371 matches
-
Uniunii Europene în domeniile coordonate; ... 24. asigură coordonarea la nivel național, în colaborare cu celelalte autorități interesate, a activităților referitoare la cooperarea internațională în domeniul mediului de afaceri; ... 25. este autoritatea competentă care reprezintă interesele statului în relațiile cu societățile cooperative și urmărește respectarea prevederilor Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare; ... 26. acordă avizul pentru conformitatea statutului asociației/uniunii cooperatiste cu prevederile Legii nr. 1/2005, republicată, cu modificările ulterioare, în vederea înscrierii în Registrul asociațiilor și
HOTĂRÂRE nr. 864 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274561]
-
nr. 450/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind indicele costului forței de muncă, cu modificările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 1216/2003, cu modificările ulterioare; ● Regulamentul (CE) nr. 1435/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind statutul societății cooperative europene (SCE), denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 1435/2003; ● Regulamentul (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 decembrie 2003 privind conturile economice pentru agricultură în cadrul Comunității, cu modificările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr.
PROGRAMUL din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265601]
-
nous vivons." formă de relaționare a gândirii cu limba, cu individualul și cu socialul, așadar implicit cu limbajul (vezi și Miller 1956: 6 unde limbajul este vizat ,,nu ca unul dintre avantajele sociale, ci ca un tip de comportament uman cooperativ") și, în general, cu planul (auto)comunicării. 3 Vezi, de exemplu, în acest context, comunicarea definită ca ,,modalitate de legătură în spațiu și timp între un "obiect-sistem" și mediul extern, ca sursă generatoare de semnale purtătoare de informație sau ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de relativă liberalizare - până la scrierile cele mai dogmatice ale lui Marx și Engels. De la epistemologie, logică matematică sau estetică (discipline necontaminate deloc de zgura ideologică) și până la materialism dialectic și istoric, socialism științific sau economie politică. De la profesori deschiși, dubitativi, cooperativi până la dascăli limitați, Închistați și distanți. Depindea de noi către ce să ne-ndreptăm și cu cine să ne aliem. Aveam totuși o anumită libertate de a alege. Personal, am ales topici precum estetica, teoria artei, semiotica și logica, direcții
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
face schimb de informații într-o formă oarecare de colaborare externă și a căuta informații fără a avea o bază solidă de cunoștințe despre subiect reprezintă premisele unui eșec. 9. Să cercetezi în profunzime partenerii de benchmarking! Pentru un benchmarking cooperativ trebuie aleși parteneri potriviți, astfel încât să se evite pierderea timpului. În aceeași idee, codul unui comportament elegant între parteneri cere să nu se pună întrebări despre lucruri disponibile în mass-media. 10. Să nu ai un cod etic și un aranjament
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
constant în atenție. Avându-i ca reprezentanți de seamă pe George Herbert Mead, Everett Hughes ș.a., una dintre paradigmele deosebit de influente astăzi, aceea a interacționismului simbolic, este îndreptată către aceleași aspecte, deși dintr-o perspectivă ce favorizează mai degrabă comportamentul cooperativ decât analizele la nivel macrosocial, fie ele instituționale sau societale. Ideea cu bătaia cea mai lungă dintre ideile fundamentale ale sociologiei este comunitatea. Redescoperirea comunității este fără îndoială cea mai distinctivă dezvoltare a gândirii sociale a secolului al XIX-lea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
trebuie să dorim să ocrotim prea mult sentimentul comunității, iar pe de altă parte că sensul comunității implicat în reciprocitate și corectitudine nu trebuie să fie numai instrumental. Amintindu-l pe William Galston, arată că orice comunitate reprezintă "un efort cooperativ în vederea urmăririi unui scop împărtășit", fiecare termen al acestei formulări oferind un ingredient-cheie al comunității. Astfel, cooperarea presupune mai degrabă beneficiul reciproc decât exploatarea unor membri de către alții. Efortul implică faptul că binele trebuie creat, mai degrabă decât primit în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
White, 1994). Un alt studiu, de data aceasta realizat nemijlocit în condițiile activității din școală, implicând 275 de profesoare, a ajuns la aceleași concluzii (Forsyth, 1983). S-a pus în evidență cu această ocazie că elevii sunt mai interesați, mai cooperativi și mai constructivi în clasele conduse democratic. Același studiu a arătat că stilul laissez-faire se caracterizează printr-o participare foarte slabă a elevilor, plictisiți, neatenți și descurajați de neimplicarea și lipsa de decizie a profesorului. Deși în majoritatea cazurilor conducerea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a instituțiilor sociale pentru a produce beneficii din cooperare, coordonare sau schimb. Elementul crucial de diferențiere a acestora este reprezentat de consecințele lor în privința distribuției. Toate instituțiile asigură structura și stabilitatea necesară actorilor sociali pentru a produce beneficii din comportamentul cooperativ. Prin urmare, identificăm mai multe forme ale aceleiași instituții, toate asigurând beneficiul generat prin cooperare, dar cu rezultate sensibil diferite în ce privește distribuția. Există o competiție a formelor instituționale care oferă beneficii colective, competiție pe care o câștigă cele cu o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
se fixează scopul și obiectivele. Câteodată, p. nici nu se stabilesc de către organizația care desfășoară programul sau proiectul, fiind strict preluate cele fixate de finanțator sau de organizația centrală (Guvernul, de exemplu). În general însă, elaborarea p. este un act cooperativ al tuturor persoanelor sau instituțiilor implicate în program (vezi plan/program/proiect de dezvoltare socială). De exemplu, la întâlnirea de la Lucerna a comitetului interministerial CGIAR s-a recomandat introducerea nevoilor recunoscute de beneficiarii programelor de dezvoltare agricolă între p. planurilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a stilurilor de personalitate în cadrul fiecărui nivel ierarhic, atunci putem vorbi și de o omogenitate a stilurilor de conducere. Este de așteptat ca în organizațiile militare cu grad de coeziune și eficiență ridicate, stilul de conducere predominant să fie cel cooperativ sau participativ. Este de așteptat să existe o corelație pozitivă între tipul de personalitate și un anumit mod de funcționare cognitivă, stâng sau drept. Este de așteptat ca la liderii militari, datorită etapelor de pregătire și verificare, preponderente în atingerea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
subiecți aplică un stil de conducere participativ, 13 (32,5%), un stil de conducere cooperatist și numai cinci militari (12,5%) pe cel autoritar. Un singur subiect având tipul psihologic ISTJ a obținut punctaje egale pentru două stiluri de conducere - cooperativ și participativ. Acest lucru semnifică faptul că fie un stil de conducere nu s-a elaborat fie cel în cauză adoptă comportamente cameleonice. De asemenea, valorile obținute de fiecare subiect în parte pentru cele trei stiluri de conducere nu evidențiază
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
explică performanțele deosebite obținute de această structură militară: misiuni de menținere și impunere a păcii, calificative de „foarte bine” la aplicațiile și activitățile desfășurate, propunerea pentru operaționalizare. Sunt justificatoare, considerăm noi, aspectele enumerate pentru frecvența crescută a stilurilor de conducere cooperativ și participativ. Stilul de conducere cooperativ și mai ales cel paticipativ se conjugă cu orientarea spre oameni, spre problemele lor, cu relații interpersonale pozitive și un climat de grup stimulativ pentru atingerea obiectivelor. Acestea favorizează dezvoltarea aptitudinilor membrilor grupului, generează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
structură militară: misiuni de menținere și impunere a păcii, calificative de „foarte bine” la aplicațiile și activitățile desfășurate, propunerea pentru operaționalizare. Sunt justificatoare, considerăm noi, aspectele enumerate pentru frecvența crescută a stilurilor de conducere cooperativ și participativ. Stilul de conducere cooperativ și mai ales cel paticipativ se conjugă cu orientarea spre oameni, spre problemele lor, cu relații interpersonale pozitive și un climat de grup stimulativ pentru atingerea obiectivelor. Acestea favorizează dezvoltarea aptitudinilor membrilor grupului, generează raporturi cordiale între subordonați și lideri
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nu înseamnă abandonul puterii, ci o altă manieră de a privi autoritatea. Chiar dacă spiritul ierarhic se conservă, el capătă alte forme de manifestare. În ceea ce privește distribuția stilurilor de conducere pentru tipul psihologic ESTJ, conform tabelului, 10 subiecți se caracterizează prin stilul cooperativ, 10 prin stilul participativ și trei prin cel autoritar. Raportat la numărul subiecților de tip ESTJ, procentele corespunzătoare sunt cele din figura 5. EMBED MSGraph.Chart.8 \s După ESTJ, cel de-al doilea tip psihologic frecvent este INTJ, care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
se pot desprinde anumite legități privind adoptarea unui stil de leadership în funcție de tipul de personalitate. Analiza corelațiilor cu ajutorul programului SPSS a confirmat corelații între funcțiile tipurilor psihologice P (stil perceptiv) și T (stil logic-rațional) și stilurile de conducere(autoritar, respectiv, cooperativ). Dacă prima funcție nu apare în cadrul tipurilor psihologice identificate în cadrul eșantionului (corelația este negativă, r = -0,342 la un prag de semnificație p = 0,05), cea de-a doua apare foarte frecvent (corelația este pozitivă, r = 0,322 la un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
procedurile formative postselecție, avansarea ierarhică pe baza unor criterii bine stabilite. În ceea ce privește leadership-ul, procentele ce revin celor trei tipuri de stiluri de conducere sunt similare celor obținute pentru tipul psihologic, respectiv: stil de conducere autoritar - 12,5%; stil de conducere cooperativ - 32,5%; stil de conducere participativ - 52,5%. Deci, omogenitatea tipurilor psihologice antrenează la nivelul grupului omogenitatea stilurilor de conducere, iar ponderea cea mai mare aparține nu stilului autoritar, cum ar fi de așteptat în organizațiile militare, ci celui participativ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a stilurilor de personalitate în cadrul fiecărui nivel ierarhic, atunci putem vorbi și de o omogenitate a stilurilor de conducere. Este de așteptat ca, în organizațiile militare cu grad de coeziune și eficiență ridicate, stilul de conducere predominant să fie cel cooperativ sau participativ. Repartiția preferințelor cerebrale pe cele trei niveluri ierarhice Legendă: CoS = cortex stâng Raț = raționalitate CoD = cortex drept Em = emoționalitate LiS = limbic stâng MSO = mod stâng de operare LiD = limbic drept MDO = mod drept de operare La datele din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cu scopul de a le face să adere la standardele tehnice stabilite de liderul industriei respective; rețele de cooperare tehnologică, care permit firmelor să realizeze schimburi de cunoștiințe și expertiză În cercetare și În dezvoltarea liniilor de producție 3. Comerț cooperativ Secretele unei rețele de succes sunt reciprocitatea și Încrederea. Fiecare membru al rețelei acționează dintr-un sentiment de „bunăvoință”, simțind obligația de a coopera și de a asista, În loc de a profita de celelalte părți. Încrederea este În centrul relațiilor de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
interesului personal exclusiv și al riscurilor antreprenoriale individuale. Într-o economie cu risc global, Încrederea, reciprocitatea și cooperarea devin valori mai importante pentru supraviețuire decât individualismul robust și comportamentul concurențial. Aceleași condiții globale care forțează apariția unui nou model economic cooperativ, bazat pe arhitectura rețelei, influențează și arena politică. Statele-națiune nu mai pot funcționa singure Într-o lume densă și interdependentă. Asemenea companiilor transnaționale, ele se reunesc Încet, Încet În rețele cooperative pentru a se adapta mai bine la realitățile unei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
există o opinie din ce În ce mai des Întâlnită În Europa dar și În alte părți, că frontierele naționale nu mai sunt soluția atunci când administrăm atât afacerile umane, cât și relația noastră cu lumea naturală. Parcurile transfrontaliere ale păcii sunt administrate În mod cooperativ de către țările implicate. Obiectivele includ: Să sprijine conservarea coperativă pe termen lung și biodiversitatea, serviciile pentru ecosisteme, valorile naturale și culturale transfrontaliere, promovarea administrării ecosistemelor la nivelul peisajului, prin planificarea integrală bioregională a folosirii și administrării teritoriului; promovarea Încrederii, Înțelegerii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
prizonierilor”; această fază presupune, la rândul ei, mai mulți pași, dintre care primul este cel de confuzie și neîncredere în partenerul comunicațional. Rezultatul unui astfel de joc ne oferă și concluziile acestei prime etape: participanții tind să aibă un răspuns cooperativ până ce percep oponenții ca fiind închiși la o atare formă de exprimare, și atunci încep ciclul escaladării și al competiției. Cea de-a doua etapă a celei de-a treia faze este caracterizată de frustrare și ostilitate fățișă. Forsyth prezintă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
am folosit pentru o anumită activitate- de exemplu, studenții trebuiau să joace rolurile dintr-un consiliu profesoral cu scopul de a dezvolta un proiect care să urmărească îmbunătățirea comunicării în școală - trei tipuri de grupuri, unul strict competițional, unul strict cooperativ și unul mixt, am observat nu numai că rezultatele ultimului grup erau sensibil mai bune decât în cazul primelor două, ci și că activitatea grupurilor competițional și cooperativ era neautentică, studenții integrându-se greu în situații atât de stricte. Revenind
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicării în școală - trei tipuri de grupuri, unul strict competițional, unul strict cooperativ și unul mixt, am observat nu numai că rezultatele ultimului grup erau sensibil mai bune decât în cazul primelor două, ci și că activitatea grupurilor competițional și cooperativ era neautentică, studenții integrându-se greu în situații atât de stricte. Revenind la studiul propus de către M. Deutsch, ideea de la care a pornit autorul este, în esență, una simplă: zece grupuri de studenți de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (compuse
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de studenți de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (compuse din patru-cinci persoane, dintr-o clasă numeroasă) s-au întâlnit săptămânal; experimentatorul a stabilit, fără ca studenții să știe, că cinci grupuri vor fi competitive și cinci cooperative și că fiecare grup cooperativ va fi comparat din punctul de vedere al scorului cu un grup competitiv, membrii grupului având abilități asemănătoare în ceea ce privește realizarea sarcinii. Au fost date următoarele coordonate: - grupurile care au trebuit să dezvolte latura cooperativă a activității au primit în fiecare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]