821 matches
-
juridic acțiunile de spionaj, sabotaj și alte acte de subversiune, care erau descoperite de către structurile informative și contrainformative. În funcție de gravitatea faptelor, ce trebuiau încadrate juridic, activitatea șefului de birou și a biroului se subordona direct șefului Secției a II-a Contrainformații, iar în probleme deosebit de grave, care amenințau foarte serios interesele statului, această structură era pusă sub comanda directă a șefului Serviciului Secret de Informații. Biroul Filajul Corespondenței intercepta corespondența care prezenta riscuri potențiale la adresa siguranței naționale. Încadrarea acestui birou era
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
această structură era pusă sub comanda directă a șefului Serviciului Secret de Informații. Biroul Filajul Corespondenței intercepta corespondența care prezenta riscuri potențiale la adresa siguranței naționale. Încadrarea acestui birou era asigurată cu translatori, având studii superioare și medii. a) Grupa I Contrainformații, după cum rezultă din însăși titulatura ei, avea ca principale obiective: - identificarea agenturilor străine și a rezidenților acestora; - stabilirea acoperirilor sub care acționau împotriva României, atât în interiorul, cât și în afara granițelor; - urmărirea și deconspirarea agenturilor; - prevenirea scurgerilor de informații și date
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ai țărilor vecine sau ai celor care se pregăteau sau intraseră deja în război, precum: Germania, Ungaria, Italia, Bulgaria, U.R.S.S., Spania etc. b) Grupa a II-a Industrii constituia al doilea compartiment ca importanță în cadrul Secției a II-a Contrainformații. Ea avea ca misiune culegerea de informații asupra persoanelor, care lucrau în întreprinderile industriale, economice, de transport, prezentând un interes strategic și pentru apărarea națională. În același timp, această grupă acționa pentru prevenirea scurgerilor de informații secrete din aceste obiective
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sabotaj, acte de subversiune, distrugeri, angajarea unor elemente suspecte etc. În același timp, erau supravegheați îndeaproape furnizorii armatei, compartimentul semnalând cazurile suspecte, nerespectarea clauzelor contractuale, alte tentative de subminare sau dereglare a producției destinate domeniului apărării. Spre deosebire de agentura Grupei I Contrainformații, agentura Grupei a II-a Industrii includea un număr de patru echipe: 1. Echipa I-a Industrii ale armatei și instituții de stat în legătură cu apărarea națională avea un șef de echipă și se compunea din agenți, indicatori și informatori. Ea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
spionaj, sabotaj etc., trebuia să sesizeze prompt organele competente cu drept de coerciție pentru aplicarea măsurilor specifice legate de anihilarea efectelor atingătoare intereselor de apărare a siguranței naționale. c) Grupa a III-a Acțiuni Sociale reprezenta una dintre structurile Secției Contrainformații, care va dobândi o importanță deosebită, fapt care se va reflecta în organizarea și competențele sale din preajma declanșării și din timpul desfășurării războiului. Explicația acestei situații se regăsește în contextul instaurării dictaturii regale (10/11 februarie 1938) și în condițiile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
operațiuni de natură preponderent tehnică, personalul încadrat avea pregătire accentuat tehnică. Mai puțini erau lucrătorii ce făceau investigare, documentare și analiza textelor și a autorilor lor. Secția Radio, compusă din două structuri, care deserveau cele două Secții, respectiv Informații și Contrainformații, avea misiunile: - de dotare și de asigurare a funcționării posturilor și a aparaturii radio din centrală, centre și rezidențe; - de recrutare a personalului tehnic, pentru întreținerea și funcționarea aparaturii respective. Rețeaua de posturi emisie-recepție a Secției Radio era alcătuită din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu agenții germani în primul război mondial), puteau fi mobilizați pe front și se pierdea astfel contactul și controlul lor, ori metodele de infiltrare, ca și de revenire de peste granițe în țară nu mai erau viabile. Secția a II-a Contrainformații a suferit masive schimbări. La rândul ei, era dominată de o „boală cronică: avea un imens depozit de hârtie și de dosare, cu o valoare informativă foarte relativă”, de buletine informative care conțineau zeci de pagini, iar „dacă le examinai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
spațiul confruntărilor informative și contrainformative s-a dublat sau s-a triplat, concomitent cu „numărul personalului” care „se dublase” și impunea o „nouă repartiție a lui” și „o nouă reorganizare a Serviciului”. Structura concepută în noiembrie 1940, îndeosebi Secția de Contrainformații, devenise greoaie, cu „atribuții prea multe, care se suprapuneau” iar compartimentarea devenise „inadecvată”, din care cauză dădea naștere la confuzii și disfuncționalități. „Controlul personalului era greu de făcut și specializarea agenților suferea în permanență”. Eugen Cristescu a operat rapid, în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
compartimentarea devenise „inadecvată”, din care cauză dădea naștere la confuzii și disfuncționalități. „Controlul personalului era greu de făcut și specializarea agenților suferea în permanență”. Eugen Cristescu a operat rapid, în 1942, „schimbările proiectate”, astfel încât birourile au devenit secții, iar Secția Contrainformații a dobândit o structură tripartită, rezultând un număr de 12 secții, coordonate de un aparat central (vezi Anexele 8, 9 și 10). (A se vedea, de asemenea, pentru alte modificări, Decretul-lege nr. 2 172/1943, Anexa nr. 24, documentul 2
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
al Marelui Cartier General. Principala sa misiune consta în explorarea și exploatarea tuturor posibilităților informative, pentru a stabili și preciza „dispozitivul și potențialul de război sovietic”. Frontul de Est a fost condus de locotenent-colonelul Grigore Ernescu. Secția a II-a Contrainformații - o perioadă a fost condusă de locotenent-colonelul Traian Borcescu, care „a făcut multe și lăudabile eforturi, dar rezultatele nu au fost, totuși, pe măsura străduințelor”. Deplasându-i „centrul de activitate din birouri pe teren”, Eugen Cristescu a împărțit-o pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a fost condusă de locotenent-colonelul Traian Borcescu, care „a făcut multe și lăudabile eforturi, dar rezultatele nu au fost, totuși, pe măsura străduințelor”. Deplasându-i „centrul de activitate din birouri pe teren”, Eugen Cristescu a împărțit-o pe trei secții: - Contrainformații; - Contraspionaj și - Contrasabotaj. În noua organizare, Secției a II-a Contrainformații îi reveneau ca atribuții: - verificarea și completarea informațiilor interne pentru necesitățile Consiliului de Miniștri și ministerele sau departamentele interesate; - întocmirea buletinelor informative lunare, a buletinele politice (patru sau cinci
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și lăudabile eforturi, dar rezultatele nu au fost, totuși, pe măsura străduințelor”. Deplasându-i „centrul de activitate din birouri pe teren”, Eugen Cristescu a împărțit-o pe trei secții: - Contrainformații; - Contraspionaj și - Contrasabotaj. În noua organizare, Secției a II-a Contrainformații îi reveneau ca atribuții: - verificarea și completarea informațiilor interne pentru necesitățile Consiliului de Miniștri și ministerele sau departamentele interesate; - întocmirea buletinelor informative lunare, a buletinele politice (patru sau cinci), a studiilor periodice de sinteză la cerere sau din proprie inițiativă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în grupe, lucrând independent. Agentura I Filaj avea ca obiectiv etnicii germani și Grupul Etnic German, agenții și colaboratorii Gestapo-ului, care activau ilegal în România, și alte munci informative și contrainformative solicitate de șeful Secției, Traian Borcescu. În cadrul Secției Contrainformații operau opt grupe informative, care erau strict delimitate în acțiunile lor: 1. Grupa politică - avea în atenție politicienii, ce activaseră înainte de 1938 în diferite grupări politice și partide, pentru a urmări atitudinea și poziția lor față de măsurile guvernării Antonescu. 2
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
le transmite permanent pe ce probleme de interes operativ și domenii de interes operativ trebuia canalizată activitatea informativă. 8. Grupa Diverse - rezolva celelalte probleme de interes operativ, ce nu erau cuprinse în sfera de preocupări a celorlalte grupe., Agenturile Secției Contrainformații din teritoriu era împărțite pe vechile provincii istorice (agenturile din Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova, Ardeal), cu centrele informative în orașele unde se concentrau probleme majore de interes contrainformativ. De exemplu, agentura din Moldova avea rezidențe în Bacău, Roman, Piatra Neamț, Bârlad
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu serviciile italiene) și - Biroul 3 (lucrări de registratură și arhivă). Agenturile erau: - Agentura „P” (centrul la Ploiești) și - Agentura „T.S.” (Centrul la Turnu Severin), ambele asistate și de cadre ale Abwehr-ului. Secția a IV-a Contraspionaj, provenită din Secția Contrainformații și era structurată pe trei grupe: - Grupa 1 Contraspionaj (identificarea și supravegherea agenților serviciilor de spionaj străine); - Grupa 2 Filaj - numită și Agentura a II-a (filaj prin posturi fixe și mobile); - Grupa 3 Legații (legațiile străine cu personalul lor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Lissievici și șef al Secției Informații. Acest ordin a statuat, în noile condiții, structura Serviciului Special de Informații. Spre deosebire de vechea structură, Secțiile a IV-a și a V-a (Contrasabotaj și Contraspionaj) au fost incluse în Secția a II-a Contrainformații, iar Secțiile a IX-a (Tehnică), a X-a (Radio) și Biroul Cifru se vor comasa în Secția a III-a Tehnică. Secția a IV-a Administrativă va îngloba Secția a VII-a (Personal), a XI-a (Auto) și a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Turnu Severin și Oravița și rezidențele de la Ankara, Istambul și Sofia. De asemenea, structura Secției I mai includea: - Biroul 3 Legături cu Armatele Aliate; - Biroul 4 Corespondență Externă și Curieri. Frontul de Est a fost desființat. Secția a II-a Contrainformații avea următoarea structură: 1. Secretariatul și Registratura; 2. Arhiva generală; 3. Biroul 1 Social - Politic; 4. Biroul 2 Contraspionaj și terorism; 5. Biroul 3 Economic și Diverse; 6. Biroul 4 Minorități iredentiste și Diverse; 7. Grupa Supravegheri Legații; 8. Grupa
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informații generale, ce interesează apărarea”. Șeful Serviciului de Informații se subordona direct ministrului de Război. Organigrama, aprobată prin Decizia ministerială menționată, păstra aproape aceeași structură a Serviciului de Informații: 1. Secretariat; 2. Secția I Informații; 3. Secția a II-a Contrainformații; 4. Secția a III-a Tehnică; 5. Secția a IV-a Administrativă; 6. Secția a V-a Personal, M.O.N.T. și Casa de Credit. Această nouă structură a Serviciului de Informații a rămas operațională până la desființarea sa, în anul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Major includea(vezi Anexa 14): 1. Biroul 1 Informații, format din: - Frontul de Vest cu Centrul 1 Informații și trei subcentre; - Frontul de Est, cu Centrul 2 Informații și trei subcentre; - Frontul de Sud, cu două subcentre; 2. Biroul 2 Contrainformații; 3. Biroul Presă și Propagandă; 4. Biroul Atașați militari și Protocol cu un Serviciu Cifru și un Serviciu Radio Adjutantura și Registratura; Aceeași structură funcționa și la data de 10 aprilie 1940 (vezi Anexa 15). În preajma intrării României în război
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
1941-25 octombrie 1941 și 8 august 1942-15 ianuarie 1943). Secția a II-a a Marelui Stat Major a fost divizată pe două eșaloane (vezi Anexa 17): - Eșalonul I acționa pe front și era alcătuit din: Biroul 1 Informații, Biroul 2 Contrainformații și Biroul 3 Adjutantură. - Eșalonul II al Secției a II-a Informații a rămas în București, ca și Eșalonul II al Marelui Cartier General și avea în compunere: Biroul 1 Informații (cu Frontul de Est, de Vest și de Sud
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
3 Adjutantură. - Eșalonul II al Secției a II-a Informații a rămas în București, ca și Eșalonul II al Marelui Cartier General și avea în compunere: Biroul 1 Informații (cu Frontul de Est, de Vest și de Sud); Biroul 2 Contrainformații; Biroul 3 Legături externe; Biroul 4 Studii și Cercetare; Serviciul Radio, Biroul Adjutantură și Serviciul Atașaților Militari. După ce Marele Cartier General a fost retras de pe front, iar Eșalonul II revenea la Marele Stat Major. În Secția a II-a apar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
modificări, adaptându-se la conjunctura internă și internațională impusă de desfășurarea operațiunilor militare. În 1943, Secția a II-a avea următoarea configurație(vezi Anexa 18): - Biroul 1 Informații (cu Frontul de Est, Frontul de Vest, Frontul de Sud); - Biroul 2 Contrainformații (având de astă dată Subbiroul Contrainformații, Subbiroul pentru Contrainformații Armate, Subbiroul Verificări, Subbiroul Cenzură, Subbiroul Prizonieri, Subbiroul Studii); - Biroul 3 Legături Externe; - Biroul 4 Investigații-Căutare; - Subbiroul Adjutantură; - Serviciul radio; - Biroul Studii - Biroul Atașați Militari. Structura Secției a II-a, după
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și internațională impusă de desfășurarea operațiunilor militare. În 1943, Secția a II-a avea următoarea configurație(vezi Anexa 18): - Biroul 1 Informații (cu Frontul de Est, Frontul de Vest, Frontul de Sud); - Biroul 2 Contrainformații (având de astă dată Subbiroul Contrainformații, Subbiroul pentru Contrainformații Armate, Subbiroul Verificări, Subbiroul Cenzură, Subbiroul Prizonieri, Subbiroul Studii); - Biroul 3 Legături Externe; - Biroul 4 Investigații-Căutare; - Subbiroul Adjutantură; - Serviciul radio; - Biroul Studii - Biroul Atașați Militari. Structura Secției a II-a, după 23 august 1944, a fost redată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de desfășurarea operațiunilor militare. În 1943, Secția a II-a avea următoarea configurație(vezi Anexa 18): - Biroul 1 Informații (cu Frontul de Est, Frontul de Vest, Frontul de Sud); - Biroul 2 Contrainformații (având de astă dată Subbiroul Contrainformații, Subbiroul pentru Contrainformații Armate, Subbiroul Verificări, Subbiroul Cenzură, Subbiroul Prizonieri, Subbiroul Studii); - Biroul 3 Legături Externe; - Biroul 4 Investigații-Căutare; - Subbiroul Adjutantură; - Serviciul radio; - Biroul Studii - Biroul Atașați Militari. Structura Secției a II-a, după 23 august 1944, a fost redată în Anexele 19
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Biroul 4 Investigații-Căutare; - Subbiroul Adjutantură; - Serviciul radio; - Biroul Studii - Biroul Atașați Militari. Structura Secției a II-a, după 23 august 1944, a fost redată în Anexele 19 și 20: - Biroul 1 Informații (cu două Fronturi: Vest și Sud); - Biroul 2 Contrainformații (cu trei subbirouri); - Biroul 3 Legături externe; - Biroul 4 Investigație și Căutare (cu patru subbirouri); - Stația Radio; - Biroul Adjutantură și Registratură; - Biroul 5 Legături cu Armatele Aliate; - Biroul Propagandă și Contrapropagandă care avea în componența sa compartimentele: a) Broșuri și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]