200 matches
-
și cine știe... Dar dacă la strachina cu mâncare contribuie amândoi? Unul cu alimentele, altul cu focul? Atunci, cel care a acaparat strachina și l’a Înfometat pe celălalt va fi la rândul lui Înfometat. Să spun acum că acei convivi sunt segmentele autotrof, respectiv heterotrof ale biocenozei. Este evident că nici unuia nu trebuie să-i fie prea apropiată strachina, adică mediul trebuie să fie egal depărtat din punct de vedere redox, pentru a evita prăbușirea echilibrului și implicit dispariția biocenozei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o mișcare de rezistență anticomunistă numită "Vulturii Daciei". Printre alți membri se numărau și cei doi aviatori, în 1950 colegi de serviciu cu Marinescu la Canal. "Uneltirea" consta de fapt din niște întâlniri (Popteanu participase la vreo trei), în care convivii beau, mâncau și discutau politică. Ofițerul nostru își dăduse la un moment dat seama că astfel de întâlniri erau periculoase și, cum nu avea de gând să se implice serios într-o aventură care lui i se părea sortită eșecului
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
intrau fericite în meniul favorit al acestor liliputani. Pretutindeni pe Glob, oamenii fredonau de dimineața până seara și chiar în timpul somnului, unica și aceeași melodie care te vrăjea: "Când eram pe Ialomița Mă iubeam cu tanti Mița" Tocmai de aceea convivii noștri au fost foarte exigenți cu ei înșiși, interpretarea bucurându-se de un succes cu totul excepțional. Ba au fost chiar bisați și în final, răsplătiți minute în șir cu ropote de aplauze frenetice! Este adevărat că din dorința de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
lui iramplasabilă de inginer silvic), sună al dracu de amuzant, ci și mai ales pentru că numele acelea sforăitoare și pildele acelea răsunătoare nu fac altceva decât să pregătească terenul non-glorioasei înfrângeri finale. ̨ ncepute în forță (sub privirile stupefiate ale convivilor), discursul și emisiunea nu pot decât să capoteze la fel de patetic. Precum Revoluția însăși, devenită revoluțică (așa cum ai spune ciorbiță de văcuță și fripturică cu cartofiori prăjiți), Platon și Heraclit sunt precum postamentul de marmură pe care e așezat cu emfază
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
a strâns la o șuetă, prevăzuse la cel deal treilea punct ca „În cadrul Săptămânii Restratificării să se facă un ziar de stradă În care se va expune realizările de până acum În această direcție”. Pentru nelipsita propagandă specifică epocii, convivii prevăzuseră „...convocarea pentru mâne seară la ora 7, 20 Îndrumători care să facă munca pe ulița evreiască”. a.ș. Restratificați-vă, măi, tovarăși! Pentru a Înțelege mai bine sensurile acestei „restratificări”, cred că este bine să cităm câte ceva din „Circulara nr.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fost legionar și condamnat, Întreținînd discuții la restaurantul din Vaslui (subl.ns.)”. Cum În anul 1971 cel mai bun restaurant vasluian nu putea fi decât „Parcul trandafirilor”, atunci aici vor fi pus la cale dărâmarea Republicii Socialiste România cei doi convivi. Din păcate, numele șterse Înseamnă inconveniente În plus pentru relatarea cât mai fidelă a acestui material retrospectiv, dar cum regulile au fost fixate de legiuitor, trebuie musai să ne supunem. Despre cel de-al treilea preot se afirmase că făcuse
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Urmărirea acestuia nu Încetase nicio clipă chiar dacă dosarul acțiunii „Siretul” fusese clasat și depus la arhivă. Nemulțumindu-se numai cu copoii puși pe mirosit urmele sale, sau poate dându-și seama că preotul Începuse să fie mult mai prudent față de convivii săi chiar și față de cei declarați ca fiind amicii de maximă Încredere, disperatul Toma ceruse aprobarea ștabului din fruntea ierarhiei pentru „...a fi urmărit și prin mijloace speciale pentru a stabili legăturile prezente și În special natura legăturilor dintre el
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
produs, amicii au devenit inamici, pentru ca ulterior aceiași „amici” să speculeze vulnerabilitatea demascată a lui Mișu pentru a juca rolul inamicului potențial, soțul încornorat, într-o afacere amoroasă. În acest eveniment se află datele care-i determină pe toți acești convivi la inițiativa lui Mitică să-i facă o farsă lui Mișu de 1 Aprilie. Mișu are un rendez vous cu soția unui „mitocan”, probabil negustor, iar amanta lui Mitică inițiază duetul amoros substituindu-se soției și îl invită în Cișmigiu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
monotonă, însoțind aproape fiecare schimb de replici, și chiar dacă înjurătura nu ajunge încă mai grosieră, ceea ce o amplifică este vulgaritatea. Imprecația constituie res- pi rația fetidă a dialogului, însă îi conferă și o nouă vitalitate, o brutalitate pestiferă. Unul dintre convivii gălăgioși scrie cu creta pe spatele lui Crăcănel primele litere din cuvântul care desemnează organul reproducător masculin prea bine cunoscut, când un altul intervine la timp și șterge expresia măscăroasă. Lui Crăcănel îi este indicată poziția frizeriei de o manieră
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
drăcușorul histrionic nu-i dădea pace, delectându-și apropiații cu miniaturi umoristice și tulburătoare cântece din Ardeal, aducând SCENA, pe care a iubit-o atât de mult, în mijlocul celor dragi. Un creator cu personalitate, un partener de nădejde și un conviv încântător, Ada a lăsat în urma ei un gol greu de acoperit. Florin Mircea mintindu-ne ! PORTRETUL UNEI ABSENȚE. ADA GÂRȚOMAN-SUHAR Nu vreau să fiu precis. Nu-și are rostul. Nu vreau să amintesc date, ore sau orice altceva asemănător
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care se aventura să-i «dea de băut» în speranța unei vorbe de încurajare, constata repede că se înșelase amarnic. Filistina «generozitate» interesată provoca până la un prag insuportabil sporirea vehemenței critice a lui G. Mărgărit, revelația «nimicului» absolut al naivului conviv, al totalei sale insignifianțe. Labiș a înțeles că, dacă nu accepta acest examen incomod, dacă fuge biruit de spaimă în fața iureșului de negații sentențioase emise de G. Mărgărit, nu va avea niciodată prilejul să se împărtășească din binefacerile unui veritabil
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
chefuise la Unirea. La un moment dat s-a scuzat, s-a sculat de la masă și a ieșit afară unde ploua cu găleata. Nici după cinci, nici după zece, nici după douăzeci de minute, Cuciureanu n-a apărut. Unul dintre convivi s-a dus să vadă ce se întâmplă. L-a găsit pe profesor pe trotuar, în dreptul unui burlan, descheiat la pantaloni. Pe obraz îi curgeau lacrimile șiroaie. Bineînțeles, absolventul s-a înspăimântat: - Ce e, dom’ profesor, vi-e rău? Cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Vulcan, unde i-a apărut Wagnerismul (1879), unul dintre primele articole de popularizare a muzicii lui Wagner în România. Din 1877 a intrat la Junimea, tipărind numeroase traduceri în „Convorbiri literare”. A fost unul dintre statornicii prieteni și mai ales convivi ai lui Mihai Eminescu, legând strânse prietenii și cu V. Conta și C. Scheletti, compozitorul care i-a pus pe muzică una dintre poezii. L-a urmat pe G. Panu în diverse redacții, ducând o existență boemă. A condus, împreună cu
GRIGORIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287361_a_288690]
-
de reguli fixe ordonează recepția. Mai întâi invitațiile trebuie adresate cu cel puțin o săptămână înainte 14. Invitații sosesc la ora fixată (cu zece minute mai devreme precizează baroana Staffe, fiindcă orice întârziere este condamnată). Este capital să fie prezentați convivii unii altora, convivi ce vor fi fost aleși în mod armonios, evitând să invităm în același timp persoane care pot intra în conflict (în special pentru rațiuni politice)15. Numeroase tratate insistă asupra detaliilor prezentărilor care permit să determine identitatea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ordonează recepția. Mai întâi invitațiile trebuie adresate cu cel puțin o săptămână înainte 14. Invitații sosesc la ora fixată (cu zece minute mai devreme precizează baroana Staffe, fiindcă orice întârziere este condamnată). Este capital să fie prezentați convivii unii altora, convivi ce vor fi fost aleși în mod armonios, evitând să invităm în același timp persoane care pot intra în conflict (în special pentru rațiuni politice)15. Numeroase tratate insistă asupra detaliilor prezentărilor care permit să determine identitatea participanților la recepție
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lux modest, semn de respectabilitate. Marea burghezie trebuie să posede numeroase camere de primire: salon, bibliotecă, sufragerie, vestibul și birou, fumoar, sală de biliard și grădină de iarnă (și știm ce întrebuințare i-au găsit romancierii). Ceremonialul care reglează deplasarea convivilor la începutul și la sfârșitul mesei este instaurat prin procesiunea ceremonioasă care conduce la sufragerie: "Stăpânul casei oferă brațul stâng persoanei care trebuie să stea în dreapta sa, în timp ce stăpâna casei ia brațul - întotdeauna brațul stâng al bărbatului care va sta
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
hranei să fie ținta privilegiată a privirilor. Așezarea la masă și prioritățile trebuie să fie riguros respectate. Pentru un mare dineu, stăpânul și stăpâna sunt în centru, față în față. Vom observa totuși că folosirea meselor rotunde facilitează mult integrarea convivilor, suprimând câteva privilegii precum faimosul cap al mesei. Locurile sunt indicate printr-un cartonaș pentru marile dineuri, ceea ce evită orice impresie de improvizație și confirmă că totul a fost bine prevăzut dinainte și că fiecare a fost în mod expres
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
flori (artificiale iarna, naturale vara), piramide de fructe, patiserie, bomboane. Desertul așezat dinainte, totul arată că nu vor fi surprize. Masa sub toate aspectele ei, afișează distincție și rafinament: fețe de masă, tacâmuri, porțelan, flori, totul trebuie să flateze ochiul convivilor. Folosirea "dormant"-ului" - platou cu etaj din fructe, condimente, drajeuri, etc. care rămânea pe masă pe tot parcursul cinei și care dă ocazia unei infinități de compoziții în care se exercită imaginația și eleganța - și mai târziu a "surtout"-ului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
naturale și înconjurată de farfurii cu fursecuri și cu bomboane, de compotiere umplute de fructe, etc." - contribuie la punerea în valoare a mâncărurilor. Bineînțeles, albeața feței de masă este indispensabilă, șervetul pliat (cu pâinea în interior), destul loc pentru fiecare conviv ca să nu fie înghesuit, diferitele pahare care îi lasă libertatea de a alege băutura (carafa cu apă este obligatoriu prezentă) și care anunță varietatea vinurilor. Serviciul nu trebuie să fie grăbit și fiecare trebuie să aibă timp destul. În schimb
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
notează că este foarte dezagreabil să fii martor la dezordinea sau la neînțelegerea care domnește într-o familie. Știința de a plăcea începe printr-un omagiu adus ordinii (și ierarhiei) care păstrează ritualul pentru bunăstarea, prezervarea și libertatea fiecăruia. 14 "Convivii au fost invitați cu opt zile mai devreme, prin viu grai sau în scris" indică baroana Staffe în cartea sa, Usages du monde, règles de savoir-vivre dans la société moderne (Paris, 1889). 15 Fapt amintit de Th. Bourgeau, de exemplu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care căzuse peste el. În 422, Socrate participă la expediția pentru cucerirea orașului Amfipolis. Curajul lui Socrate merge mână în mână cu o răbdare, o simplitate și o stăpânire de sine capabile să înfrunte orice încercare; la banchete era un conviv vesel și agreabil, care bea la fel de mult ca tovarășii săi, dar fără a se cufunda vreodată în beție, așa cum li se întâmplă acestora, ispravă ce-l umplea de admirație pe Alcibiade. Mânia, ieșirile violente, dușmănia îi sunt necunoscute. Primind de la
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
și luând ceaiul; lucrează apoi până la 7, ora primului curs. La întoarcere, lucrează până la orele 13. E timpul prânzului, singurul său moment de repaus din zi. Nu mănâncă niciodată singur. Invitații săi, în număr de trei până la nouă, pentru ca ansamblul convivilor să nu fie inferior numărului Grațiilor nici superior celui al Muzelor, nu sunt preveniți decât în dimineața respectivă, pentru a nu trebui să renunțe la o altă invitație: nu vin astfel decât aceia care sunt liberi. Este foarte îngrijit asupra
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
nu vin astfel decât aceia care sunt liberi. Este foarte îngrijit asupra aparențelor persoanei sale, motiv pentru care va inventa pentru folosul propriu o centură mecanică (cf. portretul ironic al lui Thomas de Quincey, "Ultimele zile ale lui Immanuel Kant"). Conviv apreciat, amator de vinuri bune, Kant nu încurajează niciodată discuțiile privitoare la opera sa. Prânzul se prelungește după orele după-amiezii, moment în care Kant se va duce să-și facă plimbarea zilnică (totdeauna la aceeași oră, cu excepția, se pare, a
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
a fi al vechilor boieri. Astfel a fost nevoit să tragă concluzia că pătura superpusă (liberalilor) „nu era nici română de origine, nici asimilabilă măcar”. Eminescu considera că cea mai bună dovadă în sprijinul afirmațiilor sale o constituia lista numelor convivilor lui C.A. Rosetti la banchetul din 27 septembrie 1881 dat în cinstea a 25 de ani de activitate a ziarului "Românul", listă care a aparut în numărul special al "Românului" consacrat acestui eveniment. În articolul plin de ironie publicat
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
În petrecere tarafurile cântă ce „se cere” în general în regiune, ce le solicită în mod expres un client sau altul (însoțindu-și comanda cu un „bacșiș”), ce reclamă ritualul și ce mai socotesc ei că s-ar potrivi cu convivii, prilejul, momentul și împrejurările concrete ale performanței muzicale. E de la sine înțeles că toate sonoritățile lor sunt masiv amplificate printr-o aparatură mânuită în general de „clăpar” (interpretul la orgă). Lăutarii prelungesc o cultură muzicală tradițională pe care gorjenii înșiși
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]