264 matches
-
grade... Și asta nu din cauza căldurii sale specifice mari - chitesența inerției termice -, mai mari chiar decât a lutului - de două ori la același volum -, ci pentru că se află, În fundul fântânii, ca’ntr’un beci. Fiind lichidă, apa adăpostește curenți de convecție care transmit căldura În tot volumul ei; În antiteză, pământul e nemișcat, cel puțin la prima vedere sau În mod obișnuit. Niște - cu ghilimele - curenți de convecție pot exista În el numai dacă sunt ajutați, de omul care-l răscolește
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
află, În fundul fântânii, ca’ntr’un beci. Fiind lichidă, apa adăpostește curenți de convecție care transmit căldura În tot volumul ei; În antiteză, pământul e nemișcat, cel puțin la prima vedere sau În mod obișnuit. Niște - cu ghilimele - curenți de convecție pot exista În el numai dacă sunt ajutați, de omul care-l răscolește, fie și cu plugul, de Natura Însăși când Îl mută dintr’un loc În altul... căutând poate - retoric, țin să subliniez - omogenizarea entropică. Aceea pe care noi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Păi cuptorul se bazează pe același principiu, al inerției termice, fiind o incintă, cu pereți groși din același lut. O mână-două de găteje - biomassă adică - Îl Încinge suficient de mult pentru ca, bine astupat, căci aerul Înlesnește și el curenți de convecție, cuptorul să poată coace, rând pe rând, pâinea, plăcintele și oala cu sarmale, pe măsura răcirii sale lente. Așa le-a folosit tradiția, mai mult decât ieftin, pentru om și Natură: cuptor și beci, dogoare și răcoare. Civilizația a preferat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
infraroșii emise de corpul uman transferă căldura spre corpurile mai reci aflate la distanță. Pierderea de căldură este cu atăt mai mare cu cât suprafața cutanată este mai mare și cu cât obiectele din jur sunt mai reci. Conducția și convecția. Prin aceste procese fizice căldura este transferată corpurilor cu care organismul vine în contact direct (aerul înconjurător și cel din căile respiratorii, hainele, conținutul tubului digestiv și cel al aparatului urinar, etc.). Evaporarea apei (prin transpirație și pe calea mucoaselor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
totdeauna pozitiv (termogeneza este superioară termolizei). În eforturi intense temperatura corporală crește și cu 2-3 ˚ C. Menținerea temperaturii corporale în limite suportabile se face prin mecanismele termolitice. Trei sferturi din căldura pierdută se datorează transpirației iar celălalt sfert radiației și convecției (proporția crește în favoarea radiației și convecției când efortul este efectuat la o temperatură scăzută a mediului ambiant). Deși în cursul efortului fizic cantitatea de căldură produsă de organism crește, pierderile prin emiterea de radiații infraroșii nu sunt proporționale, deoarece temperatura
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
În eforturi intense temperatura corporală crește și cu 2-3 ˚ C. Menținerea temperaturii corporale în limite suportabile se face prin mecanismele termolitice. Trei sferturi din căldura pierdută se datorează transpirației iar celălalt sfert radiației și convecției (proporția crește în favoarea radiației și convecției când efortul este efectuat la o temperatură scăzută a mediului ambiant). Deși în cursul efortului fizic cantitatea de căldură produsă de organism crește, pierderile prin emiterea de radiații infraroșii nu sunt proporționale, deoarece temperatura pielii tinde să nu varieze prea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Modificările ariei cresc către regiunea bronhiolelor terminale (sfârșitul căilor aeriene de conducere). Această geometrie are o importanță deosebită în mecanica ventilatorie. La nivelul căilor aeriene mai jos de bronhiolele terminale aerul se mișcă predominant prin flux global (în masă) sau convecție. Deși același volum de gaz traversează fiecare generație de căi aeriene se constată că viteza aerului inspirat scade rapid când aerul pătrunde în zona respiratorie. Acest fenomen reprezintă difuzia gazoasă datorată mișcării aleatorii a moleculelor de gaz. Rata de difuzie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la dezechilibre periculoase sau chiar fatale. Pierderile respiratorii sunt determinate de eliminarea vaporilor de apă prin aerul expirat. Reprezintă aproximativ 400 ml/zi și nu pot fi reduse sau crescute în mod semnificativ. Pierderile cutanate sunt reprezentate de evaporarea prin convecție la suprafața pielii (perspirație insensibilă) sau prin transpirație (perspirație sensibilă). Transpirația face parte din mecanismele de termoreglare și prin intermediul ei se pot realiza pierderi foarte semnificative, la care se adaugă și pierderile de sodiu care se elimină o dată cu transpirația. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de 2...3 m deasupra solului, componenta orizontală a câmpului este neglijabilă, în timp ce componenta verticală se caracterizează printr-un grad ridicat de uniformitate. 5.3. Câmpul magnetic Câmpul magnetic este produs de: corpuri cu magnetizație permanentă, curenți de conducție și convecție, curenți de deplasare (datorită variației în timp a câmpului electric) și curenți Roentgen. Relațiile fundamentale în care apar mărimile de stare magnetică sunt date de: * legea circuitului magnetic: ; (5.19) * legea fluxului magnetic: ; (5.20) * legea de legătură dintre inducție
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
diferite condiții. Există patru mecanisme ce contribuie la reglarea echilibrului termic al organismului: Conducția termică (procesul de transmisie a căldurii din regiunea cu temperatură mai ridicată spre cea cu temperatură mai scăzută prin modificarea mișcării de agitație termică a moleculelor). Convecția (procesul de transmisie a căldurii în fluide prin deplasarea ordonată a acestora) Radiația (procesul de transmisie a undelor electromagnetice din domeniul radiației termice) Evaporarea Căldura degajată în unitatea de timp de un organism este atunci: în cazul organismelor superioare, din
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ordonată a acestora) Radiația (procesul de transmisie a undelor electromagnetice din domeniul radiației termice) Evaporarea Căldura degajată în unitatea de timp de un organism este atunci: în cazul organismelor superioare, din radiația degajată, 60% reprezintă radiația termică, 12% conducția, 6% convecția și 22% evaporarea. Râma poate în două minute să-și modifice temperatura cu 100C, după temperatura apei. Din acest motiv șopârlele sunt văzute stând mai mult la soare pentru a se încălzi. Tot din această cauză există expresia că are
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
radiațiilor coerente. Laserul va fi descris pe larg într-un alt capitol. Instabilitatea Benard este un alt exemplu de ordine dinamică. Un lichid încălzit de dedesubt, trece începând de la un anumit gradient de temperatură, într-o stare de mișcare de convecție internă, formând structuri ordonate. Acest fenomen este cel mai convingător exemplu de autoorganizare, de apariție a ordinii din dezordine, din haos. Apare o ordine nouă care se menține numai prin consum de energie din exterior. Aceste structuri apar ca rezultat
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în 4 prize p.o. sau intrarectal. Hipertermia se combate fie prin răcire prin metode de conducție externă (imersie în apă cu gheață, pungi cu gheață axilar și inghinal), conducție internă (lavaj gastric cu gheață, circulație extracorporeală) sau răcire prin convecție (evaporare) folosind apă călduță și ventilație. Reumplerea vasculară necesită cel puțin 1,5 l/primele 4h, urmată de medicația vasoactivă în caz de șoc. În formele severe sunt necesare măsuri de terapie intensivă de resuscitare cardio-respiratorie, ventilație mecanică în caz
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se dezvoltă norii de joasă altitudine. 2. Stratul median, cuprins între 1-1.5 și 6-7 km. Aici influențele locale ale neuformităților suprafețelor terestre se manifestă mai slab. În acest strat se dezvoltă procese importante ale vremii: transportul maselor de aer, convecția majoră și sistemele de nori de altitudine medie. 3. Stratul superior, situat de la altitudinea de 6-7 km ( în zona temperată) până la tropopauză. În acest strat, influența suprafeței terestre este și mai slabă. Aici pătrund numai vârfurile celor mai dezvoltați nori
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
superior, situat de la altitudinea de 6-7 km ( în zona temperată) până la tropopauză. În acest strat, influența suprafeței terestre este și mai slabă. Aici pătrund numai vârfurile celor mai dezvoltați nori cumulus și de averse, care se dezvoltă printr-o puternică convecție ordonată; ceilalți nori sunt de mare altitudine, alcătuiți din particule de gheață. Temperatura acestui strat este cea mai joasă și, spre deosebire de celelalte straturi, este totdeauna negativă. Tropopauza (substratosfera) reprezintă stratul de tranziție dintre troposferă și stratosferă. El se întinde între
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mare influență asupra regimului termic al atmosferei. Vaporii de apă provin în atmosferă în urma evaporării apei de pe suprafața terestră (a uscatului și a mării). Pentru evaporarea 1 g de apă se consumă aproximativ 600 calorii mici. Datorită schimbului turbulent și convecției, vaporilor de apă se propagă în straturile superioare. După ce ating starea de saturație din cauza răcirii mai departe sau a fluxului altor vapori de apă se produce condensarea sau sublimarea acestora, proces ce dă naștere la formarea norilor sau a cețurilor
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
a temperaturii aerului în acest strat. Pentru a caracteriza mișcările convective ale aerului în acest strat, determinate de existența unor gradienți verticali de temperatură pozitivi, se folosește numărul lui Reyleigh. Acesta se exprimă prin raportul dintre forțele ascensionale, ce determină convecția, și forțele de viscozitate care se opun acestor mișcări. Pentru cazul 43 aerului, aflat între două plane orizontale și paralele, ca cele din figura 4.1, numărul lui Reyleigh se exprimă: Ra = 00 3 T Tgh (4.2) unde este
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
efectele de atenuare ale stabilității și ale disipării vâscoase. Această condiție se măsoară prin mărimea denumită număr de flux al lui Richardson. Aceasta se definește prin: Dacă stratul limită este static instabil, atunci Rf < 0 iar turbulența este susținută prin convecție. În condiții de stabilitate, Rf va fi mai mare decât zero. Observațiile sugerează faptul că numai atunci când Rf este mai mic decât aproximativ 0,25 (adică producția de energie mecanică depășește atenuarea ascensională de aproximativ 4 ori producția de energie
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
energia primită, energia cedată și energia acumulată. La nivelul orașului, infrastructura urbană și suprafețele opace ale clădirilor sunt principalele elemente care acumulează energie termică În timpul verii. În paralel, cedarea energiei este influențată de procesul de evaporare a apei și de convecția Între suprafețele opace ale fondului construit și aer. În aceste condiții avem un raport invers proporțional Între energia disipată și cea acumulată, ceea ce conduce la formarea fenomenului de insulă de căldură pe timp de vară. Acest fenomen poate fi atenuat
Polarităţile arhitecturi by an Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92989]
-
solare, schimbării anotimpurilor; - focului exterior sau interior; - zgomotului; - agenților chimici sau/și biologici. Între posibilele roluri active ale acoperișului putem enumera: - răcire prin conducție a spațiilor imediat adiacente sau a elementelor structurale cu care este În contact direct; - răcire prin convecție; - răcire prin radiație; - răcire prin evaporare datorată procesului endoterm de trecere a apei din stare fluidă În stare gazoasă, În cazul unor: - acoperișuri verzi; -acoperișuri inundate. Protecție Împotriva radiației solare În general, acoperișul este un subansamblu constructiv care acumulează căldură
Polarităţile arhitecturi by an Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92989]
-
protecție se face În funcție de capacitatea acestuia de a absorbi energia solară; - În cazul existenței unui strat de aer ventilat trebuie menținută o anumită distanță constantă Între stratul protector și stratul de apă, astfel Încât Între cele două să se poată produce convecție naturală. Sisteme de acoperișuri inundate mixte cu transfer de temperatură indirect Acest sistem presupune existența unui echipament care să ajute la disiparea rapidă a energiei termice, conform Sanatamouris M. și Evyatar E, acesta poate fi parte componentă a acoperișului clădirii
Polarităţile arhitecturi by an Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92989]
-
trebuie evaluate atunci când se dorește implementarea unui asemenea sistem de climatizare sunt următoarele: - intensitatea radiației solare si modul în care aceasta este captată; - tipul captatorilor solari (materialele si tehnologia de punere în operă - pentru a evita pierderile de căldură prin convecție, conducție si radiație); - orientarea captatorilor solari; - evaluarea corectă al necesarului de frig pentru climatizare; - dimensionarea si alegerea optimă a echipamentelor frigorifice, inclusiv a terminalelor (ventiloconctoare etc.) In prezent - referitor la „răcirea solară” există multiple preocupări ale specialiștilor privind: - creșterea eficienței
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Marina Verdeş () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92828]
-
Această temperatură are un efect important asupra conversiei monomerului și asupra proprităților fizice și mecanice ale polimerului constituent al produselor formate [72-76]. La sfârșitul procesului de copolimerizare −formare, matrița, împreună cu produsul rezultat, au fost răcite la 40−50 °C prin convecție liberă (răcire în timp) cu o viteză de 1,5 °C/min, pentru a se facilita extragerea produsului din formă . În urma copolimerizării anionice a sistemului CL −LL prin procedeul de formare rotațională, s au obținut produse sub formă de tuburi
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
infecțiilor cu microorganisme aerobe, ceea ce poate conduce la fermentații secundare (exemplu, fermentația acetică ). In general nu este necesară o aerare a plămezilor amidonoase. Amestecarea plămezii favorizează nutriția drojdiei. Prin degajarea dioxidului de carbon în timpul fermentației are loc o amestecare prin convecție naturală a mediului, nefiind necesară o amestecare mecanică. La începutul procesului pentru omogenizarea biomasei este necesară agitarea, fie cu aer comprimat, fie cu agitator mecanic. Temperatura procesului este cuprinsă între 20°C și 30°C funcție de stadiul fermentației. Deși temperatura
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Modificările ariei cresc către regiunea bronhiolelor terminale (sfârșitul căilor aeriene de conducere). Această geometrie are o importanță deosebită în mecanica ventilatorie. La nivelul căilor aeriene mai jos de bronhiolele terminale aerul se mișcă predominant prin flux global (în masă) sau convecție. Deși același volum de gaz traversează fiecare generație de căi aeriene se constată că viteza aerului inspirat scade rapid când aerul pătrunde în zona respiratorie. Acest fenomen reprezintă difuzia gazoasă datorată mișcării aleatorii a moleculelor de gaz. Rata de difuzie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]