282 matches
-
de Revista de pedagogie. București. RUB = Revista Universității “C.I.Parhon”, [București]. RUC = Reprografia Universității din Craiova, Craiova. S = Scînteia. Organ al Comitetului Central al PMR. SA = Studii și articole închinate lui M. Sadoveanu. București, ESPLA, 1952. SACLER = Studii de analiză contrastivă a limbilor engleză și română. Pentru uzul studenților. Coord.: Hortensia Pârlog și Mariana Popa. Timișoara, TUT, 1983, 97 p. multigr. SB = Scrisul bănățean. Almanah literar (apoi revistă) al Filialei Timișoara a Uniunii scriitorilor din RPR. Timișoara. SC = Sinteze și comentarii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
o structură în care ambele poziții de complementizator sunt lexicalizate, iar constituenții care ocupă spațiul dintre ca și să sunt focalizați sau topicalizați (53). (53) a. Cine vrei să vină? Vreau ca NUMAI ION să vină, nu și ceilalți (focus contrastiv 36) b. Ce ai vrea să facă Ion? Aș vrea caIonsă traducă introducerea. (topic) Rizzi (1997: 295-300) arată că poziția de focus este unică, pe când poziția de topic este recursivă și se poate lexicaliza și la stânga și la drepta focusului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
procedeu facultativ (deplasare A-bar), generat de necesități discursive; complementul lui V trebuie extras în mod sistematic pentru a asigura deplasarea VP în modul descris mai sus; (ii) accesul obiectelor propoziționale în poziția de object shift este constrâns de focalizarea contrastivă a subiectului (32) (nu imposibil, după cum se spune în Alboiu 1999). (32) a. − Cine a zis că m-am purtat ca un domn? Ioana? − A zis că te-ai purtat ca un domnMARIA, NU IOANA. b. − Cine spuneai că îmi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
s-a comportat ti] vecinelor de scară? Pentru a testa extracția wh- dintr-un OD propozițional din poziție derivată, se cuvine să ne amintim că topica VOS este disponibilă pentru OD propozițional doar în condiții discursive speciale, i.e. sub focalizarea contrastivă a subiectului (v. (32) în §2.4 supra). Dacă îndeplinim condițiile pentru legitimarea structurii VOS cu OD propozițional, observăm că extracția unui element wh- din această poziție este permisă: (52) Cumi au spus [că m-am purtat ti] colegii mei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este acela în care adverbul a fost menționat anterior în discurs: Aș vrea să-i vizitez mai des pe bunicii mei pentru (62a) sau Părinții tăi obișnuiau să meargă des la bunici? pentru (62b), marcând astfel o valoare topică (eventual contrastivă). Infinitivul verbal precedat de a susține această ipoteză de a analiză a adverbelor preverbale: a este un complementizator prepozițional care amalgamează proiecțiile de complementizator FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, astfel că generarea unei periferii stângi nu este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru participiile pasive, categorii verbale nominalizate / adjectivizate, deci specificate categorial ca [-V]; deplasarea participiului pasiv este dictată exclusiv de factori pragmatici (i.e. este o formă de deplasare A-bar), propoziția (123) fiind pe deplin gramaticală atunci când participiul dislocat are citire contrastivă. (123) Cititănu a mai fost tcitităde mult poezia asta. Gerunziul pozitiv care generează propoziție nonfinită 67 este caracterizat de encliză pronominală, considerat principalul test sintactic de deplasare la C (v. și Niculescu 2014) (124a). În ce privește structura internă a gerunziului românesc
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
C {FORCEP > TOPP > FOCP > TOPP > FINP > IP}. Verbul inversat poate fi precedat de constituenți neizolați prozodic de structura propozițională, deci care ocupă poziții din periferia stângă propozițională. În (142a), pe lângă vocativul izolat prozodic și fără funcție sintactică (Ioane), subiectul focalizat contrastiv 82 precedă verbul inversat; în (142b), obiectul direct dublat clitic și marcat diferențial prin prepoziția funcțională pe83 - care poate avea citire de topic sau de focus - precedă verbul; în (142c), adverbe pline fără emfază prozodică apar înaintea verbului ridicat în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fază a românei este activă doar proiecția înaltă de negație. Ca și în româna modernă (v. §III.3.3), adverbul de negație nu14cunoaște trei folosiri (Manea 2016): este marcă a negației propoziționale (28a) și a negației de constituent în structuri contrastive (28b) și poate funcționa ca pro-frază (28c); funcționarea ca pro-frază constituie un argument solid pentru considerarea lui nu drept generând un grup sintactic independent (i.e. ADVP), ocupând deci poziția de specificator al NEGP. (28) a. Și ceriul nu-și va
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
complementară. Sub ipoteza general acceptată a unicității focusului, Alboiu, Hill și Sitaridou (2014); Hill și Alboiu (2014) iau ca diagnostic pentru deplasarea verbului la FOCUS imposibilitatea de a focaliza un alt constituent în prezența inversiunii. Autoarele iau în discuție focusul contrastiv și focusul de veridicitate 34 (engl. verum focus) și exemplifică complementaritatea dintre focus și inversiune prin exemple ca (96a-b) (la care putem adăuga și exemplul (96c), extras din Alexandria). A se observa că testarea se face în contextul propozițiilor interogative
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
regulă exclusivă, cum este prezentată în Alboiu, Hill, Sitaridou (2014); Hill și Alboiu (2016): propozițiile interogative totale nu se construiesc întotdeauna prin inversiune (v. și Gheorghe 2016); deplasarea elementelor interogative în periferia stângă (i.e. la FOCUS) nu exclude inversiunea; focusul contrastiv și focusul de veridicitate nu exclud întotdeauna inversiunea. Această distribuție indică faptul că inversiunea verbală întreține o relație cu proiecția de focus, însă această relație este indirectă, neobținându-se prin ridicarea verbului la FOCUS, ci mai degrabă prin ACORD. Vom
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vreau. b. Să citesc romane cavalești, mai pot; să mai urc pe munți, nu. Dacă analizăm însă exemplele din (180) -(181), observăm că topicalizarea CP-ului se asociază cu o interpretare pragmatică specială: CP-ul topicalizat este interpretat ca focus contrastiv, interpretarea asociată în general cu fenomenul de topicalizare a CP-ului (v., de exemplu, următoarea remarcă din Holmberg 1997: 18: "[t]he effect of topicalizing a CP is that it is interpreted with contrastive focus"). Prin contrapunerea exemplelor cu topicalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-ul topicalizat este interpretat ca focus contrastiv, interpretarea asociată în general cu fenomenul de topicalizare a CP-ului (v., de exemplu, următoarea remarcă din Holmberg 1997: 18: "[t]he effect of topicalizing a CP is that it is interpreted with contrastive focus"). Prin contrapunerea exemplelor cu topicalizarea CP-ului de la Cantemir (e.g. (178)-(179)) celorlalte exemple din alte surse (180), observăm că, la Cantemir, segmentele topicalizate nu se asociază cu interpretarea pragmatică obișnuită a topicalizării CP, nefiind contrastive. Așadar, Cantemir folosește
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
is interpreted with contrastive focus"). Prin contrapunerea exemplelor cu topicalizarea CP-ului de la Cantemir (e.g. (178)-(179)) celorlalte exemple din alte surse (180), observăm că, la Cantemir, segmentele topicalizate nu se asociază cu interpretarea pragmatică obișnuită a topicalizării CP, nefiind contrastive. Așadar, Cantemir folosește o strategie sintactică cu corelații pragmatic-interpretative bine stabilite (topicalizarea CP - interpretare contrastivă) pentru a reda propoziții neutre din punct de vedere pragmatic. Cu alte cuvinte, pentru a reda un model străin (o gramatică cu centru final), Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
178)-(179)) celorlalte exemple din alte surse (180), observăm că, la Cantemir, segmentele topicalizate nu se asociază cu interpretarea pragmatică obișnuită a topicalizării CP, nefiind contrastive. Așadar, Cantemir folosește o strategie sintactică cu corelații pragmatic-interpretative bine stabilite (topicalizarea CP - interpretare contrastivă) pentru a reda propoziții neutre din punct de vedere pragmatic. Cu alte cuvinte, pentru a reda un model străin (o gramatică cu centru final), Cantemir se folosește de o structură sintactică diferită, disponibilă în limba-țintă, și anume topicalizarea CP în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
doar în 31 de limbi (toate din afara Europei) (Dryer 2005b). 35 Denumirea EPP derivă din Principiul Proiecției Extinse (engl. The Extended Projection Principle) propus de Chomsky (1982) pentru a surprinde lexicalizarea obligatorie a subiectului în engleză. 36 Prin convenție, focusul contrastiv se notează cu majuscule. 37 Cf. Rizzi (1997: 295-296): (i) a. Credo che a Gianni QUESTO, domani, gli dovremmo dire. C Top Foc Top IP b. Credo che domani QUESTO, a Gianni, gli dovremmo dire. C Top Foc Top IP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
spunem' 38 Cercetările ulterioare la iveală faptul că proiecțiile de topic și focus se organizează în "câmpuri" (v. Benincà și Poletto 2004) și că, de obicei, câmpul de topic (ierarhizat ca Frame + Theme) precedă câmpul de focus (ierarhizat ca focus contrastiv + focus informațional) (v. discuția la Ledgeway 2012: 162-169). Dacă analizăm distribuția de mai sus însă ((49)-(50)), observăm că româna verifică ipoteza formulată inițial de Rizzi (1997), și anume că topicul se poate realiza și la stânga, și la dreapta focusului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la cele de compunere, de felul celor enunțate, există modalități de solicitare a unei activități de creație din partea elevilor: - redarea Într-o exprimare originală a conținutului textului citit; - folosirea unor imagini artistice noi față de cele din text, obținute prin analiza contrastivă sau exerciții de substituire, transformare, operare etc.; - crearea unor situații noi prin stabilirea unui nou conflict, prin modificarea finalului sau schimbarea atitudinii unui personaj. Exemplu; Dă un alt curs povestirii, imaginanduți că Vodă umbla prin târgul Vasluiului Îmbrăcat În haine
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Noul tip de confruntare implică o relevanță scăzută a deosebirilor dintre război, crimă organizată și violări la scară largă ale drepturilor omului, pe de o parte, precum și a distincției dintre confruntarea locală și cea globală. Noile războaie pot fi analizate contrastiv cu războaiele anterioare din punctul de vedere al scopurilor (politică a identităților, spre deosebire de țelurile geopolitice sau ideologice), al metodelor de luptă (războaie de gherilă, tehnici de contrainsurgență și descentralizare) și al modului de finanțare (economia de război globalizată profituri din
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
caracterizate la început prin dezvoltarea regimurilor reprezentative iar ulterior prin regimuri militaro-bi-rocratice, ce nu vor ceda decît în fața comunizării finale. Cît despre identitățile colective, ce vor urma să apară peste tot, acestea vor purta în mod necesar marca acestor antecedente contrastive, în Vest circumscrise unui principiu de consimțire voluntară relativă, iar în Est în cel al supunerii față de autorități. Enigma Europei Centrale În contextul acestei topografii dualiste generate de divizarea Imperiului Roman, de schisma ortodoxă și catolică, și de cea de-
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de contrast față de ceva ce n-a trecut de pragul conștiinței. Există așteptări tăcute, sigure, ce sînt atît de înrădăcinate încît pot forma condiția pentru efectul de contrast, condiție la care devenim atenți, poate, abia cînd ne mirăm de fenomenul contrastiv și încercăm să ni-l explicăm. Se întîmplă în acest caz ca și atunci cînd ne mirăm că ceva ni se pare cunoscut și cercetăm după aceea unde și cînd am văzut sau auzit acel lucru. 13. Tipuri de sentiment
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
profitabil din punct de vedere științific, se află abia la începuturile sale. Situația nu pare a se fi schimbat prea mult pînă astăzi: "ceea ce se face în prezent sub eticheta de tipologie lingvistică nu este, de cele mai multe ori, decît gramatică contrastiva, făcută la nivelul sistemelor, si clasificare tautologica a unor procedee idiomatice"128. De pildă, topica determinat-determinant este văzută ca o caracteristică a limbilor romanice prin comparație cu limbile germanice și slave, caracterizate de topica predominantă determinant-determinat. Ordinea determinat-determinant întrunește condițiile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
deja din descrierea sistemului acelei limbi. Nu are loc, așadar, o mișcare interpretativa "pe verticală", de la sistem la tip, ci una "pe orizontală", de la un sistem la altul, stabilindu-se doar similitudini punctuale între sistemele diferitelor limbi, în cadrul unei gramatici contrastive. O asemenea clasificare "ist nicht Entdeckung, sondern nur ein Zusammenordnen von schon Festgestelltem". d) Întrucît fiecare limbă este încadrată simultan în numeroase clase diferite, în momentul efectuării intersecției de criterii tipologice unitatea structurală a limbii este distrusă, - și aceasta cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
statistică materială", chiar dacă ei există. De asemenea, "coprezența" de caracteristici nu oferă prin ea însăși motivația tipologica, ci are, eventual, doar valoare euristica, de indiciu pentru descoperirea principiilor tipologice. La fel, similitudinea stabilită empiric între diverse sisteme (în cadrul unei abordări contrastive) poate avea valoare euristica, urmând să se verifice în fiecare caz dacă analogiile pot fi derivate sau nu din principii de structurare analoge. (7) În consecință, tipologia integrală a limbilor nu stie dinainte nici care este tipul unei limbi, nici
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
und Ergon", vol. III, Tübingen, 1988, pp. 55-70. Gheorghiev, Vladimir, Le problème de l'union linguistique balkanique, în Actes du Premier Congrès Internațional des Études Balkaniques et Sud-Est Européennes, Sofia, 1966, vol. VI, pp. 6-19. Gheorghiu, Mircea, Probleme de tipologie contrastiva a limbilor. Determinanți congruenți de relatie, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981. Graur, Al., "Articolul hotărît la numele de persoane românești", în rev. Studii și cercetări lingvistice, XVII, 1966, nr. 1, pp. 19-25. Greenberg, Joseph H., Genetic Linguistics. Essays on
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de la tipología lingüística) http://www.bu.edu/linguistics/UG/course/lx500/syllabus.html; http://www.bu.edu/linguistics/UG/course/lx500/handouts.html (un cours complet Topics în Linguistics: Language Universals) http://elex.amu.edu.pl/~krynicki/my pres/my pres 3.htm (Contrastive Grammar Course.Typology & Language Universals) http://www.wm.edu/CAS/english/faculty/martin/eng318/notes 1.htm http://www.wm.edu/CAS/english/faculty/martin/eng318/notes 2.htm (Language Patterns Types and Universals) http://academics.smcvt.edu/rwilliams 2
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]