501 matches
-
lui Mahmud) sau în visul lui Stoicea (Moara lui Călifar), cel pus la încercare de diavol, dar și cu ecouri, tot la el, dintr-un fond folcloric și legendar dunărean, adesea cu irizări de fantastic și magie (În pădurea Cotoșmanei, Copca rădvanului) ori purtând urmele istoriei (Lângă apa Vodislavei) sau pe cele ale conviețuirii, ca dialog interetnic, de credințe și mentalități (De la noi la Cladova, Soleima, Papucii lui Mahmud). Mihail Sadoveanu vedea în ceea ce considera el „balcanic” mai curând o neașezare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
săteanului, izbit de „ruptura spăimântătoare” produsă între țărani și orășeni, necăjit de faptul că țăranul și-a pierdut încrederea („din primul loc ești privit ca străin, străin de port, de apucături, de tot”) - „și lipsind încrederea, s-a dus pe copcă orice străduință de a-l face priceput - spre o pildă că beția îi sacă forțele trupești și sufletești” -, Gusti nu găsește, deocamdată, decât soluția întoarcerii la tradiții, dublată de o adâncă compasiune pentru starea actuală. Interesul său pentru „depozitarul îndărătnic
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Sto fe aduse din Italia, Spania, Franța, Anglia și Imperiul Otoman le sporesc valoarea. Predominante sunt țesăturile din mătase, cașmir, lână, bro da te cu fir de aur sau argint. Lor li se adaugă o serie de podoabe, nasturi și copci, de aur sau diamant, blănuri de hermină, jder, nurcă, vulpe. În București, ca și în celelalte mici târ guri din țară, negustorii străini țin prăvălii specializate în astfel de mărfuri atât de necesare pentru cucoanele de boier și fiice le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
e ființa ascetului, micșorează preocuparea anterioară ceva din sublimitatea negrăită a extazului? 2. Surpriza inspirației izbește în starea obișnuită a sufletului sfărâmându-i echilibrul și dând loc unei frenetice gâlgâiri de imagini luminoase. Fenomenul seamănă cu ruptura gheții când prin copca deschisă apa din adânc bolborosește tumultuoasă în afară. E o stare nouă, trăită cu sentimentul dezamăgirii, al eliberării, când elementele gândite sau negândite mai înainte se adună spontan și se încheagă într-o sinteză uimitoare. E clipa în care artistul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
două hidroavioane afretate de Ellingsworth au decolat din fiordul Kongs și au zburat pînă la paralela de 87° 43' latitudine nordică, unde au făcut o escală tehnică (motorul avionului lui Amundsen se gripase). Cele două avioane au amerizat pe o copcă, dar ghețurile au deteriorat și cel de-al doilea avion. Pînă la 15 iunie 1925 membrii expediției au amenajat o pistă de decolare pe gheață și au continuat zborul cu un singur avion. Acesta a ajuns cu bine în "Țara
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Colinelor Tutovei”) Perioadele de pescuit intensiv sunt cele cuprinse între echinocțiul de primăvară (22 martie) și începutul lunii mai, din iunie (după luna nouă) și până la căldurile mari din august, din septembrie și până la căderea zăpezii, precum și iarna, la copcă. Speciile de pește întâlnite în zonă sunt: carasul, crapul, roșioara, bibanul și șalăul în apele mari (iazuri și heleșteie), iar în apele mici: obletele, suducul și zborșarul. Crescătoriile de pește din Antohești și Motoșeni au fost populate cu specii de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Eram considerați o grupă puțin "plecată". C. I.: În sensul că erați recalcitranți? S. Ț.: Nu, în sensul că nu mai eram întregi la minte! De ce? Era iarnă, zăpadă, gheața pe Dunăre avea 20 de cm, dar noi făceam o copcă în Dunăre și puneam un maldăr de stuf și făceam baie cu apa aia rece. Eu și cu Herzog Christian, un băiat înalt, frumos, mergeam la copcă și la minus 20 de grade eu îi turnam lui Herzog care se
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
iarnă, zăpadă, gheața pe Dunăre avea 20 de cm, dar noi făceam o copcă în Dunăre și puneam un maldăr de stuf și făceam baie cu apa aia rece. Eu și cu Herzog Christian, un băiat înalt, frumos, mergeam la copcă și la minus 20 de grade eu îi turnam lui Herzog care se spăla cu săpun... C. I.: Aveați săpun? S. Ț.: Da, aveam, făceam rost. Și după ce termina Chris treceam eu la rând. Credeți că simțeam temperatura aia? Credeți
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
săpun? S. Ț.: Da, aveam, făceam rost. Și după ce termina Chris treceam eu la rând. Credeți că simțeam temperatura aia? Credeți că am fost vreodată răciți, să strănutăm sau să ne curgă nasul? Nici vorbă! Toată grupa făceam baie la copcă și eram singura grupă care avea ritualul ăsta, de ne considerau toți ceilalți ca fiind nebuni.! Ne spălam, iar asta pentru noi avea efectul unui gest de normalitate mentală: cu aceleași principii de viață, cu același mod de a gândi
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
gentilomii de mahala a lui Nicolae Filimon (1861), Duduca Mamuca a lui B.P. Hașdeu (1862), Noapte bună a lui Duiliu Zamfirescu (1886), Un doftor a lui Ion Agârbiceanu (1905), Haia Sanis a lui Mihail Sadoveanu (1908) sau Soleima (1907) și Copca Rădvanului (1910) pentru a aminti doar două din nuvelele cu parfum oriental ale lui Gala Galaction. Acestea sunt operele ce abordează înainte și apoi relativ concomitent cu Mara lui Slavici tema amorului contorsionat cu străinul/necunoscutul de lângă mine. E interesant
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
versuri postume de Iuliu Cezar Săvescu. În ceea ce privește proza, cel mai de seamă colaborator a fost Gala Galaction, care își publică aici nuvelele Viteazul Jap, Andrei Hoțul, De la noi, la Cladova, În Pădurea Cotoșmanei, Gloria Constantini, Dionis Grecoteiul, Lângă apa Vodislavei, Copca Rădvanului. Sub aspect valoric, merită amintite și schițele Calvarul florilor, Garda imperială și Fata din dafin de D. Anghel, precum și nuvela Din jurnalul unui bastard de Ion Minulescu. Au mai semnat schițe și nuvele V. Demetrius (Doctorul și Isidor Fein
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290537_a_291866]
-
să spunem așa, fără a jigni pe cineva...Glonțul tras de „teroriștii” din clădirea vecină cu ministerul, îi sfârtecase adânc brațul drept fapt care a dus la o masivă pierdere de sânge. A fost imediat operat și cusut cu 12 copci. În jurul lui, un număr nepermis de mare de tineri militari răniți foarte grav. Unuia i se amputaseră ambele picioare, altuia o mână iar vecinul lui de pat rămăsese fără ambii ochi, întru „gloria” nepieritoare a „părintelui revoluției române”, cel cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de ce vă spuneam că ni se părea că la Regiment era mai ușor? Păi, prin Divizion dacă mergeai trebuia să fii în formație, dacă erau cel puțin trei soldați. La Regiment mai mergeau și așa, tândălit, și mai descheiați la copcă. La noi, dincoace de trotuar, era altceva. Ne uitam cum stăteau tolăniți pe iarbă, după-amiaza, pe când noi mergeam încolonați, în pas de defilare sau cu cântec. M. M.: Sunt și câteva reguli tâmpite, pentru că am preluat regulamentele rușilor. Îmi amintesc
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
de cu seară. M. M.: ... de cu seara, da. Îți luai ranița, te duceai acolo și stăteai sau dormeai rezemat de lăzile cu efecte până dimineața până controlau dacă ai în raniță gamela. S. B.: Și dacă ești încheiat la copcă. M. M.: Eii, au fost și prostii! S. B.: Fiind unitate operativă, cred că am avut vreo patru alarme până la Revoluție, deci din ianuarie până în decembrie, cam la două luni și ceva. M. M.: Se dădeau, se făceau antrenamente pe
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
clipă cât o bătaie de inimă grăbită, că și ceillalți au rămas fără glas. Nici n-apucă Sfinția Sa, să strige: ” Da’ ce-i cu voi, măi.. v-ați pierdut mințile..?!”, că toți ne-am făcut nevăzuți, sărind ca iepurii, în copci, prin omătul până la brâu spre școală unde aveam dormitorul. Gospodăria săteanului s-a golit de urători cât ai clipi, lăsând în urmă doar ecoul cântecului, care încă mai plutea în aer. „ Da’ ce-i, dom’ Părinte... ce rău au făcut
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe deasupra, francofon: chercheur... dar ca să fie În acord cu sonoritatea acestui cuvânt, cerșetor adică, i-ar mai trebui ceva: un beteșug, fie el imaginar... Dar mă descurc, ca vânător redutabil ce sunt. Mai și pescuiesc, dreptu-i În frigider, nu la copcă, precum ursul din poveste: țin prea mult la codița mea, grație căreia, aplicând un principiu de mecanică pentru care Cristi a picat un examen, „momentul de inerție“, mă plimb dezinvolt pe muchea gardului Radioului ieșean privindu-vă, s’am ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
euro în favoarea părții române. Suedia este pe locul 22 în topul țărilor de destinație a mărfurilor românești și pe locul 27 în topul țărilor de proveniență a mărfurilor pe piața românească. Principalii investitori sunt: Autoliv, Alfa Laval, Assa-Abloz, ABB, Atlas Copco, Ericsson, Electrolux, H & M, IKEA, Lindab, Volvo, East Capital, Kemira Kenn. În colaborare cu companiile suedeze au fost realizate o serie de obiective importante în domeniile: construcției de mașini, metalurgiei, energeticii, electrotehnicii, chimiei alimentare, industria mobilei, industria textilă etc. Suedia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de ce vă spuneam că ni se părea că la Regiment era mai ușor? Păi, prin Divizion dacă mergeai trebuia să fii în formație, dacă erau cel puțin trei soldați. La Regiment mai mergeau și așa, tândălit, și mai descheiați la copcă. La noi, dincoace de trotuar, era altceva. Ne uitam cum stăteau tolăniți pe iarbă, după-amiaza, pe când noi mergeam încolonați, în pas de defilare sau cu cântec. M. M.: Sunt și câteva reguli tâmpite, pentru că am preluat regulamentele rușilor. Îmi amintesc
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de cu seară. M. M.: ... de cu seara, da. Îți luai ranița, te duceai acolo și stăteai sau dormeai rezemat de lăzile cu efecte până dimineața până controlau dacă ai în raniță gamela. S. B.: Și dacă ești încheiat la copcă. M. M.: Eii, au fost și prostii! S. B.: Fiind unitate operativă, cred că am avut vreo patru alarme până la Revoluție, deci din ianuarie până în decembrie, cam la două luni și ceva. M. M.: Se dădeau, se făceau antrenamente pe
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
lanțului tău de aprovizionare, mai ales În cazul În care ești o companie mică și nu deții capital. De exemplu, observă Eskew, UPS făcea afaceri cu o companie mică de biotehnologie din Canada care comercializa adezivi hemolitici, o variantă pentru copci foarte expusă deteriorării. Compania avea tot mai mulți clienți din cadrul lanțurilor principale de spitale, Însă nu prea reușea să țină pasul cu cererea de pe piață și nu putea obține finanțări. Avea centre de distribuție pe coasta de Est și cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
apoi pomii vor face fructe. Să nu împănezi* copacul cînd vrei să-l desfaci, că pe ceea lume și Dumnezeu îți bate pene pe la încheieturi. Să nu ții la casă, în ogradă, plopi și brazi, că sînt copaci de pagubă. Copcă Să nu iei niciodată de pe jos copci, căci faci a sărăcie. Copil Se crede că, dacă un copil mic leagănă un leagăn deșert, în acea casă în curînd se va naște un nou copil. Se crede că, dacă dă cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
împănezi* copacul cînd vrei să-l desfaci, că pe ceea lume și Dumnezeu îți bate pene pe la încheieturi. Să nu ții la casă, în ogradă, plopi și brazi, că sînt copaci de pagubă. Copcă Să nu iei niciodată de pe jos copci, căci faci a sărăcie. Copil Se crede că, dacă un copil mic leagănă un leagăn deșert, în acea casă în curînd se va naște un nou copil. Se crede că, dacă dă cineva mîna de sărutat peste prag, acela va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la Împărat, prezentându-i suveranului, cu această ocazie, și un scurt program folcloric, spre Încântarea acestuia. Înfățișarea lor, exotică și eclatantă, Îi impresionează, fără Îndoială, pe oaspeții austrieci, pentru că, spune cronica, „la iale mânecile cămeșilor cu aur cusute flori, laibere, copce de argint și aurite, capu bicule, căpițe de aur, păpuci nalți, cu aur cusuți”. Dar, dincolo de pitorescul imaginii, prezența lor poartă În subtext un mesaj relevant din punct de vedere ideologic. Îmbrăcate În portul lor național, româncele țin să Își
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Tinerimei Române se numea Cernescu 515. Cei doi elevi erau urcați în copaci, nu în Amfiteatrul de la Arenele Romane. Se pare că au avut necazuri cu un sergent care voia să-i dea jos și s-ar fi dus pe copcă tot efectul și Chirescu nu mai ajungea la București în același an. Eu nu am făcut parte din cor dar amănuntele de mai sus le-am aflat pe cât îmi amintesc (după 60 de ani) de la colegul meu Miluță Mahulschi, care
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
culpabilă, medicul se poate apăra de răspundere penală, civilă și disciplinară. Astfel, într-o speță, C. se adresează unei clinici medicale pentru o liposucție. În timpul examinărilor preliminare, doctorul observă două cicatrici și C. îi spune că sunt ca urmare a copcilor care au fost necesare în urma unui accident. Doctorul îi explică faptul că organismul ei s-ar putea să nu reacționeze pozitiv în cazul intervențiilor chirurgicale și că ar putea să rămână cu cicatrici, însă C. consideră că aptitudinile și cunoștințele
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]