236 matches
-
el fiind unul dintre primii poeți transmoderni postbelici, care a găsit în Eminescu și în Ion Barbu înainte-mergători." (p. 136) Această interpretare din partea a doua a lucrării, în cheie transmodern(ist)ă referențială pentru exegeza barbiană -, se încheie în nota contrapunctică, concluzivă în raport cu perspectiva ermetistă: "Ambii poeți [n.a. Mallarmé și Barbu] consideră că diferența dintre limbajul poeziei și cel uzual sau al prozei este dată de vers, nu de cuvânt. Mallarmé vine cu ideea îndrăzneață că versul este echivalentul cuvântului: combinând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
manifestă în mod evident un comportament semiotic, bazat pe dinamica interacțiunilor semetice. Prin aceasta, obiceiurile par să semnifice producția viitoarelor obiceiuri, în nesfârșitelor și lungile rețele întinse înapoi, până la începutul vieții, și înainte, până la semiosfera globală viitoare. 10. Totalitatea „duetelor contrapunctice” formează sfera de comunicații semiosfera Biosfera este înțeleasă ca o rețea globală de interconexiuni, ca un circuit al elementelor chimice prin organisme și mediu (circuit biogeochimic). Rămân însă multe aspecte care scapă înțelegerii noastre. Structurile chimice, structurile minerale și cele
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Și vremea-ncearcă în zadar/ Din goluri a se naște. Mai mult decât atât: Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe,/ E un adânc asemene/ Uitării celei oarbe. Față de aceste imagini dominante ale zborului-plutire, se găsesc, contrapunctic în poem, două imagini ale unui alt fel de zbor: Și s-arunca fulgerător; Părea un fulger ne-ntrerupt. Aceste două ipostaze ale zborului țin de dinamica diferită a motivației interioare a Luceafărului; de aici vine și forța năvalnică a zborului-combustie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Urmează o proiecție care, astăzi, nu-i tocmai acceptată: "Nu disidenții comuniști vor dărâma comunismul în România, ci reîntoarcerea în cultură a unor mari filosofi și gânditori ca Eminescu, L. Blaga, C. Rădulescu-Motru, N. Iorga, C. Noica sau Mircea Eliade". Contrapunctic, un diagnostic exact asupra valorii "filosofiei marxiste" românești: "Cărțile marxiste de la noi sunt monumente de plictiseală, labirinturi soioase de citate îmbrâncite parcă în culmea neputinței sau a deznădejdii (...) Filosofii noștri nu-și îngăduie o urmă de libertate nici în matca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
construcții (vezi exemplul 1). Configurația de discurs a Pagodelor atrage atenția asupra unei alte trăsături fundamentale a muzicii de gamelan, reprezentată de țesătura sa multistratificată, cu un complex sonor avansat, ce poate desfășura în mod simultan până la 20 de linii contrapunctice, cu evoluții independente și o diferențiere esențială la nivelul registrului de avansare. Pagodes reflectă această concepție structurală originară, în pofida unei simplificări considerabile a tratării contrapunctice, la care recurge Debussy prin opțiunea desfășurării constante a trei sau patru planuri evolutive. De
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu un complex sonor avansat, ce poate desfășura în mod simultan până la 20 de linii contrapunctice, cu evoluții independente și o diferențiere esențială la nivelul registrului de avansare. Pagodes reflectă această concepție structurală originară, în pofida unei simplificări considerabile a tratării contrapunctice, la care recurge Debussy prin opțiunea desfășurării constante a trei sau patru planuri evolutive. De asemenea, există o unitate de concepție care transpare cu elocvență din modalitatea de structurare a discursului sonor, în care densitatea sunetelor crește proporțional de la registrul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de pasaj. În plan interpretativ, „personalizarea” acestei noi idei tematice necesită conceperea într-o sonoritate distinctă, menită să pună în valoare natura stratificată a texturii de discurs. În această circumstanță, obiectivul interpretativ se identifică cu rezonarea clară a acestei linii contrapunctice, și, implicit, evitarea contopirii sale întrun plan secundar, echivalent celui deținut de clasicul acompaniament al scriiturii omofone. Una dintre dimensiunile interesante ale manierei de concepție a discursului o constituie prezența frecventă a indicațiilor de ritenuto. Trebuie menționat faptul că forma
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
modificarea de stare ce intervine odată cu indicația suplimentară avec plus d’abandon (cu mai mult abandon). Un aspect esențial îl constituie potențarea din punct de vedere interpretativ a acestui tip de discurs, ce apelează la suprapunerea constantă a două planuri contrapunctice cu evoluții distincte. Acestea generează adesea puncte de incidență rezultate din ciocnirea diferitelor entități ritmice. Astfel, se distinge avansarea predominant sincopată a liniei superiore ce se suprapune unei structuri motivice, a cărei configurație ostinato afirmă același ritm de habaneră. Reexpoziția
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
hipnotic, creat de jocul cercurilor ce se îndepărtează la nesfârșit pe suprafața acvatică, predispune la o profundă investigație în sfera subconștientului. Efectul de rezonanță va fi întreținut de fluiditatea interpretării evoluției acordice din planul superior al discursului, a cărui linie contrapunctică superioară necesită a fi subliniată expresiv, în timp ce execuția cu un atac legato va determina obținerea unor sonorități cu reale calități vocale. Sunetele aparținând configurației tematice vor beneficia de o tensionare distinctă a atacului, cu eliberarea completă a pedalei de surdină
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unui ambitus de cvartă, ca simbol al purificării, al esențializării. Sfera armonică asociază variate culori diatonice cu scara în tonuri, precum și succinte momente pentatonice, toate expuse într-o concepție prioritar acordică. Aceasta, la rândul său, este construită din multiplele planuri contrapunctice ale motivelor suprapuse, operând frecvente intersectări sau juxtapuneri într-o libertate desăvârșită. Dimensiunea agogică se bazează cu predominanță pe menținerea nivelului inițial de tempo (Andantino molto - Tempo rubato, cu o recomandare metronomică de ), abaterile de la valoarea acestuia derivând din strategia
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
24 (primul climax - f ) - măsura 54 (vârful tensional al celui de al doilea climax - ff ) - măsura 76. În ceea ce privește configurația de discurs, Debussy optează pentru o modalitate alternativă de juxtapunere a unor diferite categorii sintactice (monodie, recitativ, voce acompaniată acordicaria, secțiuni contrapunctice sau tratări polifonice cu multiple voci ce desfășoară profiluri melodico-ritmice independente). Acest aspect reprezintă, de fapt, proiecția peste secole a unei tehnici intens practicată în Baroc, la care Debussy face apel asigurând, în același timp, dinamismul, varietatea și contrastul avansării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cea în care asistăm la estomparea gradată a contururilor sale. Images, II ème série 1907 II.4. Cloches à travers les feuilles (Clopote printre frunze) Asociată sonorităților rezonante și configurației de discurs ce suprapune evoluțiile independente ale unor multiple linii contrapunctice, opțiunea denominativă a acestei imagini sonore relevă prezența unei aluzii evidente la muzica de gamelan. Astfel, Cloches à travers les feuilles este una dintre numeroasele ofrande muzicale aduse de Debussy muzicii javaneze, a cărei descoperire i-a produs o adevărată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
conținut, precum și a diferitelor raporturi de interrelaționare care se stabilesc între respectivul „eveniment” și celelalte entități tematice ale ansamblului). De altfel, această concepție de repartizare a materialelor tematice între planurile țesăturii integrale, în care fiecare voce își desfășoară propriul traseu contrapunctic în mod particular individualizat prin natura conținutului său melodico-ritmic, o vom regăsi în majoritatea configurațiilor de discurs ale celor două caiete de Preludii. La nivelul țesăturii de ansamblu distingem evoluția a trei planuri distincte, corespondente celor trei dansatoare proiectate de către
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
una din schițele lui Toulouse-Lautrec. În acest sens, preludiul poate fi interpretat ca o replică sonoră a acelui spectacol, în care se explora efectul vizual produs de iluminarea colorată ce reflecta pe voalurile translucide ale protagonistei. Delimitarea celor trei planuri contrapunctice independente ale discursului este determinată de funcția structural-expresivă îndeplinită de fiecare dintre acestea în contextul țesăturii de ansamblu: motivul tematic în tonuri cu rol de „decor” ilustrează un autentic corespondent muzical descriptiv, sugestie a unei adieri ușoare ce înfioară pentru
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Planul armonic prezintă o evidentă focalizare asupra celor două bicordii re-mi și mi-fa, integrate în mod succesiv unor multiple structuri armonice, care oferă proba conceptului de polifuncționalitate sau armonie polivalentă. Configurația supraetajată a scriiturii, cu cele trei evoluții contrapunctice, ce îndeplinesc funcții diferite la nivelul ansamblului, se distinge încă din debutul preludiului: motivul ostinato al „pașilor”, cu o puternică încărcătură psihologică; melodia, o melopee tânguitoare cu un evident caracter modal - eolian pe re; pedala sonoră, stabilind disonanțe sau relaxări
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce menține cu insistență disonanța secundei mari () cu intenția obținerii unui efect de bruiaj acustic; o voce secundară cu același aspect predominant cromatic, în care configurația ritmică conservă, în mod frecvent, formula trohaică de bază, și care descrie un traseu contrapunctic expus în sens opus articulației tematice. Nivelul dinamic extrem de redus (pp) menționat în circumstanța unui discurs cu o asemenea densitate sonoră impune o foarte atentă diferențiere interpretativă bazată pe conștientizarea rolului fiecărui plan constitutiv, fapt dictat de aspectul pregnanței tematice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
necunoscând alte elemente structurale. Se observă că În cele două catrene există un număr egal de iambi (8) și peoni (6) (5 peoni IV și 1 peon II). Ritmul muzical nu cunoaște de la o strofă la alta modificări de natură contrapunctică, ci rămâne mereu invariabil, sfârșindu-se la aceeași Înălțime. Monotonia este sugerată și impusă În cadrul prezentului etern, deși verbele, puține la număr, stau la imperfect (imperfectul Își prelungește acțiunea În prezent).Cuvintele din ambele strofe au o mare Încărcătură consonantică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
anchetat de Securitate pentru discuții anticomuniste cu prietenii săi, în ultima perioadă a ceaușismului. El nu face din acest început un caz de disidență, ci îl amintește ca o minimă justificare a preocupărilor sale. Două dintre cărțile lui sunt axate contrapunctic pe chestiunea Securității: este vorba despre Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente, 1949-1989 (Editura Polirom, Iași, 2002) și Moștenitorii Securității (Editura Humanitas, București, 2004). Marius Oprea a antologat și comentat câteva dintre documentele cele mai importante legate de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
un instrument puternic în mâna Partidului, plin de ură împotriva dușmanului, devotat Partidului, clasei muncitoare. Fără ură de clasă, nu aș fi putut munci la crearea unui astfel de aparat (ibidem, p. 256). Frenezia bătăliei împotriva „dușmanilor poporului” este reluată contrapunctic la aceeași conferință continuată în zilele următoare de Gheorghe Pintilie, figură patibulară de securist carierist, asasinul lui Ștefan Foriș (fost lider al Partidului, rival al lui Gheorghiu-Dej): să ne întărim, să putem da lovituri dușmanului cât mai puternice, poate întreit
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
îi dă valori expresive nemaiântâlnite până la el, se face încheierea expoziției. Scurta dezvoltare ce urmează este întemeiată pe începutul temei I și pe ritmul timpanului. După două acorduri ample, se revine la tema I, cântată de viorile secunde și împodobită contrapunctic de către violoncele. Acest moment marchează începutul reprizei. Sonoritățile se amplifică, reauzim ritmul timpanului și curând mișcarea se încheie. Partea a III-a este intitulată, ca în simfoniile lui Haydn și Mozart, Menuetto, deși are caracterul vioi al unui schezo. Viorile
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Prometeu” și în Variațiunile pentru pian op. 35. Ea este anunțată de coarde în pizzicato și capătă aspectul de formulă persistentă, peste care se suprapun diversele variațiuni. Tema este angrenată în variate prelucrări, unele din ele de o mare virtuozitate contrapunctică. La un moment dat, în timp ce la bași se cântă motivul inițial puțin transformat, suflătorii de lemn și viorile prime aduc o melodie cu înfățișare de dans maghiar. În desfășurarea finalului intervine o variaține într-o mișcare liniștită ( poco andante ), ca
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de cântecul propriu-zis, glosând sonor pe imaginea unei spirale. Dar vocea lui Robert Plant se înnăsprește mai apoi și recuperează chitara, sau mai exact chitara lui Page recuperează vocea lui Plant și împreună realcătuiesc simfonia dorită. Există aici o structură contrapunctică, însă pulverizată, fragmentară, vocea și chitara își au, la urma urmei, fugile lor solitare. Spiralarea cântecului este însă cea care m-a hipnotizat: nu de la început, efectul se face simțit doar după ce asculți Stairway to Heaven de vreo cinci ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
în mod aparte: Easy Livin’, Lady in Black, Gipsy, Sweet Lorraine. Capodopera trupei Uriah Heep este însă, firește, cum altfel?, July Morning (1971). Deși textul este întrucâtva patetic și melodia trece prin riscul unor sonorități excesiv sentimentale vocal, aici stilul contrapunctic și structura sunt realizate prin îmbinarea ingenioasă a claviaturilor, vocii, chitării și percuției - rolul esențial cred că îl are totuși orga electronică mixată cu chitara. Dar la fel de mult, oricât aș vrea să nu fie așa, este esențial fluxul emoțional. Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
manechinul iubit. În Povestiri..., partajarea însingurării se face la vedere, între semne de circulație și fiole cu care personajele adorm ghemuite, donându-și țăcăneala inocentă și visând la „razna“ de mâine. Afrim pune la bătaie cu aceeași abilitate de dozaj contrapunctic din joi.mega Joy sau Plastilină nodul din gât și contracțiile din stomac. Adică tristețea celei care rămâne cu sângele în vena pentru că normele europene impun noi standarde pentru donatori și râsul exploziv din show-ul muzical. Regizorul care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
este dozarea calupurilor de pauză, urmate exact atunci când trebuie de încleștări și încordări. Management-ul temporal al spectacolului este unul cât se poate de precis, fără momente de plictiseală la care s-ar fi putut ajunge extrem de ușor dacă ritmul contrapunctic ar fi scăzut. Sigur că e nevoie să intri în convenția propusă, în poziția spectatorului care-și dă timp pentru ca feeling-ul meciului pasional și al morții să se poată institui pe parcurs. Ritmul e articulat de doi actori (Mihaela Teleoacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]