225 matches
-
aparține decât Franței. Dar ce s-a Întâmplat mai apoi cu dandysmul se dovedește a fi tipic englezesc. Fenomenul nu putea să apară ca atare decât În sânul unei lumi obosite, blazate, Încremenite (ipocrit) Într-un fel de inerție a convenționalismului, a rigidității, a unei legi morale „prea strâmte”. O lume bătrână și Îmbătrânită. O rasă - spune tot Barbey - „limfatică, palidă, rece”. Or, Franța și temperamentul ei „nervo-sangvin” sunt cu totul altceva. Adevărat, Franța va Încerca să imite dandysmul, dar ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
nu a ajuns să publice un volum de poezii Închinate bisericii Angliei? Shelley, ateul, nu mai avea nici măcar siguranța exilului. Liberalismul ideilor, care strălucise ca o rază a inteligenței celor mai iluștri bărbați din această țară deasupra fariseismului Înalt, a convenționalismului Înghețat și mincinos, nu a luminat decât fulgurant, căci mumia sentimentului religios și formalismul au continuat să domnească din străfundul mormântului lor Îmbătrânit. Totul s-a Încheiat, iar societatea aceea frumoasă, al cărei idol fusese Brummell, a murit, pentru că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
creatorii în general exprimă, tocmai prin convenția creației, ceea ce altfel, într-o situație dată, oricât s-ar strădui să numească, nu vor reuși decât să dea, cel mult, creații serbede, oarecari. Ficțiunea ordonează viața, exprimă esențele, despoaie realul de tot convenționalismul cotidianului, de falsitatea oportunismelor de tot felul, de emoțiile momentului, luminând ceea ce-i cu adevărat durere profundă, bucurie, iubire sau ură copleșitoare. Suntem, astfel, adevărați în ficțiune. Suntem reali în irealitatea proiecțiilor noastre. Cel puțin eu mă simt mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Mă obstinam să cred că opera nu-l poate sacrifica pe autor. Ar fi trebuit, dimpotrivă, să-l exprime. Fără sinceritate, obținem un zero artistic. Dacă, om fiind, imiți pe zei, ajungi ridicol. Ideile care interzic personalitatea aruncă opera în convenționalism. Cu Popescu am avut o discuție care m-a zdrobit. I-am spus că mă îndoiesc de realitatea confecționată. Ce sentimente și ce adeziune poți obține de la niște oameni pe care îi obligi să gîndească altfel decît simt? Le poți
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
au fost alese, ci impuse de partea perfect conturată și unitară a istoriei Rusiei și anume: 1825 - 1861. Și în cazul nostru, ca și în multe alte cazuri, departajarea cronologică a fenomenelor istorice poartă în sine o bună doză de convenționalism. II. Principalele etape ale politicii externe țariste între <anii> 1825 și 1861 Desfășurarea politicii externe țariste în epoca dată și însăși logica expunerii ne-au îndemnat la o periodizare a materiei. Periodizarea este mult înlesnită de individualizarea unor etape, distincte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la rampă pentru a și primi aplauzele. Subiectul romanului, articulat pe o schemă epică relativ simplă, des întâlnită în literatura anterioară perioadei postbelice, este în mod strategic plasat într-o epocă în care societatea engleză atinge apogeul a ceea ce înseamnă „convenționalism” - epoca victoriană. Deloc întâmplătoare (de altfel, nimic nu poate fi întâmplător pe tărâmul ficțiunii literare), alegerea coordonatelor spațio-temporale relevă, încă de la început, intenția autorului de a oferi potențialului cititor două lumi situate în antiteză prin însăși plasarea lor în două
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
de incertă a enigmaticei Sarah Woodruf, frivolitatea mascată de o ironie ușor copilărească a Ernestinei, naiva libertate pe care o manifestă Mary în naturalețea ei nu sunt decât ipostaze ale unei feminități exacerbate manifestate pe fondul aceleiași epoci plină de convenționalism. Dintr-un anumit punct de vedere, Sarah are în ea ceva din încăpățânarea unei feministe avant la lettre care refuză să se supună încorsetărilor ideologice ale epocii, nu dintr-o acutizare a conștientizării faptului că s-a născut cu un
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
că ar fi putut să o găsească pe Sarah dincolo de ocean, pentru că numai într-o astfel de țară „s-ar fi simțit în largul ei” (p 505). „Experiența Americii” este cea care îl face pe Charles, tributar în egală măsură convenționalismului epocii , dar depășindu-l printr-o putere uimitoare de a fi sincer cu sine însuși, „să capete sau să recapete un soi de încredere în virtuțile libertății” (p 507). Fuga de realitate despre care vorbește romancierul în capitolul al treisprezecelea
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
moartea îl învață / Să umble.// Și are să crească iarbă sub pantof / Iarbă pe luna de pe cerul / Care se va întrupa / Ningând, într-un copil / Cu miros de ciocolată și lapte” (Ciocolată cu lapte). Din păcate, registrul metaforic suferă uneori de convenționalism sau de incontinență. O schimbare de regim se întrevede odată cu volumul Statuile disperării (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) și se definitivează în Ultimul cuvânt (1999), Veghe și somn (1999), Dialog cu hârtia (2000) și Sfârșit de coridă (2001). Goana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
o atribuie (mișcării adăugirea mea) contemporane Chicana"32. Pentru a ilustra teza de mai sus, cei doi introduc în discurs doi termeni esențiali: mediere și inovare. Granița dintre Statele Unite și Mexic înseamnă mai mult decât un însemn teritorial care, în convenționalismul său, chiar dacă beneficiază de recunoaștere internațională, nu reușește să dea seama de experiența de viață concretă a celor care, pe "muchia" deliniată de acest marcaj, se "luptă cu sărăcia, cu delăsarea în ce privește calitatea mediului înconjurător, cu exploatarea politică, dar și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și autodefinire, și practicile sociale în care sunt înrădăcinate și pe care le constituie" (Kratochwil și Ruggie 1986; Kratochwil 1988/9; Neufeld 1993:49). În mod curios, aceste argumente au fost uitate de unii constructiviști, care se situează pe poziția "convenționalismului metodologic", pretinzând că explicațiile lor "nu depind în mod excepțional de nicio "metodologie interpretativă" specializată separată" (Jepperson, Wendt și Katzenstein 1996:67). Ei justifică această poziție pe baza ideii că domeniul a fost împotmolit mult prea mult timp în dispute
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
timp în dispute metodologice, și oricum, munca empirică a constructiviștilor mai doctrinari precum Kratochwil și Ruggie nu pare atât de diferită de cea a gânditorilor convenționali. Niciuna dintre aceste poziții nu atinge substanța argumentului constructivist original despre metodologie, iar susținătorii convenționalismului metodologic nu recunosc că asemănarea între cercetările empirice din curentul principal și cele ale constructiviștilor interpretativi are mai mult de-a face cu eșecul raționaliștilor de a-și satisface propriile standarde neopozitiviste. Prăpastia dintre aceste puncte de vedere metodologice rivale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cea mai indicată și contribuția la teoria critică internațională nu se pliază clar pe diviziunea dintre fundaționismul minimal și anti-fundaționism. Constructiviștii postmoderni nu ar pleda niciodată pentru dezvoltarea unei teorii generale a relațiilor internaționale, pentru împărțirea sarcinilor cu raționaliștii, pentru convenționalismul metodologic sau pentru explicația pură, dar nici mulți dintre constructiviștii moderni nu ar face acest lucru. Aici, distincția făcută de Ted Hopf (1998) între constructivismul "convențional" și cel "critic" ar putea fi mai fructuoasă: "În măsura în care constructivismul creează o distanță teoretică
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
formă "eclectică" de teoretizare, care începe de la puzzle-uri empirice concrete și se inspiră din diverse teorii pentru a construi explicații convingătoare (Katzenstein și Okawara 2001/2 ; Suh, Katzenstein și Carlsen 2004). Constructivismul devine astfel unul dintre instrumentele savanților, iar convenționalismul metodologic este luat drept o normă. Paralel cu aceste evoluții, alți cercetători au încercat să rețină latura critică a constructivismului, forțând o legătură cu teoria normativă și etică (Kratochwil 2000; Reus-Smit 2000, 2002a; Shapcott 2000a). Constructivismul, în viziunea acestora, nu
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
195, 202, 275 post-suverană, 121, 173, 269 condiționalitate, 92, 145 conflict de clasă, 131 confucianism, 85 consens, 148, 151 constructivism, 9, 19, 25, 35, 207-31 constructivism holistic, 41 constructivism sistemic, 41 construcția națiunii, 77 construcție socială, 250 contract social, 83 convenționalism metodologic, 223 cooperare, 24, 36, 48, 52, 53, 229 copii, 27, 241, 246 corporații transnaționale, 26, 208 cosmopolitism, 103, 112, 114, 122, 137, 139, 141, 172-77 credit, 93 creșterea populației, 262 creștinătate, 69 creștinism, 86 crime de război, 85, 86
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în galop". Dragostea față de țărână este teribilă, îl ține pe poet în mrejele ei, ca o vrăjitoare, pulsând în dragostea "păgână" a părinților; de aceea, cere țărânei dragostea tatălui pentru maică. Pământul este dulce, bucuria este ostentativă și un anume convenționalism simțim în încadrarea omului în sat. Obsesia neîmplinirii erotice sensibilizează însă poezia. Feciorul a rămas cu regretul unei insatisfacții erotice: "dar e în mine o mânie-ntoarsă, împotriva unei fete în căruță nouă/ deturnând câmpia noastră arsă/ după iepele zmeoaice amândouă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
constrângeri care se exercită continuu în afara oricărei intervenții sau manifestări directe, ireductibile la intervențiile intenționate și punctuale [...] ale puterii structurale care se realizează prin efectele nu numaidecât dorite [...] ale tendințelor imanente structurii câmpului". Pierre Bourdieu, 1997, p. 53. • Obiectivism sau convenționalism? Socioeconomia ezită între două optici: pe de o parte, ea consideră că există valori stabile și obiective care nu depind practic niciodată de liberul joc al actorilor; de pe alta, ea arată că valorile sunt convenționale, va-riabile și contextuale, construite în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
surselor și formelor de informare, iar pe de alta, indivizi manipulați (mai puțin raționali?) dispuși să urmeze căile ce li se indică. Totuși, în alte locuri, valorile sunt dotate cu o obiectivitate care nu ne permite să ne gândim la convenționalism (care este un relativism): "Comprehensiunea istorică a trecutului nu este supusă unui relativism absolut" (Moulin, 1967, p. 431). Există așadar o valoare istorică și o autoritate a istoriei greu de contestat. Locul artistului în istorie, al unei opere în economia
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și ale snobismului". Raymonde Moulin, 1967, p. 432, și 2001, p. 288. Este acesta rezultatul unui "efect întârziat" al formației lui Raymonde Moulin, care a absolvit istoria? Oricum ar fi, această ambivalență apasă asupra coeziunii proiectului. Regăsim această ezitare între convenționalism și obiectivism în opțiunea de a adopta categoriile actorilor, tipică lucrărilor la comandă ale economiștilor culturii. Acest fapt îi determină să-și interzică orice întrebare despre categorii, orice anchetă asupra muncii care a fost necesară pentru elaborarea lor. Nu este
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o ușă secretă atunci când Becker insistă, de exemplu, pe "interesul" actorilor de a coopera sau pe "costurile" necooperării. Teoria jocurilor nu este prea departe (cf. Becker, în Moulin [coord.], 1986), fără să fie luate în considerare condițiile sociale ale participării. Convenționalism, iraționalism și sociologism • Relativism Din cealaltă parte vine reproșul de relativism: în măsura în care reputațiile se fac și se desfac și depind total de lumi, ele sunt convenționale: "Va fi greu de spus dacă o fotografie este mai bună decât alta, mai
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
229, 245, 266. Contractualizare, 205. Control, 42, 56, 71, 152, 168, 172, 185, 187, 203, 211, 221, 229, 231, 234, 237, 271. Convenție, 14, 40, 56, 77, 80, 139, 169, 185, 187, 205-206, 249, 258, 263, 286, 289, 295-300, 307. Convenționalism, 260-262, 305. Convorbire, 139, 175, 177, 265, 309. Cooperare, 14, 206, 266, 289, 298-301, 304. Credință, 10, 13, 23-24, 26, 37, 41, 45, 48, 54, 61-62, 138-140, 155-156, 170, 175, 183, 212, 215, 265-266, 276, 279-280, 286, 199, 306-307. Critică
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de atunci încoace. Nu este o exagerare să constatăm că Economia și-a legat existența de un tipar interpretativ cu un anume grad de ocultism (Verlet, 2007). Desigur, așa cum am spus, mai degrabă putem vorbi despre un ridicat grad de convenționalism care explică faptul că piața este practic un mecanism care testează raționalitatea. Motivația acestui lucru denotă că marii clasici au considerat piața ca fiind infailibilă tocmai pentru că i s-a atribuit rolul de mecanism rațional, ceea ce echivalează cu aserțiunea că
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
destin. Cultele Misterelor aveau toate drept țel comun inițierea în misterele vieții. Inițiatul trebuia să ajungă să întrevadă imanența justiției proiectată simbolic în divinități. Ceremoniile de cult ale Misterelor urmăreau trezirea în inițiat a elanului animant al liniștirii lui în cadrul convenționalismului credințelor populare pentru ca acesta să devină capabil să realizeze, pentru binele lui esențial, armonizarea propriilor lui intenții motivante. AICI ESTE MOMENTUL SĂ SUBLINIEM PUTERNIC FAPTUL CĂ NU ESTE ABSOLUT DELOC OCULT SĂ VORBIM DESPRE UN ELAN ÎN MOD MISTERIOS ANIMANT
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
visează este vinovatul judecat și în același timp propriul său judecător, executant al prevederilor legilor justiției imanente. Dacă așa stau lucrurile cu cealaltă jumătate a vieții efemere, starea de veghe și activitatea ei adeseori subconștient motivată, ce altceva este atunci convenționalismul banal, dacă nu slăbirea vigilenței prin reveriile diurne și întunecare prin permanenta justificare falsă? Poate fi oare adevărat că în starea de vis nocturn ieșim din temporalitate și ne unim cu misterul într-o stare supra-conștientă aproape supranaturală și totuși
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cifra "trei" simbolizează spiritul: adevărul va ieși la lumină într-un viitor îndepărtat, cînd oamenii, înțelegînd mesajul de bucurie, astfel încît "Cristos să renască" în ei, vor renaște (din "moartea" sufletului și a spiritului, din incapacitatea de a înțelege) din convenționalismul banal, cauza "morții" elanurilor. Și mai profund semnificativ: "moartea sufletului" este păcatul adamic, simbol al seductibilității perverse a firii umane: Orice om poate renaște în timpul vieții lui din "moartea sufletului" (Epistola către Romani, VI/13: "... dați-vă pe voi înșivă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]