substanță de contrast, neavând încă precizia coronaro-angiografiei invazive. Evaluarea anatomică a arterelor coronare prin angiografie este de importanță majoră pentru succesul revascularizării
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
MITRALĂ DIN CARDIOPATIA CORONARIANĂ Insuficiența mitrală apărută în cursul bolii coronariene, în urma unui IMA poate avea între cauze ruptura unui mușchi papilar, a unei inserții de cordaj la pilier sau datorită pierderii competenței valvei mitrale ca urmare a tulburării de contractilitate a peretelui ventricular posterior de cauză ischemică. Identificarea uneia din cauzele de mai sus justifică denumirea de insuficiență mitrală ischemică. Dacă apare precoce, după un IM acut și este severă, aceasta se definește ca o insuficiență mitrala ischemică acută, iar
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
insuficiență mitrală ischemică. Dacă apare precoce, după un IM acut și este severă, aceasta se definește ca o insuficiență mitrala ischemică acută, iar dacă devine manifestă ulteriror, insuficiența mitrală este ischemică cronică. Uneori insuficiența mitrală este inconstantă, variază în raport cu modificarea contractilității ventriculare stângi. INSUFICIENȚA MITRALĂ ACUTĂ, COMPLICAȚIE A IMA Din pacienții cu IM acut 0,4-5% decedează în urma insuficienței mitrale, severe, produsă de ruptura totală a mușchiului pilier. Decesul apare la câteva ore de la evenimentul acut pe măsură ce una sau ambele valvule
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
a corzilor tendinoase sau•alterarea alinierii mușchilor pilieri și a valvulelor. Insuficiența mitrală cronică la bolnavii cu cardiopatie ischemică poate apare prin ischemia relativă a mușchiului piplier. Această ischemie poate fi produsa periodic de crizele de angină care treptat scad contractilitatea mușchiului papilar, ducând la insuficiență mitrală reversibilă care poate fi severă, precipitând insuficiența ventriculară stângă. INDICAȚII CHIRURGICALE Apariția insuficienței mitrale acute la un bolnav cu IM acut indică intervenția chirurgicală, altfel mortalitatea în această situație este de peste 30%. Când starea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
locul unde încetează un anevrism și unde începe diskinezia. AVS mici și moderate produc frecvent: - acuze majore - simptome de cardiopatie coronariană (angină pectorală, toleranța de efort limitată), - asinergie limitată la un anevrism localizat, teritoriu restrâns, - funcția ventriculară stângă este normală (contractilitate - cinetică ventriculară, volume ventriculare, presiune endiastolică în VS, presiune în artera pulmonară), - nu au indicație chirurgicală decât în prezența simptomelor (angină, insuficiență cardiacă congestivă) și /sau a leziunilor coronare. AVS mari prezintă frecvent: - semne și simptome de disfuncție de VS
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ventriculare, presiune endiastolică în VS, presiune în artera pulmonară), - nu au indicație chirurgicală decât în prezența simptomelor (angină, insuficiență cardiacă congestivă) și /sau a leziunilor coronare. AVS mari prezintă frecvent: - semne și simptome de disfuncție de VS - insuficiență ventriculară stângă (contractilitate - cinetică parietală diminuate,fracție de ejecție diminuată, creșterea presiunii endiastolice a VS, creșterea presiunii areterei pulmonare, creșterea volumelor ventriculare - indexul endsistolic VS), - creșterea cavității VS și a dimensiunilor anevrismului (ecografic și ventriculografic), - indicațiile chirurgicale sunt legate de leziunile arterelor coronare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
proximale ale grefelor instalate deja prin anastomozele periferice la arterele coronare distal de leziunile ateromatoase. După verificarea hemostazei la anastomoze, cordul se reintroduce în sarcină prin umplerea cavităților cardiace. În această etapă poate fi necesar suport inotropic în funcție de starea de contractilitate a miocardului revascularizat, verificată cu ecocardiografie transesofagiană. În stabilitatea hemodinamică se suprimă CEC și canulele. Se neutralizează heparina cu protamină, se desăvârșește hemostaza în pericard și mediastin și se asigură drenajul pericardic, medistinal și pleural dacă este necesar. Înainte de închiderea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
BAC este asociată cu reducerea mortalității spitalicești și cu reducerea complicațiilor ischemice (5022 operați, 2002) [19]. - Agenții antilipidici reduc incidența evenimentelor cardiovasculare, - Inhibitorii de ACE au redus evenimentele cardiovasculare (1 studiu). Beta-blocante (BB): reduc frecvența cardiacă, presiunea sistolică și scad contractilitatea ca răspuns la durere anginoasă și efort. BB blochează efectul catecolaminelor asupra beta-receptorilor, iar inhibiția acestor receptori în miocard produc o reducere a contractilității, frevenței nodului sinusal și vitezei de conducere în nodulul atrioventricular. În angina stabilă efectele benefice sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]