205 matches
-
vol. 11 ff. 226r-229v Raport al Misiunii din Moldova supusă Sfintei Congregații de Răspândire a Credinței de la Mons. Antonio di Stefano, născut în Cicciano, episcopia din Nola în regatul din Napoli, în 23 decembrie 1808, călugăr al Ordinului Fraților Minori Conventuali, făcut episcop în partea Benden. Vizitator și Prefect Apostolic al aceleiași misiuni în 28 august 1849, prilej cu care s-a întâmplat să lipsească pentru câteva luni de la reședința sa și să se mute în Italia. Pricipatul Moldovei este locuit
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
capitoliu, nici seminar, nici preoți vechi indigeni, nici străini. Cu toate acestea, în prezent, sunt în Moldova doi preoți francezi, domnii preoți Cremer și Care, ocupați cu învățarea limbii lor fiilor unor domni. Misiunea din Moldova este încredințată Ordinului Misionarilor Conventuali de S. Francesco. Vicarul Apostolic nu are nicio putere specială. Un timp în urma a avut puterea să renunțe la căsătoriile mixte până doar de 15 ori; aceasta este isprăvita; se solicită de asemenea înștiințarea despre asta. Vicarul Apostolic din Moldova
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și în orice loc are nevoie de iluștri binefăcători. Nutresc (sic) fermă speranța și am deplină încredere că acesta rugăminte a mea va fi luată în considerație de Sfântă Congregație și va aduce rezultatele dorite. De la Colegiul Misiunii de Min. Conventuali Romă,18 Ian.1852 De Eminenta Voastră U. mo, D.mo Servitor F. Antonio De Stefano Episcop de Bend. Vizitator Apostolic al Misiunii din Moldova. Eminentei Sale Reverendissime Domnului Cardinal Prefect de Propagandă pe pagina următoare: 6 Febr. 1852 Reprezentantului
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
permanențe la Verona, va fi ales de mai multe ori superior al aceluiași convent. A avut și alte funcții importante în Provincia venetă, precum consultant pentru construirea mânăstirilor și funcția de consilier provincial; dar stilul său de viață și chilia conventuală i-au rămas neschimbate. După 58 de ani de viață de frate, la 78 de ani, a murit cu seninătate, invocând-o pe Maica Domnului: «Fecioară a Carmelului ce aștepți? De ce nu vii să mă iei?». Și a murit. Era
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mers prin Focșani la Brăila; au ocupat-o pe la turci, dar când rușii au fost bătuți la Huși - de care a fost vorba mai sus - a fost nevoit după câteva zile s-o părăsească”. Giovanni Battista Vannucci (1712-1748), călugăr franciscan conventual, în Raport din Moldova (1740-1748), relata despre situația grea în care s-a aflat la Huși. Misionarul s-a hotărât să viziteze localitățile Ciubărciu, Bârlad și Galați, care sunt departe de reședința sa (Huși), ele aflându-se la o depărtare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bacău, Trotuș, Huși, Bârlad) - nota episcopul - unde s-ar fi putut trăi „când se va întoarce lumea acasă”. Despre viața grea din Moldova în condițiile năvălirilor permanente a tătarilor relatează și misionarul Francesco Antonio Renzi din Stipite (? - 1697). Era minorit conventual și, în Raport către Propaganda (19 februarie 1691, Iași), semnala faptul că la Huși cele peste 50 de familii, „locuiesc în păduri din cauza fluxului și refluxului continuu de tătari. Biserica este năruită, un clopot s-a furat, rămâne un clopot
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
peste 50 de familii, „locuiesc în păduri din cauza fluxului și refluxului continuu de tătari. Biserica este năruită, un clopot s-a furat, rămâne un clopot îngropat în pământ”. Un alt misionar a fost Giovanni Maria Ausilia (1700 - după 1745), minorit conventual. În Raportul privind situația bisericilor catolice din Moldova, el trecea în revistă sediile misiunilor din Moldova, aparținătoare de diocesa din Bacău: Huși, Iași, Fărăoani, Grozești, Trotuș, Sperieți, Săbăoani, Tețcani, Gherăești, Baia, Răchițeni, Tămășeni, Agiudeni, Cotnari, Călugăra, Trebeș, Bacău, Bârlad, Ciubărciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
oficiau slujba religioasă în jurul anului 1646 încă în limba maghiară, dar în mai puțin de un secol au renunțat la ea, adoptând limba română. În lucrarea sa Despre însemnătatea și caracterul misiunii din Moldova (1743), Francescantonio Manzi (1695-1749), călugăr franciscan conventual, și el misionar pe aceste meleaguri, făcea o trecere în revistă a sediilor misiunii și familiile de catolici, la fel ca predecesorul său, Giovanni Maria Ansilia. Sediile, subordonate diocezei de Bacău, erau: Iași, Săbăoani, Răchițeni, Bacău, Fărăoani, Grozești, Galați, Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era a fost ars de moscoviți (ruși, nu numai turci și tătari, n.a.), dar și de a fi replantate cu viță nouă, săpată la vremea ei și bine plivită la rădăcină”. În Scrisoare din Moldova (10 decembrie 1747), călugărul minorit conventual Giovanni Bartolomeo Frontali (1714-1763) relatează despre Huși că este un oraș unde jumătate din locuitori sunt schismatici și jumătate catolici. Tot aici este reședința episcopului ortodox. Misiunea de la Huși, împreună cu toate localitățile din jurul ei, are circa 70 de familii și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
3034 de persoane). Conform recensământului din anul 1998, pe teritoriul actualului județ Vaslui, format din fostele județe Fălciu, Tutova și Vaslui, locuiau 3.141 de familii catolice, alcătuite din 9.475 persoane. Biserica de la Huși își păstrează caracteristicile fraților minori conventuali. Ca și predecesorii lor, trecuți în revistă mai sus, cu faptele lor mai de seamă, păstrate în rapoartele înaintate la Vatican, parohii de astăzi își aduc modestul obol la propășirea religiei căreia li s-au dedicat, a instituției bisericii lor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de niciun fel. O tentativă am avut, totuși să intru novice franciscan la San Damiano, la doi pași de Bazilica San Francesco d'Assisi, dar, un frate, Ugo, m-a convins că am familie acasă, iar haina, rasă de minor conventual nu-l face pe om mai credincios, ci importantă este trăirea credinței în Isus Cristos, indiferent unde. Fiecare val cu noutatea și identitatea sa lirică A.B.Domnule Adrian Popescu, ne-am revăzut cu mare bucurie la Botoșani la Zilele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Așa judecam atunci... O tentativă am avut, totuși să întru novice franciscan la San Damiano, la doi pași de Bazilica San Francesco d'Assisi,dar, un frate, Ugo, m-a convins că am familie acasă, iar haina, rasă de minor conventual nu-l face pe om mai credincios, ci importantă este trăirea credinței în Iisus Cristos, indiferent unde. A.B.Se mai scrie literatură, poezie? Aveți încredere în nouă generație? Cum e noul val? Se scrie o poezie vitalistă (nu ignor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
1989 nr. 8 (vizavi de Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș) și poate fi contactat la tel. 0256-292 739 și la fax 0256-292 767. ( D. B.) Hirotonire Sâmbătă, 17 septembrie, de la ora 11, în biserica Sf. Anton a Ordinului Fraților Minori Conventuali din Arad-Centru, Excelența Sa Martin Roos, episcop romano-catolic de Timișoara, va hirotoni întru preot pe diaconul Máthé Zoltán P. Pius. După finalizarea studiilor teologice la Roma, tânărul preot a început noviciatul în Polonia, continuându-și apoi activitatea la Eger (Ungaria) și
Agenda2005-38-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284220_a_285549]
-
Pelerinaj catolic l Relicva Sf. Anton de Padova, în Vest În lunile mai și iunie se desfășoară pelerinajul Relicvei Sf. Anton de Padova în România. Acest eveniment este organizat de Provincia Fraților Franciscani Conventuali, sub patronajul Conferinței Episcopilor Catolici din România și cu acordul Ministerului Culturii și Cultelor. De la Bazilica din Padova, bustul aurit al Sfântului Anton cu mesajul lui de pace și speranță, venerat ca mijlocitor de haruri, a făcut înconjurul lumii. În
Agenda2004-25-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282556_a_283885]
-
vor desfășura lucrările celei de-a VI-a ediții a Congresului Internațional de Dacologie „Kogaion 2005“. ( D. B.) ȘTIRI Hirotonire Sâmbătă, 19 martie, de la ora 10, P.S. Martin Roos va oficia o slujbă la biserica Sf. Anton a Ordinului Fraților Minori Conventuali din parohia Arad - Centru, ocazie cu care va hirotoni întru diacon pe Máthé Zoltán P. Pius. După finalizarea studiilor teologice la Roma, tânărul diacon a început noviciatul în Polonia, continuându-și apoi activitatea la Eger (Ungaria) și, în prezent, la
Agenda2005-12-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283516_a_284845]
-
sunteți dvs. omul care aduce cartea?“, ceea ce avea să se transforme într-o sărbătoare vizuală de câteva ore, de tandră ospitalitate florentino-valahă. Era Padre Eugen Răchiteanu, născut în 1974 la Zăpodia, jud. Bacău, „sacerdotte dell’Ordine dei Fratti Francescani Minori Conventuali“, plecat de zece ani din țară, om cu docto ratul în teologie la Roma, cu două cărți (Visita guidata nella Chiesa Monumentale di San Francesco - Cortona și L’Icona. Sentiero tra visibile e invisibile), grație căruia mi-am auzit cel
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
foarte periculoasă, pentru că frații sunt răspândiți doi câte doi prin toată lumea; nu numai cei perfecți, dar și cei mai tineri și imperfecți, care ar fi trebuit să fie instruiți și puși la încercare pentru o perioadă de timp sub disciplina conventuală. 2. Maestrul lor, care a fondat acest Ordin [se numește fratele Francisc și este un om atât de amabil, încât e respectat de toți], a venit în tabăra noastră. El a fost atât de înflăcărat de zelul credinței, încât nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
într-un Ordin care de-acum se clericalizase și adoptase structura conventelor; el amintește, într-adevăr, câteva dintre cele pe care le-a vizitat, în Italia și dincolo de Alpi. Experiențele sale de frate sunt cele legate de studiu, de viața conventuală și predicare. Ceea ce poate impresiona în Cronica sa nu este atât, așa cum se afirmă, absența figurii lui Francisc, cât mai ales dezinteresul total față de modul său de viață, ca și cum acesta nu ar fi reprezentat un exemplu fundamental pentru frații minori
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în unanimitate confirmarea sa [se referă la realegerea lui William de Nottingham]. 127. Acest frate William a povestit că, pe când episcopul de Lincoln, de sfântă amintire, preda la școala fraților minori la Oxford, într-o zi, a predicat în capitulul conventual despre sărăcie, afirmând că pe scara sărăciei treapta cea mai aproape de cer este cea a cerșitului; dar apoi a adăugat în mod confidențial fratelui William că exista o treaptă și mai înaltă: aceea de a trăi din munca proprie. De
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu ochii mei..., tot așa participa la oficiul divin ziua și noaptea, mai ales la vespere, laude și la sfânta liturghie; și orice lucru îi cerea cantorul, îl îndeplinea imediat, începând cu antifoanele, cântând responsoriile și lecturile, și celebrând liturghia conventuală. Fratele Ugo de Digne, «maximus Ioachita» 45. Apoi, călătorind pe mare, am ajuns la Marsilia, și de la Marsilia m-am dus la Hyères pentru a-l vedea pe fratele Ugo din Bariola, numit și Digne, iar în Italia, fratele Ugo
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
că în cadrul acestei religio fuseseră trimiși «doi câte doi în toată lumea, nu numai cei perfecți, ci și cei tineri și imperfecți, ce ar fi trebuit să fie domoliți și puși la încercare pentru o anumită perioadă de timp, conform disciplinei conventuale» (2Vitry 1: FF 2211). Vocea prelatului de dincolo de Alpi nu a fost cu siguranță singura care deplângea absența unei perioade de încercare. Acest lucru îl demonstrează faptul că, în același an, la 22 septembrie, Honoriu al III-lea a publicat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
diverse instituții deținătoare de arhivă, cum ar fi: Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, Arhiva Episcopiei Romano-Catolice din Iași, Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași, Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Arhiva Congregației de Propaganda Fide și Arhiva Secretă a Vaticanului. Mai ales această din urmă instituție, cu fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania, merită menționată sub raportul cercetării, în condițiile în care multe din arhivele publicațiilor catolice din România
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și străinătate, dintre care menționăm: Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Arhiva Episcopiei Romano-Catolice Iași, Arhiva Institutului Romano-Catolic Iași, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași, Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Arhiva Congregației de Propaganda Fide și Arhiva Secretă a Vaticanului. Am dobândit o perspectivă mult mai clară asupra cercetării în momentul în care am avut acces și am consultat documentele din Arhiva Secretă a Vaticanului (cu precădere fondul Archivio della
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
4092, 4083, cutia 598, document 4345, cutia 601, document 4896, cutia 607, document 6015, cutia 608, document 6134, 6177, 6183, cutia 609, document 6379, cutia 615, document 7986, 8097, cutia 603, document 5245. Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Roma (AGO Conv.), Fond Moldavia, dosar personal Dominic Jaquet, Lettre pastorale de sa grande Monseigneur Dominique Jaquet, evêque de Iași, Scrisoarea părintelui Wiercinski din 4 noiembrie 1895, Scrisoarea Mons. Jaquet din 19 aprilie 1896. AGO Conv., Fond Nova Ordinis Provincia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
politique, Paris, 1952. Thibau, J., Le Monde 1944-1996. Histoire d"un journal, un journal dans l"histoire, Plon, Paris, 1996. Tocănel, Pietro, Storia della Chiesa Cattolica in Romania, vol. III/2, Il Vicariato Apostolico e le missioni dei frati minori conventuali in Moldova, Padova, Edizioni Messaggero, 1965. Topolski, Jerzy, Metodologia istoriei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Tramontin, S., L'intransigentismo cattolico e l'Opera dei Congressi, în AA.VV., Storia del Movimento Cattolico in Italia. I cattolici e lo stato
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]