1,116 matches
-
uman, iubirea, încadrată la categoria I! Cine investește în așa acțiuni, veți întreba?! Cine le prețuiește! Poate așa ne luminăm, descătușăm ura, o trasformam și o lăsăm să falimenteze, nealimentînd-o! Nu mă credeți, puneți o oglindă gândului profund și apoi, conversăm cît doriți! Referință Bibliografică: Reechilibrare / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2294, Anul VII, 12 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
REECHILIBRARE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1491952291.html [Corola-blog/BlogPost/381020_a_382349]
-
estetică de grup. Ea a rămas și este ea însăși. Nu moda, curentele, mai noi sau mai vechi, o interesează, ci omul care privește tablourile sale. El este obiectul atenției; lui îi vorbește, el trebuie să fie atras și să converseze cu pictorița... Prin urmare, tablourile sale trebuie să fie vii, să spună cel puțin o poveste, să conțină un conflict, direct sau de „subtext”, să fie dramatic și emoționant. Liana Saxone Horodi reușește cu brio aceste performanțe! Tablourile sale câștigă
TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_albumul_jubi_roni_caciularu_1361372177.html [Corola-blog/BlogPost/352014_a_353343]
-
popular, cum e cea intitulată: „Durmiți în pace“. Motivul jertfei este foarte frecvent în lirica lui Liviu Jianu. Iată o poezie care ilustrează perfect jertfa omului mărunt care vine în Casa Domnului să-i țină Acestuia de urât și să converseze cu El, aducându-i ca jertfă, din puținul său, fie și o corcodușă: “Pun pe masă, cu zgârcenie, / La greșitele icoane, / Nici de rugă, nici smerenie ... / Ci doar câteva moșmoane ... // Nu știu iotă de ectenie, / Și de-aș ști, cine
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
unele femei mult în exterioritatea orbitei adecvate deviindu-și direcția spre ridiculitatea unei galaxii false? Femeia care nu are nimic, dar absolut nimic în comun cu mediul în care se înstrăinează singură își forțează imaginea prefăurită, etalează o conduită mimată, conversează degenerat, în încercarea de a-și anula propria condiție și se amestecă în ce nu știe! Într-un carusel mondial de femei voit și abundent colorate ireal, simplitatea naturală și moralul țin de măiestrie, nu mai vin de la sine, lumea
NUAMI DINESCU. ÎN PRIMUL RÂND, UN OM CUMSECADE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449902568.html [Corola-blog/BlogPost/364712_a_366041]
-
etaju-ntâi, salonul șase; Mi-era o teamă ca de hoții Lui Ali Baba ... n-aveam șanse ! Mă deșteptam din somn buimac; Puneam căștile-n urechi; Pastilele mi-au fost de hac Câteva luni; fără perechi. La vocea-i prea catifelată Conversam chiar ore-n rând; O ascultam. Superbă fată ! O cunoscusem de curând. Boleam singur la rezervă; Mă mângâiam numai cu versul; Era o toamnă prea superbă... Doar ea mi-nțelegea-nțelesul. Dimineața dinspre Soare Deschideam fereastra larg; Nu simțeam ce
ION I. PĂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/ion_i._p%C4%83r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
băltoace intenționat să stropesc pietonii. Nu am făcut ... XX. CÂT DE PIAȚĂ-I PIAȚA MARE ?, de Lică Barbu , publicat în Ediția nr. 399 din 03 februarie 2012. ...”Vecine! Spuneau ăștia la “Știri” că troleul 85 nu mai circulă pe la Universitate” - conversa un brăilean cu un vecin când se aflau la o partidă de pescuit. Și aruncă cu bâta-n Balta Brăilei. CÂT DE PIAȚĂ-I PIAȚA MARE ? Brăila, ca orice oraș din lume, are și el piețele lui, din care una
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lic%C4%83_barbu/canal [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
juca cu închipuirile noastre de pregătiri pentru Crăciun), atât sufletește cât și financiar, să-mi fac rondul cotidian de cetățean căruia i-a intrat ... Citește mai mult ...” Vecine! Spuneau ăștia la “Știri” că troleul 85 nu mai circulă pe la Universitate” - conversa un brăilean cu un vecin când se aflau la o partidă de pescuit. Și aruncă cu bâta-n Balta Brăilei.CÂT DE PIAȚĂ-I PIAȚA MARE ?Brăila, ca orice oraș din lume, are și el piețele lui, din care una
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lic%C4%83_barbu/canal [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
cu bogate trimiteri bibliografice, asupra mecanismelor societății socialiste-comuniste prin observarea fină a vieții cotidiene, a experiențelor omenești de tot felul, dar și a mecanismelor de dominație la diferitele nivele ale societăților. Demersul încearcă să integreze abordări disciplinare diferite, făcând să converseze istoria materială, culturală, socială și politică. Tematica consumației si a consumului apare în această perspectivă prețioasă, căci invită la traversarea frontierelor disciplinare, pentru a integra politicul, economicul, dar și istoria și sociologia în teritoriul sensibil al sociologiei culturii. Una dintre
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Viata_cotidiana_si_puterea_in_comunism.html [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
puțină. Nu este vârf de munte...însă norii Invidiei vin calea să-i ațină. Ce mult ar vrea să iasă la „lumină”, În juru-i forfotind admiratorii! Dar nu se plictisește, se distrează: Admiră școlărițe și studente, În gând le însoțește, conversează; Prejudecăți și temeri sunt absente: E tânăr, și e soare, și visează - Atâtea subiecte convergente. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Vitrina / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 371, Anul II, 06 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
VITRINA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Vitrina.html [Corola-blog/BlogPost/361792_a_363121]
-
despre cat de nociv este internetul, cum ne face dependenți și cum ne desparte de lumea reală datorită faptului că este comod și este acasă unde poti stă relaxat, îmbrăcat lejer, cu ceva de ronțăit lângă tine și să butonezi conversând pe siteuri de socializare cu persoane cunoscute ori ne cunoscute din cele mai îndepărtate colțuri ale țării sau ale lumii. În lumea virtuală e lesne a fi oricine și orice dorești dacă nu te gândești că vreo dată te vei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_cadar/canal [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
despre cat de nociv este internetul, cum ne face dependenți și cum ne desparte de lumea reală datorită faptului că este comod și este acasă unde poti stă relaxat, îmbrăcat lejer, cu ceva de ronțăit lângă tine și să butonezi conversând pe siteuri de socializare cu persoane cunoscute ori ne cunoscute din cele mai îndepărtate colțuri ale țării sau ale lumii.In lumea virtuală e lesne a fi oricine și orice dorești dacă nu te gândești că vreo dată te vei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_cadar/canal [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
se întâmplă după ce se stinge iluzia creată printr-un alt fel de comunicare decât cea directă, când ai ocazia să-ți privești în ochi interlocutorul și să-l «simți» pe viu: “Începând cu sfârșitul, din clipa în acre iar pleci, conversezi cu ei în minte luni și ani de-a rândul, ei care-ți sunt dragi, families au prieteni aflați departe. Uneori ți se pare că le auzi replica și intuiești, parcă, ce-ar spune în diverse circumstanțe. De fapt știi
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cum_m_am_inseninat_citind_o_carte_georgeta_resteman_1346844398.html [Corola-blog/BlogPost/343777_a_345106]
-
în miniatură. Pare tare nostim. Îmi vorbește într-o limbă pe care o înțeleg, dar nu pot să o definesc. O fi limba Saame? Limba Saamelaienilor. Seamănă mult cu limba ungurească pe care o cunosc. Cred că de aceea putem conversa! Ne mângâiem reciproc pe spate ca să ne încălzim. Și astfel devenim prieteni. Intră în casă și se reîntoarce cu un coșuleț de nuiele în mânuța. Înăuntru acestuia, douăsprezece perechi de ciorapi cu dungi, roșu și alb, pe care mi-i
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1388717602.html [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
VICTOR, CLOVNUL DIN MINE / FRAGMENT/ FRICĂ, FRUNZE, LINIȘTE, TOAMNĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 2107 din 07 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ce mai faci, Victore? Uite că au trecut zile bune și noi nu am mai conversat. Știu că ai avut grijă de mine acolo unde ești, pentru că ai resimțit puternic frica aceea cumplită care m-a dominat. Acum s-a mai stins puțin și simt că pot relua dialogul cu tine, puțin mai palpabil, ba chiar
FRICĂ, FRUNZE, LINIŞTE, TOAMNĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1475861356.html [Corola-blog/BlogPost/350244_a_351573]
-
Și știa mult, mult mai mult despre religie și despre textele sacre decât mulți dintre preopinenții care îl criticau. José Saramago învățase de timpuriu că o idee se înrâurește cu o altă idee și că sintezele parțiale produc imobilism. Am conversat de multe ori despre natura marxismului, noțiunea de partid, riturile obedienței, imperativele conștiinței și paradoxurile istoriei care, cum se știe, este o zeiță oarbă.” (Baptista-Bastos, A Aproximaçăo a Um Retrato, Lisboa, Bertrand, 1996) Acest NU saramagian împotriva puterii, religiei, a
VIAŢA ŞI OPINIILE LUI JOSÉ SARAMAGO de DAN CARAGEA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_viata_si_opini_dan_caragea_1373664819.html [Corola-blog/BlogPost/364263_a_365592]
-
București. Acest teatru cu istorie, prezent și viitor prezintă toate elementele din care s-ar putea forma critica favorabilă și justificată pentru actor. Pe lângă talentul în care se evaluează o realitate sincretică a diversității interpretative a actorului, ce joacă, mimează, conversează, cântă într-un gen comic autentic și adorabil, Vasile Muraru are în portofoliul său artistic, prin urmare, condiția de prestigiu a Teatrului pe care îl slujește: Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”. Orice definiție și încadrare pentru acest actor ar fi
VASILE MURARU. VOIOŞIA, O DETERMINARE SPIRITUALĂ UNIVERSALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1413748788.html [Corola-blog/BlogPost/383785_a_385114]
-
un nou hău, o altă etapă a călătoriei dureroase prin această vale a plângerii, o reactualizare a punctului despărțitor. O enigmă: Cine e bărbatul misterios, care o urmărește: E Tudor, totuși? Sau Dan Moraru, ofițerul suplu și agil, cu care conversase îndelung în tren și care, “prin asemănarea cu Tudor...îi stârnise curiozitatea”? Această întâlnire neprevăzută poate fi preludiul unui nou eșec, dar, în egală măsură, și o șansă acordată celuilalt neîntrecut meșter în șlefuirea diamantului uman: Fericirea. Oricum, e un
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1425959893.html [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
fie frică. Mergeți până la capăt! Aici există o regiune intermediară care e cea a “formelor spirituale” pline de “făpturi metafizice” ale Occidentului și Orientului îndepărtat. În această regiune carpatică stau oamenii împreună cu spiritele celor morți, geții și dacii nemuritori, și conversează cu îngerii și cu demonii. Aceștia suntem noi, Atlanții din Carpați. Și a fost seară - mai precis Occident, adică tărâmul unde se îndeplinește occasus solis, “uciderea soarelui” prin “moarte integrală” (morte di bacio) - Și-ai coborât din ceruri până-n inima
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1427883471.html [Corola-blog/BlogPost/360389_a_361718]
-
alunece de la generalități la lucruri mai personale, mai intime. Ne-am povestit unul altuia viețile, ne-am împărtășit gândurile și dorințele, am descoperit că avem gusturi comune în materie de muzică, literatură, sau filme, ne făcea o deosebită bucurie să conversăm împreună. Zilnic, abia așteptam să ne reîntâlnim în fața monitorului, aproape că nu mai concepeam să treacă o zi fără să vorbesc cu ea. Foarte curând, ne-am procurat camere web și microfoane, pentru a reuși să ne cunoaștem și altfel
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401015232.html [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
a invitat. Amândouă erau curioase să-l revadă pe Ștefan dar nu se confesau una celeilalte asupra acestui subiect. Dalia pentru a-și satisface curiozitatea asupra personalității celui care i-a salvat viața, Gloria să-și împlinească plăcerea de a conversa cu un om de lume, schimbând atmosfera strict legată de afacerile familiei și de relațiile cu furnizorii, distribuitorii, materii prime, contracte în derulare, sau conturi bancare scadente. Dorea să uite pentru câteva zile de toate acestea. Să se deconecteze și
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396183302.html [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
oamenii săi au creat hangul, un alfabet la care cărturarii vremii au muncit vreo treizeci de ani. Un alfabet logic, ușor de învățat, explică Alexandru Tomescu, acum un pasionat de civilizația coreeană, în stare să scrie, să citească și să converseze în această limbă.» :: un cover story semnat de Daniela Oancea în revista Cariere despre violonistul Alexandru Tomescu
Între Stradivarius şi alfabetul coreean by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82602_a_83927]
-
bani că uitasem iar PIN-ul. Data trecută când l-am uitat am intrat în bancă și am cerut să vorbesc cu directorul și am rezolvat da’ acuma n-am putut că mă grăbeam și nici naveam chef să mă conversez cu necunoscuți. Am avut o zi proastă rău azi, noroc cu tata că ia pus lui Tăriceanu profesori-n cap și ne mai distrăm. Mie nu miau plăcut niciodată nici profesori, da’ nici de Tăriceanu. Numi place de el de
Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T. – episodul 6 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20055_a_21380]
-
în sufletul meu, se instala panica. Mă gândeam așa: “Doamne, o să fie ca la un botez! 30 de oameni care nu se știu între ei decât după nick-uri!! O să fie haos! Ce mă fac? Ce mă fac? Ei se vor conversa între ei, pe grupuri și gruplețe, dar eu va trebui să defilez chiar ca la botez! Să stau de vorbă cu fiecare, să blablabla... dracu’ m-a pus, o să fie un eșec... aoleu și vai de mine... vleau la mamaaaaa
Botezul blogului roz by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19575_a_20900]
-
obișnuiți să respecte regulile nu-i face mai puțin prietenoși. Cei mai multi finlandezi pe care i-am cunoscut erau binevoitori, chiar joviali, si transmiteau o stare de bine (una dintre chelnerițele de la hotelul unde am stat studiase la București și a conversat cu noi într-o românească fără cusur tot timpul cât a durat micul dejun; spre mirarea noastră, n-a avut decât cuvinte bune despre România). Adăugați, în cazul finlandezelor, o frumusețe iconica, ireala, de coperta glossy și aveți deja schița
Ţara soarelui de la miezul nopţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82605_a_83930]
-
am organizat. Mai exact i-am organizat, folosindu-mă de oareșce abilități de convingere, pe care le aveam de mică. După care a urmat prospectarea terenului. Am observat că numitul cort era plin de nuntași destul de plictisiți și ei, care conversându-se pe la mese, care dănțuind. Am mai observat că nu ajungea până la pământ, oferindu-ne posibilitatea să zărim, din afara lui, nenumărate picioare de doamne șezânde (doamnele, nu picioarele!) care se descălțaseră, ca să-și aerisească/desumfle tălpile chinuite de pantofii cu
Berea, măslinele și trandafirii cu spini by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20727_a_22052]