411 matches
-
art. 146 lit. e) privind atribuția Curții Constituționale de a soluționa conflicte juridice de natură constituțională. (2) Situația de fapt ... 14. La data de 25 aprilie 2014, prin intermediul Cancelariei Ordinelor din cadrul Administrației Prezidențiale, Președintele României a transmis prim-ministrului spre contrasemnare două proiecte de decrete de decorare a unor personalități care au îndeplinit funcții de conducere în cadrul Institutului Cultural Român, precum și a unor personalități din comunitatea românească din vecinătatea României, proiecte însoțite de memorandumul cuprinzând motivele avute în vedere pentru acordarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
memorandumul cuprinzând motivele avute în vedere pentru acordarea distincțiilor. 15. La data de 29 aprilie 2014 Guvernul a restituit Administrației Prezidențiale proiectul de decret contrasemnat privind decorarea unor personalități din comunitatea românească din vecinătatea României, precum și rezoluția de refuz de contrasemnare a decretului de decorare a unor personalități ce au condus Institutul Cultural Român. 16. Astfel, prim-ministrul a refuzat nemotivat să contrasemneze proiectul de decret privind conferirea unor decorații, respectiv: - Ordinul Național Steaua României - în grad de Cavaler domnului Horia-Roman
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
Național Serviciul Credincios - în grad de Cavaler doamnei Tania Radu și domnului Mircea Mihăieș, foști vicepreședinți ai Institutului Cultural Român; - Ordinul Național Pentru Merit - în grad de Cavaler domnului Dan Croitoru, fost secretar general al Institutului Cultural Român. 17. Refuzul contrasemnării este evidențiat de un simplu "NU", subliniat, urmat de semnătura prim-ministrului și ștampila rotundă ce se regăsește pe nota de transmitere spre contrasemnare, semnată de către domnul Gheorghe Angelescu, consilier de stat la Cancelaria Ordinelor din cadrul Administrației Prezidențiale. 18. Prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
în grad de Cavaler domnului Dan Croitoru, fost secretar general al Institutului Cultural Român. 17. Refuzul contrasemnării este evidențiat de un simplu "NU", subliniat, urmat de semnătura prim-ministrului și ștampila rotundă ce se regăsește pe nota de transmitere spre contrasemnare, semnată de către domnul Gheorghe Angelescu, consilier de stat la Cancelaria Ordinelor din cadrul Administrației Prezidențiale. 18. Prin urmare, se apreciază că refuzul exprimat de prim-ministru, fără a cuprinde vreo motivare, a creat un blocaj la nivel instituțional, generând un conflict
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
fie prin partajarea prerogativelor cu alte autorități publice. Din analiza dispozițiilor art. 94 lit. a) și art. 100 alin. (2) din Constituție, rezultă că pentru conferirea unei decorații de către Președintele României este necesar ca prim-ministrul să contrasemneze decretul. Rațiunea contrasemnării decretului Președintelui României de către prim-ministru rezidă tocmai în colaborarea ce trebuie să existe între autoritățile semnatare ale actului. 20. Având în vedere Decizia nr. 88 din 20 ianuarie 2009 , se apreciază că un refuz nemotivat echivalează cu un drept
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
22. În acest sens, se precizează că acest conflict este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă actele și faptele juridice concrete pe care le-a întreprins prim-ministrul. Acesta a decis să refuze nemotivat contrasemnarea decretului Președintelui României de conferire a unor decorații. Conflictul ivit este unul de natură constituțională, purtând asupra atribuțiilor partajate în materia conferirii de decorații, după cum reies din titlul III din Constituție, atribuții pe care prim-ministrul le-a exercitat abuziv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005 , Decizia nr. 356 din 5 aprilie 2007 și Decizia nr. 98 din 7 februarie 2008 . 24. În consecință, se apreciază că, prin modul în care a înțeles să își exercite atribuția legală a contrasemnării, prim-ministrul a nesocotit flagrant principiul constituțional al loialității și colaborării autorităților publice. 25. Este menționată jurisprudența Curții Constituționale referitoare la colaborarea dintre autoritățile publice în realizarea competențelor lor în spiritul normelor de loialitate constituțională ( Decizia Curții Constituționale nr. 51
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
sesizarea fiind [...] inadmisibilă". 30. Analiza realizată în cadrul punctului de vedere este structurată pe patru părți, care cuprind aspecte privind jurisprudența Curții Constituționale referitoare la această atribuție a sa; atribuția Președintelui României de a conferi decorații și titluri de onoare; efectele contrasemnării; refuzul prim-ministrului și blocajul instituțional. (1) Jurisprudența Curții Constituționale privind conflictele juridice de natură constituțională ... 31. Se arată că un conflict juridic de natură constituțională între autorități publice presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
de natură constituțională între acestea". (2) Atribuția Președintelui României de a conferi decorații și titluri de onoare ... 33. Se arată că Președintele României, pentru a-și îndeplini atribuția constituțională prevăzută la art. 94 lit. a) din Constituție, are nevoie de contrasemnarea decretului de către prim-ministru, conform art. 100 alin. (2) din Constituție. În considerarea acestei atribuții, Președintele României emite acte juridice cu caracter individual, respectiv decretul prin care se acordă decorații și titluri de onoare. 34. Se susține că Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
primirea decorației, ci doar a unei vocații. În aceste condiții, Președintele României dispune de o largă marjă de apreciere cu privire la oportunitatea acordării decorațiilor. 35. Însă decretul, ca act juridic, trebuie contrasemnat de prim-ministrul, condiție obligatorie pentru validitatea acestuia. Prin contrasemnare, prim-ministrul își asumă răspunderea politică și juridică alături de Președintele României, neputând fi obligat să contrasemneze un atare decret. De aceea se apreciază că actul decorării "semnifică într-un sens o atribuție comună" și trebuie materializată în urma unei colaborări sincere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
să contrasemneze un atare decret. De aceea se apreciază că actul decorării "semnifică într-un sens o atribuție comună" și trebuie materializată în urma unei colaborări sincere, bazată pe argumente obiective și nu exclusiv pe voința subiectivă a Președintelui. (3) Efectele contrasemnării ... 36. Se consideră că atât Președintele României, cât și prim-ministrul trebuie să negocieze la nivel politic acordarea sau nu a decorațiilor persoanelor prevăzute în proiectul de decret. Din moment ce Președintele României beneficiază de o largă marjă de apreciere în ceea ce privește oportunitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
prim-ministrul trebuie să negocieze la nivel politic acordarea sau nu a decorațiilor persoanelor prevăzute în proiectul de decret. Din moment ce Președintele României beneficiază de o largă marjă de apreciere în ceea ce privește oportunitatea decorării, de aceeași marjă beneficiază și prim-ministrul în privința contrasemnării, întrucât își asumă răspunderea politică și juridică pentru actul Președintelui. 37. Se apreciază că, potrivit art. 80 din Constituție, Președintele României trebuie să medieze și să prevină conflictele; or, în cazul de față, Președintele nu s-a manifestat în spiritul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
instituțiile publice, în loc să negocieze politic cu prim-ministrul acordarea de decorații, acesta a sesizat Curtea Constituțională cu o cerere pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între autoritățile publice. 38. De asemenea, sunt redate succint opinii doctrinare privind efectele contrasemnării și oportunitatea decorării anumitor subiecte de drept, concluzionându-se, raportat la datele cauzei, că refuzul prim-ministrului trebuie analizat din perspectiva îndeplinirii obligațiilor sale constituționale în spirit de colaborare cu Președintele și nu din perspectiva unui refuz care să justifice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
sesizării. (4) Refuzul prim-ministrului și blocajul instituțional ... 40. Se susține că "dreptul Președintelui României de a acorda decorații nu este discreționar, îndeplinirea atribuției sale depinzând de colaborarea sa cu prim-ministrul, care își angajează răspunderea politică și juridică prin contrasemnarea decretului Președintelui, marja sa de apreciere privind acordarea decorațiilor fiind necesar să fie configurată la același nivel cu marja de apreciere a Președintelui". Delimitarea în concret a marjei de apreciere a celor două autorități publice aparține Curții Constituționale. 41. Se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
este solicitată de Președintele României, care este unul dintre titularii dreptului de sesizare a Curții Constituționale cu privire la conflictele juridice de natură constituțională prevăzute de art. 146 lit. e) din Constituție. 45. Cu privire la părțile aflate în conflict, Curtea reține că actul contrasemnării reprezintă o atribuție proprie a prim-ministrului în raporturile sale cu Președintele României și vizează nemijlocit conduita sa proprie, care, desigur, în final, angajează răspunderea Guvernului. Chiar dacă, prin Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
în care se contestă însăși maniera în care își exercită o atribuție proprie. Având în vedere cele arătate, Curtea constată că, în cauza de față, se contestă chiar modul în care prim-ministrul a înțeles să își exercite atribuția de contrasemnare a decretelor de conferire a decorațiilor, astfel încât Curtea reține că părți în cadrul prezentului litigiu sunt Președintele României și prim-ministrul. 46. Așadar, Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. e) din Constitu��ie și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
generator al unui conflict, respectiv nemotivarea refuzului prim-ministrului de a contrasemna decretul de conferire a decorației, reprezintă, de principiu, o problemă juridică, întrucât aceasta vizează existența sau nu a unei obligații juridice a prim-ministrului ca, în cazul refuzului contrasemnării decretului de decorare, să indice motivele care au stat la baza acestui refuz. Curtea apreciază, de asemenea, că această problemă juridică este de nivel constituțional, întrucât ea vizează interpretarea art. 94 lit. a) și a art. 100 alin. (2) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
publice implicate în acest diferend - Președintele României sau prim-ministrul - au încălcat vreun text constituțional, pentru că numai o atare conduită poate sta la baza generării conflictului. În acest sens, Curtea va analiza următoarele aspecte: A) dacă prim-ministrul poate refuza contrasemnarea unui decret emis în temeiul art. 94 lit. a) din Constituție; B) numai în condițiile unui răspuns pozitiv la litera A), urmează a se analiza, în continuare, dacă refuzul trebuie sau nu motivat; C) în cazul unui răspuns pozitiv la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
accepte motivele acolo invocate și, astfel, în aceste condiții, să existe obligația prim-ministrului de a contrasemna decretul în ipoteza în care Președintele României insistă în acțiunea sa de emitere a decretului de conferire a decorației. (2.3.) Problema refuzului contrasemnării decretului 52. Curtea reține că, în funcție de criteriul condițiilor de exercitare, criteriu care interesează cauza de față, atribuțiile Președintelui României se clasifică în atribuții pentru exercitarea cărora actele sau faptele președințiale nu sunt supuse nici unei condiții exterioare și în atribuții pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
exercitarea cărora actele sau faptele președințiale nu sunt supuse nici unei condiții exterioare și în atribuții pentru exercitarea cărora actele sau faptele președințiale sunt supuse unor condiții exterioare. În această din urmă situație, actele Președintelui României necesită fie aprobarea Parlamentului, fie contrasemnarea, fie îndeplinirea altor condiții extrinseci. 53. Curtea constată că exercitarea atribuției Președintelui României de a conferi decorații sau titluri de onoare [art. 94 lit. a) din Constituție] presupune exercitarea concurentă de către prim-ministru a atribuției sale prevăzute la art. 100
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
juridic al Președintelui României - se contrasemnează de prim-ministru. Având în vedere clasificarea menționată la paragraful precedent, Curtea reține că exercitarea atribuției Președintelui României de a conferi prin decret decorații sau titluri de onoare este supusă unei condiții exterioare, respectiv contrasemnarea decretului, condiție fără de care acesta nu poate fi emis. 54. Curtea, prin Decizia nr. 87 din 30 septembrie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 14 octombrie 1994, a statuat că prin locul și rolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
aceea a Guvernului care, potrivit art. 108 alin. (1) din Constituție, răspunde politic în fața Parlamentului. Așadar, rezultă că Președintele României nu răspunde politic în fața Parlamentului. 55. În acest context, Curtea constată că rațiunea pentru care legiuitorul constituant a introdus obligația contrasemnării decretelor Președintelui prevăzute la art. 100 alin. (2) din Constituție este dată atât de necesitatea exercitării unui control de legalitate cu privire la actul Președintelui, cât și de necesitatea existenței unei forme de răspundere politică pe care una dintre autoritățile publice implicate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
de răspundere politică pe care una dintre autoritățile publice implicate în procedura emiterii decretului de conferire a decorațiilor trebuie să și-o asume în fața Parlamentului. Întrucât Președintele nu răspunde politic în fața Parlamentului, această răspundere îi revine prim-ministrului pentru actul contrasemnării. De aceea, în vederea contrasemnării decretului de conferire a decorațiilor, între Președintele României și prim-ministru există posibilitatea consultării prealabile emiterii unui decret, chiar și la nivel informal. 56. De altfel, este de principiu că în planul răspunderii politice, față de Președintele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
care una dintre autoritățile publice implicate în procedura emiterii decretului de conferire a decorațiilor trebuie să și-o asume în fața Parlamentului. Întrucât Președintele nu răspunde politic în fața Parlamentului, această răspundere îi revine prim-ministrului pentru actul contrasemnării. De aceea, în vederea contrasemnării decretului de conferire a decorațiilor, între Președintele României și prim-ministru există posibilitatea consultării prealabile emiterii unui decret, chiar și la nivel informal. 56. De altfel, este de principiu că în planul răspunderii politice, față de Președintele României poate fi aplicabil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
putere din partea executivului. 58. Curtea constată, așadar, că Președintele României are competența de a emite decretul de decorare, în timp ce prim-ministrul are competența de a-l contrasemna; actele juridice ale Președintelui (decretele), precum și actele cu valoare juridică ale prim-ministrului (contrasemnarea), pe lângă componenta lor juridică, au și o puternică semnificație politică; răspunderea politică pe care și-o angajează prim-ministrul pentru actele săvârșite în cursul mandatului vizează și contrasemnarea decretelor Președintelui; niciunul dintre cele două subiecte de drept nu îl poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]