236 matches
-
nu stau pe aer/ ci pe un suflet// cristina, femeile mele/ au suflet și să-mi/ accepte mitocăniile,/ sforăitul noaptea,/ ego-ul rotunjor,/ cristina, n-am șanse să mă duc dracului” (n-am șanse să mă duc dracului). are un caracter contrapunctic. Pe de o parte e această afectare provocatoare, menită a da personajului un spor de autoritate, așa cum un adolescent și-ar îngroșa vocea, pe de altă parte chipul său nemachiat, dezarmat în fața misterelor vieții. Eul se caută pe sine pe
Procesarea lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3326_a_4651]
-
internaționale “George Enescu”. Conceptele care au stabilit structurarea volumului în trei părți generează paralele între muzică și filosofie sau muzică și arte plastice. Asocierea “imitației” cu muzica lui Bach nu se limitează desigur doar la acea tehnică muzicală de preluare contrapunctică a vocilor, ci vizează un ansamblu de concepte estetice ale barocului. Unele forme arhetipale se regăsesc într-o sugestivă alăturare a unor plasticieni și compozitori români contemporani: Horia Bernea, Ovidiu Maitec - Doina Rotaru; Alexandru Chira, Wanda Mihuleac - Octavian Nemescu; Marin
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
la Editura Mecatrin din Brașov, reprezintă așa cum însuși compozitorul le denumește atât de sugestiv - „un buchet” de 10 piese corale. Frunze de toamnă este o sensibilă miniatură pentru cor mixt pe versuri de Ioan Alexandru, concepută într-un elegant dialog contrapunctic al vocilor, având o scriitură muzicală aerată. Folosirea isoanelor și a recitativului melodic ușor melismatic, imprimă lucrării un iz psaltic. La piesa intitulată La casa cu grădiniță pentru trei voci egale, realizată pe versuri populare, remarcăm eleganța melodicii susținută de
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
realizată pe o melodică ușor melismatică, de sorginte psaltică. Spune-mi tu puiuț de cuc este un diptic pentru cor de voci egale, pe versuri populare În prima parte întâlnim o melodică generoasă, melismatică ce va fi supusă unei tratări contrapunctice. Allegretto giocoso aduce o parte contrastantă, de joc, cele trei voci fiind antrenate într-o elegantă imitație. Colo-n jos și mai în jos - pentru cor mixt, pe versuri populare, are la bază o melodică de inspirație populară, cu efecte
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
din anii ’70-’80, cu o notă de vetustețe intenționată, subliniată de sunetul de orgă, minimalist și vivace în același timp, sugerând atmosferă întunecat-senzuală a unui bar de noapte, Darkness reprezintă un punct de expresivitate maximă în economia albumului. Construit contrapunctic - o melodie alertă suprapusa unui text ce se constituie într-un document al depresiei -, discursul beneficiază de mobilizarea întregii echipe avută de Leonard Cohen la dispoziție. Excelează, ca întotdeauna, partea vocală feminină (Sharon Robinson, Webb Sisters), Neil Larsen la clape
Vechimea, adâncul (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4796_a_6121]
-
ideale, a subțirimilor delirante ale expresiei. Excesul de monitorizare cerebrală se prăbușește. Acrobația limitelor cedează. Excedat de reguli, Șerban Foarță se vrea prăvălit într-o soteriologică sau doar elementar vitală anarhie. Astfel se închide cercul (anti)lirismului d-sale tulburător contrapunctic.
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
Voiculescu integrează selectiv, desigur, și contribuțiile românești în domeniu, chiar dacă acestea au avut un caracter sporadic, nu de puține ori doar cu acoperire statistică. Astfel, sistematizarea problematicii legate de construcția temei de fugă ori a travaliului aferent dezvoltărilor unei forme contrapunctice imitative monotematice din Tratatul de contrapunct și Fuga de Martin Negrea și, mai ales, din Formele muzicale ale barocului în operele lui I. S. Bach (vol. II) de Sigismund Toduță devine la Dan Voiculescu literă de lege, contribuind la o
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
este una proustiană, infinit asociativă și speculativă, o memorie a literatului în care amănuntul factual îl cheamă mereu pe cel simbolic. Astfel, scrierile din acest volum sunt senzuale și intelectualizate deopotrivă, iar percepției directe a autorului îi replică în permanență, contrapunctic, citatul literar. Stilul, ușor pedant în descrierea comparatistă a picturilor din muzee, coboară în colocvial și se pliază pe conturul situațiilor prozaice, pentru a deveni mai apoi poetic și plastic. În toate spațiile străbătute, atenția este reținută de fiecare dată
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13708_a_15033]
-
sau „expir” devitalizat al ultimei avangarde, o stare „reziduala” a acesteia, prezentându-se ca atare și legitimându-se că descriere detaliată a acestei imagini. O altă analogie, una aproape identică în termeni o prezintă contextul nașterii armoniei din răcirea "magmei" contrapunctice în segmentele cadențiale dintr-o fugă bachiană. Însă cum formele elaborate ale gândirii armonice nu mai pot fi explicate prin particularitatea contextului generativ polifonic, tot astfel nici postmodernitatea nu mai poate fi înțeleasă doar prin recursul argumentativ la o sumă
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
săptămîni la Paris. Este vorba de trei magnifice albume de artă, Le rideau ou la fęlure du monde (1997), L'homme de dos. Peinture, théâtre (2000) și Nocturnes. Peindre la nuit, jouer dans le noir (2005), unde comunicarea, armonică sau contrapunctică, dintre teatru și pictură, așa cum o concepe și o interpretează George Banu, constituie, de fapt, fundalul pe care se proiectează un profund eseu despre condiția umană. ș...ț Cărțile lui George Banu sunt asemenea unor spectacole sustrase efemerului, spectacole ale
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
Eu mănînc pîine răstignită. Sufletul meu este tot/ mai înăuntru./ Ca apa în fîntînă" (Psalmul 75). Simțindu-se "în val nelumesc", socotin-du-și, cum ar spune Origene, sufletul un altar, poetul nu-și uită obligația rostirii specifice. Dar intervine un plan contrapunctic. Credința nu e întotdeauna netedă, extazul nu e fără pauze, adorația nu e scutită de nodulozități contradictorii. Dacă adevărata credință ar fi doar, cum s-a afirmat, cea testată de îndoială, Paul Aretzu confirmă o atare observație prin umanizarea partiturii
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
atâtor orchestre cu pretenții. O "Séquence paraliturgique" pusă pe muzică de Giovanni-Battista Draghi, alias Pergolese, compozitorul cu o existență atât de meteorică, mort la 26 de ani, cel care a durat un Stabat Mater pe cât de riguros în depanarea secvențelor contrapunctice solidare aceleiași stări afective (manieră tipic barocă), pe atât de grațios în revărsările melodice de o latină descendentă. O soprană și o altistă ca doi îngeri ce se roagă cântând și cântă rugându-se. Iar dacă toate acestea nu sunt
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
Unde-o fi omul palid care mi-a promis că se va spânzura? Avea părul zburlit și o haină gri." Vântul hai-hui simbolizează un timp diluat, un timp pe care poetul nu reușește să îl densi-fice. Ironia, persiflarea, ludicul accentuează contrapunctic gravitatea situației (se știe bine, alternanța ironie-gravitate, ca tensiune a contrariilor, este un mecanism generator de sensuri deschise în scriitura modernă, ca și în cea romantică). Amănuntele vestimentare, superflue într-o situație-limită, ca și limbajul popular ("părul zburlit") duc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de cântecul propriu-zis, glosând sonor pe imaginea unei spirale. Dar vocea lui Robert Plant se înnăsprește mai apoi și recuperează chitara, sau mai exact chitara lui Page recuperează vocea lui Plant și împreună realcătuiesc simfonia dorită. Există aici o structură contrapunctică, însă pulverizată, fragmentară, vocea și chitara își au, la urma urmei, fugile lor solitare. Spiralarea cântecului este însă cea care m-a hipnotizat: nu de la început, efectul se face simțit doar după ce asculți Stairway to Heaven de vreo cinci ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
în mod aparte: Easy Livin’, Lady in Black, Gipsy, Sweet Lorraine. Capodopera trupei Uriah Heep este însă, firește, cum altfel?, July Morning (1971). Deși textul este întrucâtva patetic și melodia trece prin riscul unor sonorități excesiv sentimentale vocal, aici stilul contrapunctic și structura sunt realizate prin îmbinarea ingenioasă a claviaturilor, vocii, chitării și percuției - rolul esențial cred că îl are totuși orga electronică mixată cu chitara. Dar la fel de mult, oricât aș vrea să nu fie așa, este esențial fluxul emoțional. Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
floarea de lupin alb cu câțiva milimetri mai la stânga. Asta o să ajute la accentuarea calităților oratorice ale trandafirului. Și-acum irisul vine uite-aici. Trebuie să încerci să realizezi un efect aproape audibil al contrastului coloristic. Aș zice chiar unul contrapunctic. Eva dădu din cap aprobatoare și oftă. — Odinioară era așa de plin de energie, zise ea. Iar acum nu face altceva decât să zacă așa prin casă și să se uite la teveu. Singurul lucru pe care-l mai pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
numai cum ar fi să ai niște copii ca Henry! El e atât de lipsit de creativitate! Și apoi copiii sunt extrem de obositori. îți consumă toată energia creatoare. Mavis Mottram se îndepărtă ca să ajute pe altcineva să obțină un efect contrapunctic la un vas de culoarea cireșii, de data asta cu condurul-doamnei și nalbe. Eva mai bibili puțin la trandafirul ei. Mavis era atât de norocoasă! Ea îl avea pe Patrick, iar Patrick Mottram era un bărbat atât de plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
noi. Femeia îl găsi pe Wilt în pat, prefăcându-se adormit. îl trezi și-i povesti despre Sally Pringsheim. Wilt se întoarse pe partea cealaltă și își dori din tot sufletul ca nevastă-sa să fi rămas la aranjamentele florale contrapunctice. Libertatea de opțiune sexuală lipsită de conștiința consecințelor era ultimul lucru pe care și-l dorea în momentul ăsta și, venind de la nevasta unui biochimist care își putea permite să locuiască în Rossiter Grove, nu prevestea nimic bun pe viitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cele patru cauciucuri ale mașinii. Elena mai venea și ea uneori, suind în mașină pe bancheta din spate. De la o vreme chiar se arătă din ce în ce mai des, nu atât ca să asculte melodiile sofisticate ale soțului ei, care tocmai trecea prin furia contrapunctică a unor Dunstable, Palestrina, Dufay, Ockeghem, Josquin Des Preș și mai ales Orlando di Lasso, suprapunând acorduri aproape alchimice, cât pentru că începea s-o atragă, de ce să n-o spunem, înfățișarea destul de romanțioasă a tânărului saxofonist. Ea își dăduse de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fi implicațiile inter-frame ale romanului, cuprinse între marginile vagi ale parantezelor auctoriale. Se simte din plin lectura aplicată cu atenție textelor lui Eco (a se citi nota din jurnalul lui M., unde acesta citează din Opera aperta, pentru a exclama contrapunctic și dezamăgit că la noi încă se discută despre geniu, măiestrie etc.). Ce m-a atras spre această carte, de când am citit-o prima oară, a fost tocmai contrapunctul adus acestei virilități nevrotice: jurnalul lui A. conține destulă candoare pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
îi dă valori expresive nemaiântâlnite până la el, se face încheierea expoziției. Scurta dezvoltare ce urmează este întemeiată pe începutul temei I și pe ritmul timpanului. După două acorduri ample, se revine la tema I, cântată de viorile secunde și împodobită contrapunctic de către violoncele. Acest moment marchează începutul reprizei. Sonoritățile se amplifică, reauzim ritmul timpanului și curând mișcarea se încheie. Partea a III-a este intitulată, ca în simfoniile lui Haydn și Mozart, Menuetto, deși are caracterul vioi al unui schezo. Viorile
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Prometeu” și în Variațiunile pentru pian op. 35. Ea este anunțată de coarde în pizzicato și capătă aspectul de formulă persistentă, peste care se suprapun diversele variațiuni. Tema este angrenată în variate prelucrări, unele din ele de o mare virtuozitate contrapunctică. La un moment dat, în timp ce la bași se cântă motivul inițial puțin transformat, suflătorii de lemn și viorile prime aduc o melodie cu înfățișare de dans maghiar. În desfășurarea finalului intervine o variaține într-o mișcare liniștită ( poco andante ), ca
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
on the Water (1971). Are chitara cea mai obsedantă, sound-ul cel mai impetuos, limpede și logic. Este aproape o matematică rock sau, mai exact, o algebră. Cine ascultă Smoke on the Water este în chip tranșant prins înăuntrul unei construcții contrapunctice. E o fugă de Bach (măcar metaforic), preschimbată de hipioții-rockeri britanici într-un sound la fel de obsedant. Găselnița acestei melodii care a făcut carieră stă în chitara bas: multă vreme, în rock, aceasta a rămas în plan secundar, în fundalul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
un amplu colaj de “felii de viață”? Răspunsul nu este ușor de dat întrucât structura cărții poate justifica, prin nuanțele de rigoare, ambele variante. Poate fi considerat un roman prin dimensiuni (deși întinderea nu este niciodată hotărâtoare), arhitectura caleidoscopică și contrapunctică, o anume complexitate a traiectoriilor existențiale ale unui grup de personaje, protagonistul de netăgăduit fiind Paul Alexandrescu. Trebuie luate deopotrivă în considerație perspectiva narativă unică (naratorul putând fi considerat purtătorul de cuvânt al autorului) și - desigur - viziunea asupra vieții. Cu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
manechinul iubit. În Povestiri..., partajarea însingurării se face la vedere, între semne de circulație și fiole cu care personajele adorm ghemuite, donându-și țăcăneala inocentă și visând la „razna“ de mâine. Afrim pune la bătaie cu aceeași abilitate de dozaj contrapunctic din joi.mega Joy sau Plastilină nodul din gât și contracțiile din stomac. Adică tristețea celei care rămâne cu sângele în vena pentru că normele europene impun noi standarde pentru donatori și râsul exploziv din show-ul muzical. Regizorul care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]