KorAP: Find »[drukola/base=contuzie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...28 >

692 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

cronice care se manifestă anatomo clinic prin: hematom pulsatil; fistula sau anevrismul arterio-venos. Vom studia succesiv leziunile arteriale, venoase și limfatice. 12.4.2. TRAUMATISME ARTERIALE ACUTE 12.4.2.1. Anatomopatologie Anatomic, leziunile traumatice arteriale apar sub formă de: contuzii, rupturi de secțiuni arteriale. 12.4.2.1.1. Contuzia arterială Contuzia arterială se însoțește anatomic de distrugerea parțială a peretelui arterial (fig.12.7 a.) dar cu conservarea aparentă a integrității axului vascular. După importanța acestor leziuni, contuzia se

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
sau anevrismul arterio-venos. Vom studia succesiv leziunile arteriale, venoase și limfatice. 12.4.2. TRAUMATISME ARTERIALE ACUTE 12.4.2.1. Anatomopatologie Anatomic, leziunile traumatice arteriale apar sub formă de: contuzii, rupturi de secțiuni arteriale. 12.4.2.1.1. Contuzia arterială Contuzia arterială se însoțește anatomic de distrugerea parțială a peretelui arterial (fig.12.7 a.) dar cu conservarea aparentă a integrității axului vascular. După importanța acestor leziuni, contuzia se poate prezenta sub trei grade: contuzia de gradul I - în

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
arterio-venos. Vom studia succesiv leziunile arteriale, venoase și limfatice. 12.4.2. TRAUMATISME ARTERIALE ACUTE 12.4.2.1. Anatomopatologie Anatomic, leziunile traumatice arteriale apar sub formă de: contuzii, rupturi de secțiuni arteriale. 12.4.2.1.1. Contuzia arterială Contuzia arterială se însoțește anatomic de distrugerea parțială a peretelui arterial (fig.12.7 a.) dar cu conservarea aparentă a integrității axului vascular. După importanța acestor leziuni, contuzia se poate prezenta sub trei grade: contuzia de gradul I - în care se

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
de: contuzii, rupturi de secțiuni arteriale. 12.4.2.1.1. Contuzia arterială Contuzia arterială se însoțește anatomic de distrugerea parțială a peretelui arterial (fig.12.7 a.) dar cu conservarea aparentă a integrității axului vascular. După importanța acestor leziuni, contuzia se poate prezenta sub trei grade: contuzia de gradul I - în care se produce o separare neregulată, liniară a intimei, de întindere variabilă; contuzia de gradul II - constă în întreruperea mediei și a intimei pe o anumită porțiune; contuzia de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
4.2.1.1. Contuzia arterială Contuzia arterială se însoțește anatomic de distrugerea parțială a peretelui arterial (fig.12.7 a.) dar cu conservarea aparentă a integrității axului vascular. După importanța acestor leziuni, contuzia se poate prezenta sub trei grade: contuzia de gradul I - în care se produce o separare neregulată, liniară a intimei, de întindere variabilă; contuzia de gradul II - constă în întreruperea mediei și a intimei pe o anumită porțiune; contuzia de gradul III - când endoteliul și media sunt

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
fig.12.7 a.) dar cu conservarea aparentă a integrității axului vascular. După importanța acestor leziuni, contuzia se poate prezenta sub trei grade: contuzia de gradul I - în care se produce o separare neregulată, liniară a intimei, de întindere variabilă; contuzia de gradul II - constă în întreruperea mediei și a intimei pe o anumită porțiune; contuzia de gradul III - când endoteliul și media sunt întrerupte circumferențial, încât continuitatea vasului este asigurată numai de adventicea rămasă intactă, care se dilată fuziform. Neregularitatea

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
leziuni, contuzia se poate prezenta sub trei grade: contuzia de gradul I - în care se produce o separare neregulată, liniară a intimei, de întindere variabilă; contuzia de gradul II - constă în întreruperea mediei și a intimei pe o anumită porțiune; contuzia de gradul III - când endoteliul și media sunt întrerupte circumferențial, încât continuitatea vasului este asigurată numai de adventicea rămasă intactă, care se dilată fuziform. Neregularitatea intimei sau/și a mediei, decolarea straturilor parietale de către fluxul arterial, spasmul supraadăugat ca și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
dilată fuziform. Neregularitatea intimei sau/și a mediei, decolarea straturilor parietale de către fluxul arterial, spasmul supraadăugat ca și tromboza determină aproape constant obstrucția arterială cu consecința ei clinică ischemia acută traumatică. 12.4.2.1.2. Ruptura arterială Apare în contuzii violente sau luxații (rupturile traumatice); când peretele arterial prezintă leziuni de ateromatoză sau determinate de sifilis se produc rupturi arteriale spontane sau la traumatisme minime (fig.12.7 b.). Soluția de continuitate arterială are aspecte anatomice variabile de la rupturi și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
literatură sun numele de stupoare vasculară traumatică. b. Ischemia acută traumatică nu prezintă diferențe fiziopatologice față de cea produsă de ocluziile arteriale de altă cauză, exceptând faptul că efectele sale sunt agravate de șoc și hemoragie. Fenomenele ischemice apar constant în contuzii, prin tromboză, în secțiunile traumatice, prin oprirea fluxului sanguin sau prin compresiunea determinată de prezența unui fals anevrism arterial. Rapiditatea trombozei este strâns legată de violența traumatismului; se extinde într-un interval scurt în întreaga rețea vasculară, arterială și venoasă

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
Concomitent, prezența fenomenelor obstructive (tromboză) sau compresive (prin hematom), reduce și mai mult circulația periferică astfel încât țesuturile sunt în anaerobioză. Se creează astfel un cerc vicios (fig. 12.8). Insuficiența renală acută poate apare în leziunile vasculare grave însoțite de contuzii sau distracții tisulare întinse la care resuscitarea este inadecvată. Hipotensiunea și toxemia sunt cauzele necrozei tubulare acute sau a infecțiilor mai ales cu anaerobi. 12.4.2.3. Forme anatomoclinice ale traumatismelor arteriale: Semnele clinice ale traumatismelor arteriale sunt loco-regionale

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
și insuficiență renală acută. Descrierea simptomatologiei în funcție de aspectul anatomo-clinic al leziunii prezintă interes practic atât pentru înțelegerea exactă a fenomenelor, cât și din punct de vedere terapeutic. Din acest punct de vedere traumatismele arteriale se grupează în trei entități: 1. Contuzia arterială se caracterizează clinic prin prezența a trei grupe de semne: de contuzie, ischemie și gangrenă legate strict de gradul alterării anatomice și funcționale a vasului, fără exteriorizarea sângelui. Semnele de contuzie apar imediat după accident și se caracterizează prin

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
practic atât pentru înțelegerea exactă a fenomenelor, cât și din punct de vedere terapeutic. Din acest punct de vedere traumatismele arteriale se grupează în trei entități: 1. Contuzia arterială se caracterizează clinic prin prezența a trei grupe de semne: de contuzie, ischemie și gangrenă legate strict de gradul alterării anatomice și funcționale a vasului, fără exteriorizarea sângelui. Semnele de contuzie apar imediat după accident și se caracterizează prin prezența durerii (care este vie, difuză), echimoză mai mult sau mai puțin întinsă

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
traumatismele arteriale se grupează în trei entități: 1. Contuzia arterială se caracterizează clinic prin prezența a trei grupe de semne: de contuzie, ischemie și gangrenă legate strict de gradul alterării anatomice și funcționale a vasului, fără exteriorizarea sângelui. Semnele de contuzie apar imediat după accident și se caracterizează prin prezența durerii (care este vie, difuză), echimoză mai mult sau mai puțin întinsă și tumefacția regiunii contuzionate. Pulsul este diminuat sau absent, datorită, de obicei, spasmului. Dacă persistă, apar fenomene de ischemie

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
ischemie acută. În aceste cazuri, ischemia periferică este pe plan secund. Fenomenele ischemice devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor și rupturilor arteriale. Evolutiv, se poate forma un hematom pulsatil sau o fistulă arteriovenoasă. În plăgile arteriale uscate predomină fenomenele ischemice iar hemoragia este de obicei tardivă și deseori gravă. 12.4.2.4. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe prezența

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
în obstrucțiile limitate ale segmentului arterial iliofemural, apărute după traumatisme cu fracturi ale oaselor bazinului. Clinic, se manifestă prin sindrom de ischemie cronică: durere sub formă de claudicație intermitentă, modificări trofice, dispariția pulsului periferic. Tromboza venoasă post-traumatică se instalează după contuzii, la câteva săptămâni, evoluând ca o tromboză obișnuită, capabilă să determine accidente embolice și evoluează către insuficiența venoasă cronică sau anevrism pulsatil arterio-venos. 12.4.2.6. Evoluția traumatismelor arteriale Evoluția este în funcție de importanța traumatismului vascular și de rapiditatea refacerii

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
fiole intravenos sau intraarterial vasodilatatoare în perfuzie (pentoxifilin 46 fiole/24h, tolazolin 5-10 fiole /24 h, xantinol, etc.). Dacă după 30 minute fenomenele clinice nu se ameliorează și pulsul nu apare se va efectua obligatoriu controlul chirurgical al arterei. În contuziile arteriale, administrarea antispasticelor, antalgicelor și anticoagulantelor devine obligatorie. Dacă după 3-5 ore de tratament medical semnele ischemice nu se ameliorează se va practica intervenția chirurgicală care va căuta să refacă fluxul arterial prin rezecția segmentului lezat și sutură sau înlocuirea

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
individualizează progresiv peretele anevrismului. Anatomie patologică: Localizat în ordinea frecvenței, pe artera poplitee, femurală, subclaviculară, carotidă, axilară este rar întâlnit pe arterele mici și de obicei unic. Poate fi: fuziform, când dilatația interesează întreaga circumferință a vasului (apare frecvent după contuzii arteriale) comunicând cu cele două capete ale arterei, sau sacciform anevrismul are forma unei pungi situate lateral de arteră și cu care comunică printr-un orificiu (fig.12.12). Macroscopic se constată că masa anevrismală, împinge organele vecine, nervii și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
al bolii. 274 Etiopatogenie: Se constituie în urma unei leziuni traumatice care afectează simultan axul arterial și trunchiul venos satelit. Boala apare mai frecvent în timp de război fiind produsă prin arme de foc, înțepături și cu totul excepțional în urma unei contuzii. Poate să apară după intervenții chirurgicale: histerectomii, toracenteze sau nefrectomii. Patogenic, fistula apare când agentul traumatic determină o plagă laterală între cele două vase fără să producă hemoragia interstițială. Sângele este aspirat în venă, ceea explică absența sacului. Alteori, se

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
ar fi etiologia acestora este necesară să se cunoască modul de acțiune al traumatismului, timpul scurs de la accident, eventualele complicații septice survenite pe parcurs. Clasificarea traumatismelor nervoase se poate face după: 1. Comunicare sau nu cu exteriorul în: traumatisme închise contuzii, comoții, rupturi; traumatisme deschise sau plăgi: Această împărțire are valoare practică, deoarece plăgile se complică adesea cu infecție, ceea ce modifică evoluția, prognosticul și atitudinea terapeutică. 2. Aspectul anatomo-clinic (Cohan și Sedon) care se bazează pe gradul de alterare a fibrei

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
unei întreruperi funcționale totale a nervului. Regenerarea este blocată datorită prezenței țesutului cicatriceal. axonotmezis caracterizat prin întreruperea fibrelor nervoase dar cu respectarea tecii și a celorlalte formațiuni de suport a nervului. Este o leziune a fibrei nervoase și corespunde clinic contuziei. Regenerarea este spontană. neurapraxia este mai curând o tulburare fiziologică decât o leziune anatomică. Constă în blocarea totală dar tranzitorie, a conductibilității nervului cu durată de câteva ore și reabilitare funcțională totală. Neurapraxia, corespunde sindromului de stupoare nervoasă (Tinel) sau

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
este mai curând o tulburare fiziologică decât o leziune anatomică. Constă în blocarea totală dar tranzitorie, a conductibilității nervului cu durată de câteva ore și reabilitare funcțională totală. Neurapraxia, corespunde sindromului de stupoare nervoasă (Tinel) sau bloc trecător. Apare după contuzii, compresiuni sau ischemii de scurtă durată. 3. Criteriul clinicoterapeutic (Scarff) - leziunile se împart în: comoția nervului echivalentă cu neurapraxia; contuzia echivalentă clinic în oarecare măsură, cu axonotmezis; secțiuni parțiale, laterale ale fibrelor periferice determinate de regulă de instrumente tăioase; secțiunea

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
durată de câteva ore și reabilitare funcțională totală. Neurapraxia, corespunde sindromului de stupoare nervoasă (Tinel) sau bloc trecător. Apare după contuzii, compresiuni sau ischemii de scurtă durată. 3. Criteriul clinicoterapeutic (Scarff) - leziunile se împart în: comoția nervului echivalentă cu neurapraxia; contuzia echivalentă clinic în oarecare măsură, cu axonotmezis; secțiuni parțiale, laterale ale fibrelor periferice determinate de regulă de instrumente tăioase; secțiunea completă echivalentă cu neurotmezis cu sau fără pierdere de substanță nervoasă, fapt important pentru reparație; 12.5.1. ANATOMIE PATOLOGICA

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
ce se produc la locul traumatismului, atât în capătul central periferic cât și în terminațiile nervoase. Importanța și aspectul anatomic al acestor leziuni sunt strâns legate de mecanismul și agentul etiologic care l-a determinat. În traumatismele mecanice, la locul contuziei, apar în primele 24 ore un conglomerat de fibrină, cheaguri sanguine, detritusuri, serozitate și se produce o segmentare a tecilor mielinice și elementului axonal, cu tumefierea celulelor tecii lui Schwann. Acest proces neurolitic devine complet în circa 4-5 zile. Paralel

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
progresiv iar reflexele tendinoase, osoase și cutanate dispar. în secțiunile parțiale ale nervului se constată prezența unui sindrom de disociere caracterizat prin instalarea semnelor de paralizie într-un teritoriu limitat al nervului legat de un număr de fibre interesate. în contuzii, compresiuni și luxații nervoase, simptomatologia clinică este variabilă. Paralizia musculară și atitudinile caracteristice, deși prezente, dispar după o anumită perioadă dacă se suprimă cauza și se aplică tratamentul corect. 3. Modificările trofice și vegetative secundare leziunilor nervoase, ating maximum de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
traumatismele cotului. Clinic se manifestă prin dureri vii la cea mai mică mișcare sau la presiune. Pareza apare rar. Tratamentul este chirurgical și constă în repunerea nervului în poziție anatomică, fixarea fiind asigurată cu ajutorul unui lambou muscular sau aponevrotic. b. Contuzia nervoasă poate fi: simplă, manifestându-se clinic prin sindrom de iritație nervoasă, și corespunde neurapraxiei, și gravă, când apar leziuni de tip axonotmezis sau neurotmezis, cu paralizii persistente. Tratamentul este diferit după natura leziunilor. c. Compresiunea nervoasă poate fi de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]