209 matches
-
prin semnalarea unor probleme care există sau ar putea apărea și ar influența eficacitatea echipei. Membrii echipei muncesc împreună pentru a aduna date legate de problemă, le analizează, planifică îmbunătățirile necesare și implementează planul de acțiune. Acest proces este unul cooperativ. Fiecare membru al echipei trebuie să participe activ pe masura ce operațiunile grupului sunt evaluate și sunt luate decizii care să îmbunătățească pe viitor activitatea echipei. Acest proces trebuie să devină o parte componentă din strategia oricărei echipe. Această abordare este orientată
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
și completările ulterioare, care au același obiect de activitate cu cel al societății cooperative. ... (2) Nerespectarea interdicției prevăzute la alin. (1) atrage revocarea din calitatea de membru al consiliului de administrație și, în funcție de gravitatea abaterii, poate atrage excluderea din societatea cooperativ�� și angajarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate. Articolul 48 (1) Administratorii sunt obligați să depună, în termen de 30 de zile de la alegerea lor, o garanție bănească ce nu poate fi mai mică decât valoarea a zece părți sociale. ... (2) Pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165451_a_166780]
-
sau prin colaborare, fiind pus în situații reale de cunoaștere directă sau în rezolvarea de probleme. Folosește variate metode de învățare, inclusiv lectura proprie. • Acordă egală atenție conținutului, dar și proceselor învățării, mediului favorabil acesteia, procedurilor proprii. • Mediul este colaborativ, cooperativ, suportiv pentru sarcinile problema tizate. • Educatorul devine model de expert în cunoașterea științifică: cum folo • Educații învață alcătuind liste, rezumate, luând notițe, rezolvând independent sarcini aplicative date, în spirit competitiv. • Metodele sunt bazate pe transmiterea prin explicație, expunere, demonstrație. • Apelul
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
anume act (salutul de pildă) și este de presupus că toată lumea se comportă într-un anume mod, ceea ce înseamnă de fapt coordonare acțională (Lewis, 1969, Kutschera, 1975). Convenția este o formă de problem solving social adoptată de participanții la jocul cooperativ, a cărei rezultantă este stabilirea unui echilibru. La polul opus s-ar situa gluma ca instrument de de-construire a sistemelor normative. În raport cu noțiunea de cod, legată de coerența structurală, convenția ca set de instrucțiuni contextual orientate, guvernate de un
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
intercultural. Filosofi ca Nietzsche sau Heidegger, pragmaticieni ca Peirce sau Witgenstein au afirmat că ființa nu coincide cu permanența, cu stabilittea, ci mai degrabă cu dialogul, interpretarea, "semioza infinită", ceea ce reprezintă șansa unui nou mod de viață, mai rațional, mai cooperativ, în ultimă instanță mai uman: " Este urgent nevoie să revizuim și să extindem concepția noastră privind condiția umană, să arătăm mai multă deschidere și realism în viziunea noastră despre ceilalți ca și despre noi înșine"(E.T.Hall,1971:20). Încercînd
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
conținuturi sunt extrem de nocive pentru consistența și validitatea analizei. Raportul sistem-structură în economie este asemănător cu cel dintre corpul uman și rețeaua de artere, vene și vase capilare. Această rețea vitală are un motor care recirculă o substanță pe principiul cooperativ win-win, adică toate entitățile prinse în rețea câștigă într-un fel sau altul. În sistemul economic la care ne referim noi structura este piața, care de regulă împrumută numele ei pentru a lustrui identitatea modelelor de economie, atașate sistemului. Într-
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de adulți, așteptările lor pozitive în legătură cu reușita elevilor, prezența activităților comune pentru a menține un nivel înalt de identificare cu școala, relații colegiale între adulți și, în fine, calitățile de leadership ale directorului. De asemenea, s-a demonstrat că stilul cooperativ care permite o implicare puternică din partea elevilor este tot un factor de protecție, spre deosebire de stilurile rigide sau de neintervenție (Flannery, 1997). Există un acord total nici o altă cercetare nu a dovedit contrariul la nivelul legăturii dintre claritatea și consistența regulilor
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
date care pot fi stocate și accesate în interiorul unui computer. Dacă în anii ’70, Minsky s-a preocupat de problema reprezentării cunoașterii, în anii ’80, cercetătorul de la MIT a demonstrat o descriere teoretică a minții ca o colecție de agenți cooperativi. Pentru Hayles (1999Ă însă, mintea nu poate exista dincolo de corp întrucât convingerea teoreticienei este că informația nu constituie o entitate separată de mediul întrupării ei. Wertheim (1999Ă aduce de asemenea contraargumente împotriva posibilității de „transpunere” a minții umane într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
negativă). Conducerea conflictului constă în a vedea în situația conflictuală o problemă potențial de rezolvat (Golu, P., 2003). În viață, se întâlnesc dese situații când, într-o interacțiune de durată, putem asista la o trecere de la o abordare de tip cooperativ, apoi la una de tip conflictual, pentru ca, în cele din urmă, să revină la abordarea de tip cooperativ. De asemenea, se întâlnesc frecvente situații în care "unul dintre participanții la interacțiune are o abordare de tip cooperativ, pe când celălalt relaționează
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
În viață, se întâlnesc dese situații când, într-o interacțiune de durată, putem asista la o trecere de la o abordare de tip cooperativ, apoi la una de tip conflictual, pentru ca, în cele din urmă, să revină la abordarea de tip cooperativ. De asemenea, se întâlnesc frecvente situații în care "unul dintre participanții la interacțiune are o abordare de tip cooperativ, pe când celălalt relaționează competitiv sau chiar conflictual în cadrul sarcinii respective" (Milcu, 2005, p. 31). Sub aspectul eficacității, s-a observat faptul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
abordare de tip cooperativ, apoi la una de tip conflictual, pentru ca, în cele din urmă, să revină la abordarea de tip cooperativ. De asemenea, se întâlnesc frecvente situații în care "unul dintre participanții la interacțiune are o abordare de tip cooperativ, pe când celălalt relaționează competitiv sau chiar conflictual în cadrul sarcinii respective" (Milcu, 2005, p. 31). Sub aspectul eficacității, s-a observat faptul că, în principiu: • comportamentul cooperant pare să fie (mult) mai eficient în situații (și în sarcini) mai complexe, în
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reacții și replici că (con)ducă la transformarea lui într-un conflict real. Acest proces este mult mai probabil să se întâmple/să se desfășoare într-o atmosferă concurențială/ competitivă, de suspiciune și de ostilitate decât într-una de tip cooperativ, de încredere și de susținere reciproce. d. După centrarea conflictului, putem vorbi despre: • conflict centrat pe sarcină. Karen A. Jehn (1995, apud Milcu, 2005, p. 49) a observat că membrii grupurilor fac distincția între conflicte centrate pe sarcină și cele
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
competiției" (p. 33). • prinși în raporturi de concurență, niciunul dintre jucători nu vrea din orgoliu să cedeze primul. Ei nu vor să se recunoască mai slabi/mai incapabili/mai ineficienți. Există totuși și soluții pentru reducerea competiției (și generarea comportamentului cooperativ/cooperant): • Cercetătorii au constatat faptul că numărul alegerilor competitive ale subiecților poate fi diminuat dacă li se acordă recompense satisfăcătoare. Ei au găsit "niveluri ridicate ale cooperării în condițiile unor recompense bănești acceptabile. Motivați material, subiecții abandonează competiția; ei par
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și de la un model cooperant, dar și de la unul competitiv. În interacțiunea în care modelul sau oponentul său se comportă în manieră competitivă, alegerile competitive ale oponentului sunt văzute de subiect ca pedepse pentru comportamentul competitiv al modelului. Dimpotrivă, modelul cooperativ este recompensat prin cooperarea partenerului său", explică psihologul ieșean (2006, p. 34). • Sociologul Elinor Ostrom a descoperit (în 1990) faptul că "existența unui sistem de supraveghere și sancționare a acțiunilor membrilor este o trăsătură comună a fiecărei comunități de succes
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Prin urmare, "indivizii vor renunța cel puțin parțial la competiție dacă vor aprecia că relația se va prelungi" (p. 34). D. Marlowe și colaboratorii săi au demonstrat faptul că "atunci când interacționează cu o persoană cooperativă, subiecții se arată ei înșiși cooperativi dacă anticipează că se vor confrunta cu această persoană ulterior" (ibidem). Autorii precizează: "întâlnirea cu un partener exploatat va crea o stare de stânjeneală, dacă nu va induce subiecților sentimente de vinovăție" (apud Boncu, 2006, p. 34). În vremurile noastre
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
existența cooperantului necondiționat. Oricât ar părea de ciudat, în societatea hiperconcurenței (Lipovetsky, 2007) există, totuși, asemenea comportamente și relaționări. Pentru Gerald Shure, Robert Meeker și Earle Hansford (1965, apud Boncu, 2005, p. 99), "persoana dispusă la cooperare necondiționată este un cooperativ animat de motive etice, deosebit de cooperativul nehotărât sau timid, ca și de cooperativul determinat sau strategic. Ei preferă să-l identifice cu pacifistul, individul a cărei principală trăsătură este aceea că respinge violența ca mijloc de rezolvare a conflictelor". Pacifistul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de ciudat, în societatea hiperconcurenței (Lipovetsky, 2007) există, totuși, asemenea comportamente și relaționări. Pentru Gerald Shure, Robert Meeker și Earle Hansford (1965, apud Boncu, 2005, p. 99), "persoana dispusă la cooperare necondiționată este un cooperativ animat de motive etice, deosebit de cooperativul nehotărât sau timid, ca și de cooperativul determinat sau strategic. Ei preferă să-l identifice cu pacifistul, individul a cărei principală trăsătură este aceea că respinge violența ca mijloc de rezolvare a conflictelor". Pacifistul "nu-și folosește niciodată capacitatea de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
există, totuși, asemenea comportamente și relaționări. Pentru Gerald Shure, Robert Meeker și Earle Hansford (1965, apud Boncu, 2005, p. 99), "persoana dispusă la cooperare necondiționată este un cooperativ animat de motive etice, deosebit de cooperativul nehotărât sau timid, ca și de cooperativul determinat sau strategic. Ei preferă să-l identifice cu pacifistul, individul a cărei principală trăsătură este aceea că respinge violența ca mijloc de rezolvare a conflictelor". Pacifistul "nu-și folosește niciodată capacitatea de a-l pedepsi și constrânge pe celălalt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a asigura finalitatea acțiunii educativ-formative. Totuși, pe parcursul interacțiunii, alternează inițiativa cooperarii profesorului cu cea a elevului (Truța, Mardar, 2005). Pe lângă faptul că profesorul organizează și coordonează cooperarea dintre elevi, înseși raporturile lui cu elevii pot dobândi un caracter mai pronunțat cooperativ. Astfel, metodele de predare-învățare precum: problematizarea, dialogul, metoda proiectelor de grup etc. implică dialogul viu, autentic și permanent, cooperarea profesor-elev pe parcursul întregii lecții. În ceea ce privește cooperarea dintre elevi, s-au constatat aspecte pozitive în planul interacțiunii, al comunicării, precum și în privința coeziunii
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
organizare a Uniunii Europene și locul Parlamentului european Atunci când analizăm sistemul politic al Uniunii Europene, o distincție folositoare poate fi alegerea între o federație bine consolidată dupa modelul Statele Unite ale Americii, o "confederație" sau "model neofederal" și un "model federal cooperativ". Urmând aceste modele, varianta construcției europene stipulează o diviziune formală legală de responsabilități între conceptul de supra stat / instituții la nivel Uniunii și conceptul de stat / instituții politice substituite statului. O schemă a acestui model ar putea fi creionată astfel
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
o parte pierde", deoarece nu consider oportun să ne raportăm la acest conflict că la un joc cu suma nula sau la unul de tip win-lose. Apreciez că cele două părți trebuie să înțeleagă că numai o abordare de tip cooperativ (în care părțile comunica liber și fac o serie de compromisuri/concesii/promisiuni înainte de luarea unor decizii finale) și dinamic (în care deciziile sunt secvențiale, adică evoluează în timp), numai în acest mod cele două popoare au șansa să învețe
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
schimb, ele fac acest lucru deoarece ambele se așteaptă să câștige, nu pentru una că speră că ea va câștiga, iar cealaltă va pierde. Ambele părți câștigă. Obiectivul nu este "să îl învingi pe celălalt", ci să câștigi prin schimb cooperativ voluntar; ca să atragi alte persoane la schimb, trebuie să le oferi de asemenea un câștig. A te naște în bogăție ar putea, evident, să fie un lucru bun, un fapt pe care cetățenii țărilor bogate probabil nu îl apreciază la fel de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Totuși, pentru Hobbes, o discrepanță prea mare duce în mod natural anarhia către ierarhie. Dar sistemul internațional, deși caracterizat prin permanența puterilor mari și a celor mici, nu devine ierarhic. Potrivit lui Bull, diferențele de putere între state au un impact cooperativ și stabilizator asupra comportamentului statului 3. Și, în fine, al patrulea motiv este că statele sînt mai independente din punct de vedere material decît indivizii. Bull definea în schimb lumea internațională ca o "societate internațională", adică o tentativă a statelor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ea trebuie complinită cu o semantică extensională sau cu o teorie a referinței, care să identifice regulile de relaționare a reprezentărilor semantice discursive cu elementele referențialului politic. Reprezentarea politicului prin intermediul presei este corelată cu un spațiu social polarizat, conflictual sau cooperativ. Din această perspectivă, limbajul politic este, în aceeași măsură, un mijloc de descriere/ explicitare a realității politice și o modalitate de acțiune strategică în lume și asupra ei. Remarcăm, în acest sens, impactul publicisticii asupra sferei politice, capacitatea ei de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Echipa legionar? a Mor? îi, care avea s?? l asasineze pe Iorga, era deja alc? tuit? 26. ?eful Echipei Mor? îi era inginerul agronom Traian Boeru din H�r? ova (Dobrogea), directorul legionar al Institutului Na? ional al Coopera? iei, o cooperativ? agricol?. Am avut ? ansa s? am o lung? conversa? ie cu Boeru, �n 1985, �ntr? un sanatoriu? pensiune de la Garmisch? Partenkirschen (Bavaria), cu c�teva s? pt? m�ni �nainte de moartea acestuia. De la el am ob? inut numele membrilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]