375 matches
-
CIA, oficiul serviciilor strategice (OSS), Biroul Federal de Investigații a desfășurat acțiuni externe importante în America de Sud, lăsând apoi OSS-ului sarcinile de acest fel. În anii imediat postbelici, FBI-ul s-a implicat, împreună cu serviciile britanice de informații interne și contraspionaj (MI5) în proiectul Venona, de decodare a comunicațiilor colegilor lor, aliații sovietici. Ce au descoperit nu prea încuraja continuarea prieteniei cu Stalin și poporul rus. În anii cincizeci și șaizeci, FBI-ul a pus în aplicare programul COINTELPRO pentru a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pre-Securitate, o Siguranță reformată și infiltrată de agenți sovietici, comuniști români și mercenari. În momentul înființării, structura Securității era destul de impresionantă - cuprindea zece direcții cu țintă clară, care monitorizau toată țara din punct de vedere sociopolitic, după cum urmează: Informații, Contrasabotaj, Contraspionaj în închisori și Poliție, Contraspionaj în forțele armate, Anchete penale, Protecția ministerelor, Cadre, Tehnică, Politica Partidului, Secția Administrativă; pe lângă aceste direcții principale funcționau secții secundare, specializate pe interceptare, filaj, supraveghere. Schema Securității cuprindea treisprezece direcții regionale strategice; numărul ofițerilor activi
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
infiltrată de agenți sovietici, comuniști români și mercenari. În momentul înființării, structura Securității era destul de impresionantă - cuprindea zece direcții cu țintă clară, care monitorizau toată țara din punct de vedere sociopolitic, după cum urmează: Informații, Contrasabotaj, Contraspionaj în închisori și Poliție, Contraspionaj în forțele armate, Anchete penale, Protecția ministerelor, Cadre, Tehnică, Politica Partidului, Secția Administrativă; pe lângă aceste direcții principale funcționau secții secundare, specializate pe interceptare, filaj, supraveghere. Schema Securității cuprindea treisprezece direcții regionale strategice; numărul ofițerilor activi a fost inițial de două-trei
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
contrainformativă din perioada interbelică românească, dar mai ales din cursul celui de-al doilea război mondial. De asemenea, aplecarea asupra problematicii serviciilor secrete mi-a fost într-un fel stârnită și de lectura lucrărilor unor autori străini privind spionajul și contraspionajul legat de conflictul planetar din 1939-1945 prin care a trecut și a pătimit omenirea. Atenția mi-a fost atrasă și de lucrările, studiile sau articolele deosebit de interesante și atractive apărute deopotrivă sub semnătura unor autori români și străini (Mihai Pelin
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a) care structuri informative și contrainformative anume au funcționat în România pe durata celui de-al doilea război mondial cu toată organizarea lor (1 septembrie 1939-9 mai 1945) și b) ce acțiuni a desfășurat statul român prin „arma” spionajului și contraspionajului, precum și corelarea sau integrarea lor în momentele politice și istorice generale derulate. De altfel, rămâne o necesitate ca acțiunile frontului secret românesc din al doilea război mondial, percepția prezentării lor să fie inclusă în reconstituirea istorică a evenimentelor în mod
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
românesc din al doilea război mondial, percepția prezentării lor să fie inclusă în reconstituirea istorică a evenimentelor în mod organic. În perioada post-decembristă temele cu referire la istoricul serviciilor secrete românești au „inundat” istoriografia actuală. Studierea documentelor asupra spionajului și contraspionajului oferă și subiecte mai puțin investigate și cunoscute publicului care, în același timp, dau spectaculozitate abordării lor și țin treaz interesul cititorului. Asemenea considerente, este adevărat „seducătoare”, nu au putut fi evitate în lucrarea noastră, motiv pentru care - după cum se
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
poliție, tribunale, procuraturi etc. Alimentarea Compartimentului de evidență cu material operativ (informații, documente etc.) se asigura prin intermediul agenturilor, care, de fapt, erau executantele directe ale muncii contrainformative propriu-zise. La rândul lor, aceste agenturi se compuneau din echipe: Echipa I-a Contraspionaj era condusă de un șef de echipă și avea în componență un număr de 20 de agenți, ca și informatori sau indicatori. Supraveghea persoanele bănuite ori sesizate, ce acționau în solda serviciilor informative străine. De asemenea, această echipă supraveghea activitatea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
această echipă supraveghea activitatea organizațiilor de orice natură și din orice domeniu care, fie legal constituite și acționând „la lumina zilei”, fie acoperite, erau susceptibile de acțiuni de spionaj împotriva statului român. Agenții și informatorii care acționau în Echipa I Contraspionaj erau specializați pe domenii precum contraspionaj economic, contraspionaj militar, contraspionaj politic etc. Echipa a II-a Supraveghere Ministere avea aceeași încadrare ca și echipa precedentă (un șef și 20 de agenți, ca și informatorii aferenți). Misiunea acesteia consta în a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
orice natură și din orice domeniu care, fie legal constituite și acționând „la lumina zilei”, fie acoperite, erau susceptibile de acțiuni de spionaj împotriva statului român. Agenții și informatorii care acționau în Echipa I Contraspionaj erau specializați pe domenii precum contraspionaj economic, contraspionaj militar, contraspionaj politic etc. Echipa a II-a Supraveghere Ministere avea aceeași încadrare ca și echipa precedentă (un șef și 20 de agenți, ca și informatorii aferenți). Misiunea acesteia consta în a supraveghea „activitatea persoanelor suspecte din departamentele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și din orice domeniu care, fie legal constituite și acționând „la lumina zilei”, fie acoperite, erau susceptibile de acțiuni de spionaj împotriva statului român. Agenții și informatorii care acționau în Echipa I Contraspionaj erau specializați pe domenii precum contraspionaj economic, contraspionaj militar, contraspionaj politic etc. Echipa a II-a Supraveghere Ministere avea aceeași încadrare ca și echipa precedentă (un șef și 20 de agenți, ca și informatorii aferenți). Misiunea acesteia consta în a supraveghea „activitatea persoanelor suspecte din departamentele armatei, pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
orice domeniu care, fie legal constituite și acționând „la lumina zilei”, fie acoperite, erau susceptibile de acțiuni de spionaj împotriva statului român. Agenții și informatorii care acționau în Echipa I Contraspionaj erau specializați pe domenii precum contraspionaj economic, contraspionaj militar, contraspionaj politic etc. Echipa a II-a Supraveghere Ministere avea aceeași încadrare ca și echipa precedentă (un șef și 20 de agenți, ca și informatorii aferenți). Misiunea acesteia consta în a supraveghea „activitatea persoanelor suspecte din departamentele armatei, pe furnizorii armatei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
relativă”, de buletine informative care conțineau zeci de pagini, iar „dacă le examinai atent, nu puteai reține nici una bună și interesantă”. Problemele urmărite de secție erau împărțite pe grupe (informații generale, politice, economice, minorități, supravegherea ministerelor etc.), iar „noțiunile de contraspionaj și sabotaj” erau tratate confuz în cadrul lor. Faptul acesta l-a determinat pe Eugen Cristescu să facă o „împărțire clară a compartimentelor respective”. Măsurile luate de Cristescu pentru revitalizarea Secției Contrainformative aveau ca scop respectarea principiului său, potrivit căruia: „Obligația
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fost condusă de locotenent-colonelul Traian Borcescu, care „a făcut multe și lăudabile eforturi, dar rezultatele nu au fost, totuși, pe măsura străduințelor”. Deplasându-i „centrul de activitate din birouri pe teren”, Eugen Cristescu a împărțit-o pe trei secții: - Contrainformații; - Contraspionaj și - Contrasabotaj. În noua organizare, Secției a II-a Contrainformații îi reveneau ca atribuții: - verificarea și completarea informațiilor interne pentru necesitățile Consiliului de Miniștri și ministerele sau departamentele interesate; - întocmirea buletinelor informative lunare, a buletinele politice (patru sau cinci), a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Abwehr-ului); - Biroul 2 (legături cu serviciile italiene) și - Biroul 3 (lucrări de registratură și arhivă). Agenturile erau: - Agentura „P” (centrul la Ploiești) și - Agentura „T.S.” (Centrul la Turnu Severin), ambele asistate și de cadre ale Abwehr-ului. Secția a IV-a Contraspionaj, provenită din Secția Contrainformații și era structurată pe trei grupe: - Grupa 1 Contraspionaj (identificarea și supravegherea agenților serviciilor de spionaj străine); - Grupa 2 Filaj - numită și Agentura a II-a (filaj prin posturi fixe și mobile); - Grupa 3 Legații (legațiile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și arhivă). Agenturile erau: - Agentura „P” (centrul la Ploiești) și - Agentura „T.S.” (Centrul la Turnu Severin), ambele asistate și de cadre ale Abwehr-ului. Secția a IV-a Contraspionaj, provenită din Secția Contrainformații și era structurată pe trei grupe: - Grupa 1 Contraspionaj (identificarea și supravegherea agenților serviciilor de spionaj străine); - Grupa 2 Filaj - numită și Agentura a II-a (filaj prin posturi fixe și mobile); - Grupa 3 Legații (legațiile străine cu personalul lor). Secția dispunea de rețele informative, ce infiltrau cu agenți
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
S.S.I., colonelul Victor Siminel, fost adjunct al colonelului Ion Lissievici și șef al Secției Informații. Acest ordin a statuat, în noile condiții, structura Serviciului Special de Informații. Spre deosebire de vechea structură, Secțiile a IV-a și a V-a (Contrasabotaj și Contraspionaj) au fost incluse în Secția a II-a Contrainformații, iar Secțiile a IX-a (Tehnică), a X-a (Radio) și Biroul Cifru se vor comasa în Secția a III-a Tehnică. Secția a IV-a Administrativă va îngloba Secția a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
3 Legături cu Armatele Aliate; - Biroul 4 Corespondență Externă și Curieri. Frontul de Est a fost desființat. Secția a II-a Contrainformații avea următoarea structură: 1. Secretariatul și Registratura; 2. Arhiva generală; 3. Biroul 1 Social - Politic; 4. Biroul 2 Contraspionaj și terorism; 5. Biroul 3 Economic și Diverse; 6. Biroul 4 Minorități iredentiste și Diverse; 7. Grupa Supravegheri Legații; 8. Grupa de Verificări Informative; 9. Rezidențele Muntenia, Oltenia, Ardeal, Banat și Dobrogea (în Moldova se conta pe contribuția a 12
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
depășește orice război desfășurat până atunci. De aceeași anvergură era și desfășurarea războiului pe frontul subteran, cel al serviciilor secrete. Spre deosebire de cel convențional, implicarea era pentru toate statele mapamondului, practic războiul secret ce se ducea nu avea neutri. Spionajul și contraspionajul se desfășurau la asemenea cote încât au devenit indispensabili și factori foarte importanți într-un război care, devenit general, s-a dovedit și total. Părțile beligerante, mai ales marile puteri, deja conturate în două tabere care se confruntau pe viață
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și factori foarte importanți într-un război care, devenit general, s-a dovedit și total. Părțile beligerante, mai ales marile puteri, deja conturate în două tabere care se confruntau pe viață și moarte, în anul 1941, făceau un spionaj și contraspionaj la modul absolut, dezvoltând structuri și organisme cu departamente ce sunt dezvoltatete la nivel internațional cu specializare pe domeniile și aspectele ce le urmăreau: militar, politic, economic. Serviciilor secrete le revenea un rol major, dacă nu chiar preponderent în conducerea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de presiunile și concentrările lor de forțe. IV. 1. b. Acțiunile Serviciilor informative britanice Din informațiile oferite de documentele de arhivă rezultă că latura oficială a activității legațiilor marilor puteri la București era întregită substanțial de acțiuni informative, de spionaj, contraspionaj, asupra zonelor de interes din România; de la aspectul politic și social până la cel economic, militar și administrativ. O dată cu dezlănțuirea războiului, se impunea obținerea cu promptitudine a informațiilor necesare, care trebuiau să fie cât mai cuprinzătoare. Alături de cei mari, care erau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pichet de grăniceri” (Bistrița, Ilva Mică, Ilva Mare, Grădinița, Coșna, Tihuța, Năsăud, pichetul de grăniceri la Feleac) și trei puncte de trecere ale agenților (Cojocna, Ghioroc și Feleac). Alt centru funcționa la Târgu Mureș cu un subcentru „informativ” și de contraspionaj la Sfântu Gheorghe, unul la Budești și două birouri de informații la Ocland și Cristur. Și la Oradea era organizat un centru de informații important, care se dubla și se suprapunea cu cel de la Szeged din Ungaria trianonică, având puncte
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informații străine, protecția propriilor informații secrete și a celor pe care le dețineau, a creat ea însăși, în anul 1930, o structură ce funcționa independent de celelalte, în cadrul comandamentului militar local din Rusciuk cu denumirea de Centru de Spionaj și Contraspionaj. Aceasta avea două secțiuni; una interesa domeniul militar, iar cealaltă domeniul politico-economic și social. La rândul ei, avea filiale în orașele Șiștov (corespondentul Zimnicei), Razgrad și Varna. Varna era considerată de către Secția de contraspionaj din Serviciul Special de Informații român
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
denumirea de Centru de Spionaj și Contraspionaj. Aceasta avea două secțiuni; una interesa domeniul militar, iar cealaltă domeniul politico-economic și social. La rândul ei, avea filiale în orașele Șiștov (corespondentul Zimnicei), Razgrad și Varna. Varna era considerată de către Secția de contraspionaj din Serviciul Special de Informații român ca fiind cel mai incisiv organism informativ bulgar, ce beneficia de o dotare tehnică adecvată și acorda un sprijin nelimitat organizațiilor revizioniste bulgare, ce aveau nuclee informative importante în toate centrele urbane românești din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
bulgar, ce beneficia de o dotare tehnică adecvată și acorda un sprijin nelimitat organizațiilor revizioniste bulgare, ce aveau nuclee informative importante în toate centrele urbane românești din toată Dobrogea, dar și de pe malul stâng al Dunării până la vărsare. În Varna, contraspionajul românesc a identificat pe principalul recrutor al serviciilor bulgare, un anume Popov, originar din Dobrogea Veche, care activa și pentru serviciile germane. După cum rezultă din rapoartele SSI-ului, activitatea acestui centru viza mai ales armata română, cu predilecție unități cantonate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
componența sa cinci secții. Doar secția a IV-a se ocupa de culegerea de informații din România, fiind focalizată pe Dobrogea Veche, dar mai cu seamă pe Cadrilater. La rândul ei avea două subsecții. Una cu profil contrainformativ sau de contraspionaj, ce trebuia să identifice agenții români infiltrați pe teritoriul Bulgariei, iar cealaltă, cu profil informativ, ce trebuia să strângă informații politico-militare, cu un centru la Bazargic și șapte subcentre la București, Constanța, Tulcea, Cernavodă, Balcic, Silistra și Turtucaia. Altă organizație
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]