187 matches
-
simple instrumente de cânt]rire a intereselor, ele pot fi folosite împreun] cu orice concepție asupra acestora, inclusiv cu cea a sociabilit]ții naturale a oamenilor. În concluzie, exist] puține elemente care dau unitate tradiției contractualiste. Nu putem evalua teoriile contractualiste doar că teorii contractualiste deoarece aceast] etichet] nu explic] nici premisele și nici concluzia. Este necesar s] evalu]m cele trei teorii componente ale tradiției în mod separat, bazate fie pe dreptul natural, fie pe avantajul reciproc, fie pe imparțialitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rire a intereselor, ele pot fi folosite împreun] cu orice concepție asupra acestora, inclusiv cu cea a sociabilit]ții naturale a oamenilor. În concluzie, exist] puține elemente care dau unitate tradiției contractualiste. Nu putem evalua teoriile contractualiste doar că teorii contractualiste deoarece aceast] etichet] nu explic] nici premisele și nici concluzia. Este necesar s] evalu]m cele trei teorii componente ale tradiției în mod separat, bazate fie pe dreptul natural, fie pe avantajul reciproc, fie pe imparțialitate. Într-un anumit sens
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici premisele și nici concluzia. Este necesar s] evalu]m cele trei teorii componente ale tradiției în mod separat, bazate fie pe dreptul natural, fie pe avantajul reciproc, fie pe imparțialitate. Într-un anumit sens, nici nu exist] o tradiție contractualist] în etic]; exist] doar un instrument contractual pe care diferitele curente l-au folosit în scopuri diferite. Referințe Barker, E.: Social Contract: Essays by Locke, Hume and Rousseau (London: Oxford University Press, 1960) Buchanan, J.: The Limits of Liberty: Between
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Nemulțumirea fâț] de morală sexual] a tradiției vestice a condus la câteva abord]ri diferite. Ideea contractului social a furnizat adesea alternative eticilor tradiționale, nu numai cu privire la obligația politic] și a drept]ții, dar și cu privire la morală sexual]. Abord]rile contractualiste Abord]rile contractualiste pleac] de la ideea c] activitatea sexual] trebuie s] fie evaluat] dup] aceleași criterii că și oricare alt] activitate uman]. Pe aceast] bâz], ei subliniaz] importantă consimt]mântului reciproc, voluntar și în prealabil anunțat, si evidențiaz] oportunitatea toler
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morală sexual] a tradiției vestice a condus la câteva abord]ri diferite. Ideea contractului social a furnizat adesea alternative eticilor tradiționale, nu numai cu privire la obligația politic] și a drept]ții, dar și cu privire la morală sexual]. Abord]rile contractualiste Abord]rile contractualiste pleac] de la ideea c] activitatea sexual] trebuie s] fie evaluat] dup] aceleași criterii că și oricare alt] activitate uman]. Pe aceast] bâz], ei subliniaz] importantă consimt]mântului reciproc, voluntar și în prealabil anunțat, si evidențiaz] oportunitatea toler]rii diversit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceleași criterii că și oricare alt] activitate uman]. Pe aceast] bâz], ei subliniaz] importantă consimt]mântului reciproc, voluntar și în prealabil anunțat, si evidențiaz] oportunitatea toler]rii diversit]ții sexuale că o recunoaștere a libert]ții și autonomiei umane. Unii contractualiști, precum Russell Vannoy în cartea sa Sex Without Love [Sex f]r] dragoste], sunt influențați de un curent al gândirii occidentale care descrie sexul că pe un dar de preț ce trebuie exercitat adesea și cu îndr]zneal] (de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cartea sa Sex Without Love [Sex f]r] dragoste], sunt influențați de un curent al gândirii occidentale care descrie sexul că pe un dar de preț ce trebuie exercitat adesea și cu îndr]zneal] (de exemplu, Rabelais, Boccaccio, Kazantzakis). Alți contractualiști subscriu unei concepții vechi conform c]reia sexul ar trebui savurat cu o moderație adecvat] (de exemplu, Homer, Aristotel, Montaigne). 1) Concepția libertarian] Adesea, la început, o poziție libertarian] câștig] sprijin deoarece este, f]r] excepție, propus] în cadrul acelor culturi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
națiunile care au devenit socialiste; distinge tipul de opresiune la care erau supuși muncitorii capitaliști de opresiunea care sufoc] femeile, și deci neag] faptul c] inegalitatea între genuri poate fi explicat] în mod adecvat prin cauze economice. Tezele tehnologice și contractualiste nu merg mai departe în cazul feministelor. Cathrine MacKinnon, în Feminism Unmodified, susține c] noțiunile care caracterizeaz] acele teze tradiționale, de „drept natural” și „alegere autonom]”, sunt în mod fatal eronate. Feministele radicale, precum MacKinnon, consider] c] rolurile sexuale construite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
femeilor sunt normele acceptate ale comportamentului sexual și definesc, în sens larg, rolurile respective ale sexului în general. Este eronat] sprijinirea creștinismului pe dreptul natural, deoarece dorințele și nevoile noastre sexuale sunt numai o problem] de condiționare social], iar încrederea contractualiștilor în consimt]mântul informat este o ficțiune, deoarece aceeași condiționare social] limiteaz] paletă oportunit]ților și alegerilor reale ale femeilor și hr]nește falsă conștiinț] despre locul femeii în lume și în relația cu b]rbatul. Feministele precum MacKinnon pretind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putem distinge însușirile implicate în munca salariat] comun] de cele cuprinse în activitatea sexual]? Dac] nu putem, atunci poate c] marxiștii au dreptate considerând c] atât muncă salariat], cât și sexul trebuie golite de valoare economic]; sau poate c] anumiți contractualiști au dreptate considerând c] atât muncă salariat], cât și sexul pot fi produse de schimb în anumite condiții. În final, liberalii politici ar argumenta c] sfera public] este din ce in ce mai deschis] femeilor, de asemenea, constiinta public] privind alocarea echitabil] a muncii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interveni este impunerea valorilor noastre și consider]m c] nu avem un argument mai obiectiv pentru perspectiva noastr] moral] decât au ceilalți pentru ale lor. Sursă acestei sov]ieli este o tr]s]tur] a moralei noastre. O perspectiv] liberal], contractualist] este parte a vieții etice a Occidentului postmodernist, fie c] o recunoaștem sau nu (vezi capitolul 15, „Tradiția contractului social”). Vrem s] ne comport]m fâț] de ceilalți în așa fel încât acțiunile noastre s] poat] fi justificate de aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
timp în care echilibra diferențialul puterii pentru români. Marii perdanți ai acestei afaceri ecleziale cu masive ramificații politice erau, neîndoielnic, "națiunile politice" consacrate de sistemul Unio Trium Nationum. Termenii contractului (căci despre așa ceva a fost vorba, în acest caz limbajul contractualist pierzându-și valențele metaforice), consfințiți imperial prin cele două diplome leopoldine ale unirii, statuau conferirea de drepturi uniților echivalente celor de care beneficiau catolicii în "Statul" cărora erau acum asimilați. Prin primirea unirii, conștiința de neam a românilor transilvăneni a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]