2,395 matches
-
face celebru pe poet, câteva decenii mai târziu, odată cu publicarea poemelor sale inspirate de universul casnic: " Lovite lin de melci, printre mărar,/ Leoarcă de rouă orele răsar// și se cristalizează-n buburuze/ Secundele amiezilor confuze.// Căzute jos ca niște fructe coapte,/ Păienjenițele mustesc de lapte...// Aromele sălbatice și bune/ Din uriașe miezuri de căpșune// Ne gâdilă și-or să ne-mproaște-un sânge/ Răcoritor când măduva le-om frânge.// și dacă vrem să le luăm în mână/ Ciupercile ne umplu de
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
a exclus din Sinagogă. Fie creștini ori evrei, teologii rar admit o gândire liberă... * La Paris, când am fost să văd impresioniștii, la Muzeul d^Orsay, ca să ajung mai repede am întrebat un paznic unde găsesc Lanul de grâu gata copt, abia ieșit din mare. Paznicul a clipit năuc - care mare, domnule? - și atunci m-am răstit cât puteam de tare: Olandezul acela, domnule, Van Gogh, ce naiba!...
Amsterdam, Spinoza, Centrul Mondial al doctrinelor nonconformiste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9919_a_11244]
-
extrem de bogat, propus de un autor cu simțul limbii populare și al dramatizării. Textul cuprinde, de exemplu, lungi conversații în jurul felurilor de mîncare - carnați, jambon, biftec, costițe, macaroane cu parmezan, usturoi murat, orez cu raci, dulceți de nuci, cofeturi, fructe coapte, popușoi fript - sau legate de peripeții de călătorie, care evocă proza autorului: "Vezeteu, surugiu...! - Ascult, aud? ce-i? - Mai îndeamnă caii. - Degeaba, drumu-i foarte greu. A ploat; e noroi, glod, tină. Drumul e plin de haugașe. - Ie pe cîmpi de-
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
zburat mai departe. Mai ales dacă bătea vântul se auzea un zgomot sinistru provocat de mișcarea sacilor de plastic așezați pe vârfurile cireșilor. Acum graurii au înțeles: bunicul voia să-i sperie! Nu-i lăsa să mănânce și ei cireșele coapte care le făceau cu mâna și le mutau ciocul din loc cu mirosul lor de fructe parfumate. Deci așa îi răsplătea! Dragii mei, vorbi bunicul în limba păsărească. Vă mulțumesc pentru ajutorul dat, dar lasați mă pe mine mai întâi
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
apoi vă las și vouă hrană. Voi tăbărâți ca lăcustele în stol și-mi luați toate roadele! Și graurii au înțeles spusele bunicului și au venit mai târziu la ospățul mult așteptat. CIREȘUL Am visat cum astă-noapte Eu mâncam cireșe coapte! Și când s-a făcut lumină, Bunul, iute, din grădină, Mi-a adus un coș întreg! Voiam eu să le culeg! Pe furiș deci m-am urcat În cireșul încărcat. Și gustând din rodul care Stătea-mbujorat la soare, Cea mai
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
rapid altul și îl consumam cu lăcomie. Îmi plăcea la nebunie să transcriu. Dacă unei poezii îi lipsea un cuvînt, transcriam totul și, în caz că nu soseau silabele așteptate, sunate la ureche cu glas tare, lăsam așa, spațiu alb... pînă cădea, copt, cuvîntul necesar... Uneori așteptam cu lunile... aveam timp... nu dădeau turcii! D.P.: La mașina de scris n-ați recurs niciodată? E.B.: Ba da. Mașina de scris, un Consul portabil, luat cînd nu mai aveam nicio speranță să public, o foloseam
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
Luând apoi pulbere de aur a ̀împrăștiat-o cu mâna larg deschisă ̀în cele patru zări. De atunci Iașul are ceva în plus, ceva mai nu știu cum, are o lumină ce te cucerește la prima vedere. O lumină caldă, coaptă, a cărei frumusețe ajunge deplină în crugul toamnei, când, plină de funigei se revarsă peste dealurile albastre ademenindu-te cu trena-i ̀învăluitoare. Atunci, privind în zare acolo unde se cerne duhul luminii vei visa la călătorii, precum cocoarele
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
cu fluturii și cu albinele. Am lăsat-o să-și continue jocul și cuprinsă de vârtejul amețitor am plecat spre înțeleapta Toamnă. Plină de rodul greu își apleca fruntea gânditoare spre pământul plin de culoare. Peste tot miroase a fructe coapte și a pâine caldă. Dar popasul meu nu a fost prea lung. M-am trezit într-o lume minunată. Totul este fermecător. Boabe de mărgăritar îmi mângâie obrajii rumeni. Un val de borangic îmi acoperă fața și o voce rece
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
i s-a părut prea lung, fetița a ajuns în sfârșit la bunici. Acolo, s-a bucurat de peisajul ca din vis. Se simțea ca într-o poveste. Darnica toamnă făcuse multe daruri naturii. Copacii se aflau sub greutatea roadelor coapte,iar în lan porumbul copt aștepta să fie cules. Bunicii au primit-o cu căldură și i-au spus că trebuie să meargă la cules porumbul. În loc să rămână la joacă, fata a mers cu ei să îi ajute. După o
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
lung, fetița a ajuns în sfârșit la bunici. Acolo, s-a bucurat de peisajul ca din vis. Se simțea ca într-o poveste. Darnica toamnă făcuse multe daruri naturii. Copacii se aflau sub greutatea roadelor coapte,iar în lan porumbul copt aștepta să fie cules. Bunicii au primit-o cu căldură și i-au spus că trebuie să meargă la cules porumbul. În loc să rămână la joacă, fata a mers cu ei să îi ajute. După o zi întreagă în care a
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
soarele, ieși de după nori și frumosul curcubeu își revărsă culorile peste oraș. Copacul în care bieții puișori muriră era acum plin de omizi. Nu mai erau păsărelele care să le mănânce. Copacul, care era odată plin de fructe roșii și coapte, acum nu mai rodea. Familia din căsuță se uita cu tristețe la copacul care atâta timp i-a servit cu fructe dulci și gustoase. Supărați, cei din familie au certat pisica, spunându i: Acum ești fericită ? Uite cât rău ai
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
sete nemăsurată, mi se face a frică mușcătoare ca a fiarei ce hrana-și devoră, terorizată că alta nu-i mai e dată vreodată. vocea ta vocea ta e miere ninsă peste auzul meu rănit, îmi vorbește ca o fructă coaptă ce se-nneacă-n propriul must. foșnesc în ea toate lentorile lemnului, toate scâncetele pietrei, plăpânzenia ierbii, ruginile nevăzute ale fierului, cocleli de argint și scăpărări de aur, praf de cărbune răcit, mătase de apus și strepezeală de răsărit. mă îngropi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
râșnițelor de tip romanic. Faptul că locuitorii cultivau cereale demonstrează și descoperirea unor gropi- depozite de cereale. În astfel de gropi au fost găsite și cereale carbonizate. Pe aceeași linie a demonstrării cultivării plantelor cerealiere se înscriu și cuptoarele pentru copt pâine.Au fost descoperite astfel de cuptoare la Gornea( în număr de trei)datate din secolul IX-X.Fusaiolele din lut ars, bitronconomice, indică, în mod indirect, cultivarea plantelor textile[ in , cânepă] și totodată practicarea unor meșteșuguri casnice: torsul și Țesutul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de suportat, se anunță în locul deznădejdii, care i-a îngăduit literaturii să facă istorie. Dacă - deși dau unei asemenea posibilități slabe, totuși, șanse - intențiile lui Voronca nu sînt ironice, atunci ele sînt blamabile. Însă tablouri delicate, de suprarealism la vîrsta coaptă, dau farmec unei cărți de frumoasă remiză cu viața și cu aleanul, oricare ar fi fost intențiile ei. Întîi, un bărbat iubește o femeie. Amintirea ei încearcă s-o cuprindă, neștiutor de toate compensațiile pe care lumea se zbate să
Literatura moare rîzînd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9596_a_10921]
-
o reacție la gest. Caniculă: "Ea șade la umbră cuminte/ Soare pe strada fierbinte/ Cald e, Doamne, la oraș/ Greu cu turma la imaș// Satu^ cald și cald ogoru/ Fructe, umbră - face pomul/ Setea caută vreo apă/ și canicula e coaptă/ Copilași cer înghețată/ și de cald lumea se scaldă// Niște dame stau pe bancă/ povestesc de altădată/ Stau vreo doi băieți la umbră/ și cu bere se cultură" (sic!). Vă semnați textul: Magda Humor Martin, iar pe plic, la adresa expeditorului
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
și femei, deosebit de ospitalieri. Gazdele erau foarte vorbărețe și Îi informau cu plăcere despre viața În deșert, despre cai, cămile și corturi, despre credința și istoria lor. Admirau un frumos apus de soare și mâncau din bucatele lor tradiționale: pâine coaptă la cuptor, orez gustos și carne de capră. Amina ceru să viziteze corturile și ceru să le Închirieze un cort din piele de capră, mai Îndepărtat unde au făcut mai multe poze și chiar ...pozne! Era noapte când băiatul i-
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
drept că, între timp, nenea Jănel s-o mai înzdrăvenit. Era o frumusețe de bărbat! Toate muierile care treceau pe drumul din fața covăliei încetineau pasul și îl furau cu coada ochiului. Fie fată mare sau măritată. Chiar și cele mai coapte își dădeau coate...Nenea Jănel, însă, nu avea ochi nici pentru una. Nici pentru Ilincuța, frumoasa satului. Nu privea în altă parte decât în cărbunii din vatra foiului și la fierul înroșit din clește. Atât! Si anii treceau, dar nenea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
gospodari”, a pornit el a grăi. „Acum vreo doi ani, în iarna ceea grea, am fost tocmiți să cântăm la o cumătrie în satul de pste pădure. Doar eu eram mai bătrân printre ceilalți muzicanți. Cobzarul - un copchil. Oleacă mai copți erau cel de la țambal și celălalt viorist. Omătul ajungea până la genunchi și era un ger de îți îngheța răsuflarea...Am pornit așa, către seară. Drumul era greu, nu șagă. Mergeam fără nici un spor. Când am intrat în pădure, era deja
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de elan, acoperișul trebuie să reușești să îl faci dintr-un singur fulg de struț enigmatic, care trebuie lipit de ceilalți fulgi cu gălbenuș de ou de struț enigmatic. cu tine reflexele albastre ale nopții de gesturi se făceau curmale coapte, ca tine. picioarele podurilor dintre plânset și râs deveneau picioare de dansatoare exotice, cu tine dungile de pe pleoapele gesturilor mele deveneau curcubee, cu tine - și eu deveneam tu, miez de tine, cu tine și făceam tablouri cu tine și cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pe față pe cinstita și harnica luo na. viața nu e în altă parte numai cu tine, luo na numai pentru tine, pentru noi, pentru copilul nostru. un bulgăre de frumos, rece, fierbinte, amețitor Țca atunci când amesteci înghețată cu măr copt) o umbră a străzii târzii, care umblă pe noi o ploaie cu bulbuci de cuvinte rostite în același timp o trăire de sex feminin, tristă și frumoasă ca o cariatidă care susține acest templu de uimire. nu e complicat, nu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
capeți cele mai mari și mai groase smochine și oala cu lapte dulce cea mai burduhănoasă... MAVRICHIE: Măcar nu-mi mai aminti de trapeză și de mâncare! Iaca, și simt la rădăcina limbii gust de lapte dulce și de smochină coaptă, că doar asta li se dă să mănânce preafericiților dintru împărăția de sus. Lapte dulce și smochină... smochină și lapte dulce... Că, doamne iartă-mă, mi s-a acrit de-atâta dulceață! (Sisoe urmărește de-o vreme cu ochii ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
apoi, privește. Vezi tu, colo, lanul de grâu? Eu nu mănânc pâine. Mie, grâul nu mi-e de folos. Mie, lanurile de grâu nu-mi aduc aminte de nimic. Și asta-i trist. Însă tu ai părul de culoarea grâului copt. Va fi, de aceea, minunat când mă vei îmblânzi! Grâul, auriu și el, îmi va aminti de tine. Și-mi va fi nespus de dragă adierea vântului prin lanul de grâu... (gest timid de apropiere) Te rog... îmblânzește-mă! MICUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de prețios. Și încă ceva: dacă, vreodată, veți călători prin pustiu și veți ajunge aici, vă rog, nu vă grăbiți, zăboviți puțin în dreptul stelei. Și atunci, dacă vine la voi un copil, dacă râde, dacă are părul de culoarea grâului copt, dacă nu renunță niciodată la întrebarea pe care o pune, veți ghici, desigur, cine-i. Fiți buni atunci! Nu mă lăsați să-l aștept atât de mult: scrieți-mi de îndată că s-a întors... CORTINA CUPRINS Florin FAIFER-CUVÂNT ÎNAINTE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Dar cum se vede „Nu-i cum gândește omul, ci cum vrea Domnul”. Eu și cu Petrache o să mergem până la liceu, să stăm de vorbă cu agronomul. Se întâmplă ceva... Cred că o început războiul... Prea ședeau toate ca poamele coapte gata să cadă din copac... Când au intrat, agronomul ședea în fața aparatului de radio, cu o foaie de hârtie în mână, pe care o tot răsucea când pe o față când pe cealaltă... Bună ziua, domnule inginer, și cerem iertare că
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
căpiță de fân într-un capăt de lan. Părea uitată acolo. Ne-am făcut un culcuș în ea. Am stat acolo aproape o săptămână. Norocul nostru că nu prea departe era o gârlă, de unde aduceam apă. Aveam la noi cartofi copți, morcovi și roșii. Ele l o refăcut pe Filip. „La noapte plecăm, Costăchele, că ne apucă iarna pe aici” o vorbit într-o dimineață, cu ochii spre miază-zi... Nu aveam curaj să mergem și ziua. Din adăpostul pe care-l
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]