234 matches
-
de odinioară fiind înlocuită cu figura lamentabilă a unei țări în care marxismul a distrus cam tot ce se putea distruge. Fisurile iscate în blazonul demnității franceze sunt atît de adînci încît umbra princiară a spiritului galic face figura unui convalescent ținîndu-și fruntea în pămînt: a fi francez a devenit o chestiune relativă și uneori de-a dreptul supărătoare, dar, mai ales, a fi francez a devenit sursa unei amintiri neplăcute. Căci ce parizian poate compara, fără să simtă o strîngere
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
replică cred a gravitației, o spaimă de nor, un laser tăind adânc irisul. Apoi toate ceasurile au început să bată năvalnic. Râsul tău mi-a inundat interiorul și totul s-a preschimbat în cântec, era ziua de treisprezece ianuarie. Convalescența Convalescent irisul a privit soarele. într-o urnă mică așezată într-o poziție concentrică răspundeai unor scrisori confidențiale. Am urmărit cu atenție primăvara de afară. Senzația că renii aleargă printr-un nesfârșit mi-a amplificat spațiul. Am reușit să te identific
Poezie by Florentin Palaghia () [Corola-journal/Imaginative/12512_a_13837]
-
ea apleacă ușor capul/ apropie fața de icoană/ și spune timid:/ bună seara!” (p. 63). Metisajul acesta dă rezultate, cum se vede, extraordinare. În centrul acestei cărți cu titlu straniu pentru că spontan (așa se recomandă, abia revenită la viață, mama convalescentă), se află de fapt limbajul. Nu unul care s-ar cuveni recreat, ci unul care așteaptă, cumva, să fie locuit: „mi-am dorit întotdeauna/ să inventez lumea pentru un singur om,/ dar acum/ tot ceea ce spun devine un ecou întors
Pe vremea când nu mă gândeam la moarte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4564_a_5889]
-
fețe, care reunește anonimatul și valorile supreme ale literaturii. Din nou, scenariul e cel al unei angajări totale în operă, cu prețul slăbiciunii, al dezechilibrului sufletesc, al febrilității. „I-a efeminat glasul - scrie Lovinescu -, dându-i acel aer de etern convalescent” (557). Boala de care suferă Bonciu e aceeași ca a celorlalți evrei cu vocație: literaturita. Ea consumă prin însăși posibilitatea de a situa ființa umană în proximitatea capodeoperei: Bonciu e un „suflet bolind, de lehuză a unei capodopere de extracție
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
în buzunare, stătu numai foarte desfășurat pe fotoliu, totuși nu până la prăbușire, evitând a-și expune tălpile, afară de asta, deși răsturnat pe spate, adoptă o încovoiere a șirii spinării ca sub imperiul unui frig dorsal. Neglijența lui părea a unui convalescent, permițîndu-și destinderea oaselor și gângăvirea alintată. Hangerliu împărtăși lui Ioanide că Gavrilcea, care izbutise a fugi în străinătate, îi trimisese o lungă scrisoare, narîndu-i cum decursese fuga sa. Întrucât fusese informat de moartea Pichii, simțise un fel de datorie a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
veni prin surprindere la sanatoriu (pe al cărui proprietar îl cunoștea) și pătrunse cu complicitatea personalului în camera bolnavului. De fapt, aripa în care ședea Suflețel la parter, dând spre o grădină, nu era locuită de veritabili bolnavi, ci de convalescenți în căutare de liniște, de două bătrâne de familie mare, ținute de rude acolo, ca într-un azil onorabil. Gaittany ridică mâinile spre cer, cu bastonul spânzurat pe un braț. - Să trăiești! Ce-i cu dumneata? Ce ai? Suflețel nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Atât Florin, cât și Mircea s-au Îmbolnăvit simultan. Primul: insuficiență circulatorie cerebrală (nu mai ajunge sângele la bilă; atâta pagubă!). Al doilea: ocluzie - În popor se zice concluzie - intestinală, operată pronto. Analiza oncologică: negativă. Deci, un semiconvalescent și un convalescent slab ca un țâr vă iubesc și vă doresc. Inclusiv și din toate punctele de vedere. Să adaug că, după decesul maică-si, Dina a făcut o cădere nervoasă. A căzut rău, se ridică Încetișor, dar s-o trecem și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
și vă doresc. Inclusiv și din toate punctele de vedere. Să adaug că, după decesul maică-si, Dina a făcut o cădere nervoasă. A căzut rău, se ridică Încetișor, dar s-o trecem și pe ea pe firma crâșmei „La convalescenții nu cine știe ce veseli”. Aici e greu cu căldurile și cu bolile. Decedați săptămâna trecută: G. Ivașcu, M. Beniuc, Șerban Cioculescu („sper În subit”, scrie el În Încheierea unui vechi interviu; s-a realizat dulcea năzuință). În ce mă privește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Întreabă mereu de voi; Îi e dor. Parcă nouă nu ne e! Gândiți-vă bine la voi (nu la noi...), să faceți cum credeți că e mai bine. Băutorii (de apă, nici măcar o cafeluță, bre oameni buni!) din cârciuma „La convalescenții nu cine știe ce veseli” vă Îmbrățișează, vă sărută dulce și vă urează sănătate. Cu toată dragostea, Iulia ș5ț (23.02.’89) Dragă Cella, să Încep cu urarea de „La mulți ani - cu sănătate și cu clipe de bucurie, cu cât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Fața ei se crispează scurt, dovada mută a unui strigăt ieșit din sufletul frânt de durerea durerii suferită de el atunci când fusese rănit. La începutul războiului făcuse un curs pregătitor de soră medicală și fusese repartizată într-un spital pentru convalescenți. Toți acei băieți plecaseră în plină vitalitate a tinereții, dar reveneau biete epave epuizate, traumatizați psihic și fizic. Și dacă rănile trupului puteau fi vindecate, sau măcar ameliorate, cele ale sufletului erau infinit mai dificile. Cu toate eforturile, recuperarea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pentru mine însemnează degradare și umilință, în plus, a apela - la cine ! La presupusul ei amant ! După clipele de hotărâre : nu !, au urmat cele de șovăială, mai ales astăzi, când l-am văzut pe bietul vlăjgan, nu prea arătând a convalescent, dar destul de întunecat. Deși e tânăr și voinic, detestă armata și războiul, dar eu pot spune că le-am iubit ? Mi-am amintit cum a crescut printre picioarele noastre, ca un mic animal al casei, și m-am înduioșat chiar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
începe sub auspicii bune. Indiferența ce domnește acum în relațiile noastre se poate în orișice clipă transforma în ostilitate. Aceasta cel puțin este starea mea sufle tească, ce s-ar putea să o împrumut artificial și Sophiei, care, încă fiind convalescentă, pierde prea mult timp cu treburile casei. Poate din recunoștință pentru tentativa în favoarea lui Spiridon, ea se manifestă cu deosebită amabilitate, dându-mi diverse semne că mă afecționează. A devenit iar grijulie și astăzi chiar (voi povesti) mi-a probat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
apetiturile culturale. Deschid la întîmplare Vorträge und Aufsätze a lui Heidegger și cad, în chip uimitor, pe această pagină din Wer ist Nietzsches Zarathustra? : "Către sfârșitul celei de a treia părți din Așa grăit-a Zarathustra, un fragment este intitulat "Convalescentul" (Der Genesende). Convalescentul este Zarathustra. Genesen, "a vindeca", este unul și același cuvânt cu grecescul neomai, nostoV. Înțelesul este: "a se întoarce la sine" (...). "Convalescentul" este cel care se reculege în vederea întoarcerii, pentru întoarcerea în propriu-i destin. Convalescentul se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la întîmplare Vorträge und Aufsätze a lui Heidegger și cad, în chip uimitor, pe această pagină din Wer ist Nietzsches Zarathustra? : "Către sfârșitul celei de a treia părți din Așa grăit-a Zarathustra, un fragment este intitulat "Convalescentul" (Der Genesende). Convalescentul este Zarathustra. Genesen, "a vindeca", este unul și același cuvânt cu grecescul neomai, nostoV. Înțelesul este: "a se întoarce la sine" (...). "Convalescentul" este cel care se reculege în vederea întoarcerii, pentru întoarcerea în propriu-i destin. Convalescentul se află pe drum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sfârșitul celei de a treia părți din Așa grăit-a Zarathustra, un fragment este intitulat "Convalescentul" (Der Genesende). Convalescentul este Zarathustra. Genesen, "a vindeca", este unul și același cuvânt cu grecescul neomai, nostoV. Înțelesul este: "a se întoarce la sine" (...). "Convalescentul" este cel care se reculege în vederea întoarcerii, pentru întoarcerea în propriu-i destin. Convalescentul se află pe drum către el însuși, în așa fel încît el poate spune despre sine că este." Rândurile acestea îmi par cu atât mai mult
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
intitulat "Convalescentul" (Der Genesende). Convalescentul este Zarathustra. Genesen, "a vindeca", este unul și același cuvânt cu grecescul neomai, nostoV. Înțelesul este: "a se întoarce la sine" (...). "Convalescentul" este cel care se reculege în vederea întoarcerii, pentru întoarcerea în propriu-i destin. Convalescentul se află pe drum către el însuși, în așa fel încît el poate spune despre sine că este." Rândurile acestea îmi par cu atât mai mult a-mi fi "adresate", cu cât regăsesc aici nostos-ul, pe care, în urmă cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Poți fi în același timp cuceritorul și cel cucerit? Încerc să ies din dezastrul în care mă aflu nu scriind, ci povestind. Cel puțin, nu-mi fac iluzia că sânt scriitor. Sânt doar bolnav sau, în cel mai bun caz, convalescent. Trăiesc, cu un singur personaj, scenariul din O mie și una de nopți: îmi spun mereu câte o poveste, pentru a amâna deznodământul. Simt că dacă aș tăcea, m-ar înghiți fără urmă viața pe care o mai am în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nepoliticos: otrava, băută, îl transformă direct în statuie. Să iubești copilul care stă la pândă în fiecare om bătrân. marți, 2 iulie I-am dat lui Andrei în urmă cu zece zile paginile de până acum ale acestui "jurnal de convalescent" și întrucît în curând va pleca în vacanță în Elveția (de unde promite să revină cu paginile "despre îngeri" încheiate) ne-am văzut ca să-mi comunice observațiile lui. Una dintre ele mă provoacă în mod deosebit. "începi ― uite, 3 mai 2001
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
politice, așa cum face și În „Omul interzis” unde realizează casă bună cu pamfletul de esență argheziana, dar nu-și pierde nici lirismul sănătos de care s-a bucurat Încă de pe băncile liceului „Codreanu” de la Bârlad. „Bolnav” de poezie ori În „convalescenta”, autorul poeziei arestate devine sănătos tun, iar În „Flaut tenebra” Îl vedem orchestrând ospețe mari și cântece lăutărești pe buze, În gând și la mese, cu prietenii, fie și Închipuiți, dar și cu vorbe cărora numai el știe să le
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
punîndu-se toate în slujba liniștii lui, ca niște servitori credincioși. Împreună cu liniștea însă i s-a luminat în suflet mai vie și ura împotriva tuturor străinilor dimprejurul lui. Ura pe medicii care-l îngrijeau, pe surorile de caritate, pe ofițerii convalescenți și se bucura că, din pricina ranei la plămâni, era osândit să tacă. În ziua când un general bătrân, înconjurat de o droaie de ofițerași fercheși, a venit să-i agațe pe piept medalia de aur pentru distrugerea reflectorului, Bologa s-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
unele locuri și la anumite echipamente. Dar acum nu mai era În stare să ceară nici un ajutor. Ceea ce era cât se poate de iritant, având În vedere că-i rămăsese de filmat doar ultima scenă. Plasată Într-un adăpost pentru convalescenți din război, aceasta avea s-o prezinte și pe Molly care avea rolul unei asistente aventuroase. Pentru a menține un buget scăzut pentru filmul său clandestin, Anton s-a oferit să joace rolul doctorului voluntar. — Clandestin? — Da, clandestin. Prietenul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de cod - „K. u. K. “, pare-mi-se - Wickert susținea că asta era o dovadă clară pentru faptul că el și cu dumneavoastră colaborați. E clar că se Înșelase. Lakritz se pregătea să filmeze o scenă la un cămin pentru convalescenți, când a fost surprins. Dacă asistenta lui, o femeie africană, n-ar fi alertat poliția, n-am fi știut nimic. Wickert a plecat imediat spre hotel. Ridicându-se, Manetti privi pe fereastră. Trecu un minut, apoi pe șinele ridicate ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
era une tasse de tisane: băutura fierbinte în care se amestecă frunze de tei și puțină miere pe care o numim cu toții, superior și neglijent, "ceai". Însoțită sau nu de o aspirină, ceașca aburindă nu lipsea aproape niciodată de pe noptiera convalescentului ochelarist și slăbănog. Vingt ans après, mă găsesc în miraculosul arhipelag nipon, unde simpla înghițire a lichidului fierbinte devine o tehnică subîntinsă deopotrivă de estetică și de etică și codificată sub titulatura de sado sau "calea ceaiului". Desigur, metoda de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
sorbind rar ceaiul sub privirile furișate ale celorlalți și ale lui furișate către ei. Până când intra în camera cu biroul din stejar sculptat, tot în pijama, ca și cum ar fi uitat cum e îmbrăcat sau nedând importanță, purtându-se ca un convalescent care nu vrea să fie deranjat, își aducea cu gesturi la fel de încete și precaute telefonul cu fir foarte lung lângă el, îl muta de mai multe ori câțiva centimetri într-o parte sau în alta, până socotea că i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
japoneză. Azvîrli chiștocul de țigară, Își luă pușca și ieși din salon, făcînd cu degetul un semn amenințător spre Jim. Mulțumit să rămînă singur, Jim se dădu imediat jos din pat. Pe fereastră, putea vedea un grup de orfani chinezi convalescenți pe balconul aripii adiacente. În cămășile lor de noapte europene - ca și a lui Jim, donate de către o organizație franceză de caritate - Își petreceau ziua uitîndu-se la el. O scară de incendiu din fier lega cele două aripi și era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]