2,935 matches
-
pare desprinsă din zilele noastre, deși are loc în secolul 19. Poate că nu e chiar un film de nota 10, însă dacă ți-a plăcut varianta „Sherlock Holmes” cu Robert Downey Jr, e foarte posibil să îți placă și „Corbul”, stilul fiind oarecum asemănător. Oricum, fanii lui Poe și prietenii noștri mai goth cu siguranță vor fi încântați.
Edgar Allan Poe vs. Sherlock Holmes [Corola-blog/BlogPost/97203_a_98495]
-
Film Pentru că în limba română The Raven se traduce "Corbul", șansele de a face o confuzie între filmul din 1994 și cel proaspăt lansat în 2012 sunt destul de mari. Bineînțeles, pentru cunoscători nu este nicio problemă, fiind mai mult decât evident faptul că pelicula din '94 a devenit un film
Crime de inspirație Edgar Allan Poe [Corola-blog/BlogPost/97228_a_98520]
-
Lee, Brandon Lee. Acțiune, crimă, thriller și puțin SF. Cam așa e catalogat The Crow, care spune povestea lui Eric Draven, o legendă rock, ucisă cu brutalitate împreună cu logodnica sa, în noaptea de Halloween. Readus la viata, ajutat de un corb misterios, Eric pornește în căutarea celor care i-au curmat viața. Filmul a devenit un must-see în special datorită atmosferei înspăimântătoare, apăsătoare dar și pentru că actorul Brandon Lee a fost ucis "din greșeală" în timpul unui schimb de focuri din timpul
Crime de inspirație Edgar Allan Poe [Corola-blog/BlogPost/97228_a_98520]
-
căutarea celor care i-au curmat viața. Filmul a devenit un must-see în special datorită atmosferei înspăimântătoare, apăsătoare dar și pentru că actorul Brandon Lee a fost ucis "din greșeală" în timpul unui schimb de focuri din timpul filmărilor. The Raven (tot Corbul), în regia lui James McTeigue, cu John Cusack și Luke Evans în rolurile principale are un fir narativ cu totul diferit, fiind centrat pe povestea lui Edgar Allan Poe, care își unește forțele cu un detectiv din Baltimore pentru a
Crime de inspirație Edgar Allan Poe [Corola-blog/BlogPost/97228_a_98520]
-
capitol ar merita o exegeza, deoarece cartea e densă, viu ilustrata, cu o informație deosebită, unica despre orașul Drăgășani, istoria lui, , viața culturală a orașului, oamenii săi de litere : (Al. Florin Țene, Titina Nica Țene, Dumitru Velea, Virgil Mazilescu, Vintilă Corbul, Aurelian Drăgușin etc.), evenimentele care au marcat destinul acestui oraș. După ce citești cartea, te simți mai puternic, mai plin, mai important, știind că aparții unui oraș prin care a trecut Tudor Vladimirescu cu pandurii lui, unde eteriștii greci s-au
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
un animal de provincie.Ați văzut câine în parlament ? Dar ce-mi pasă, ce tineri mai eram,... IX. PURTĂTORUL DE PĂLĂRIE, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 2176 din 15 decembrie 2016. Purtătorul de pălărie În portul unde soseau Corbii, vapoare, plute, copaci, Se ridica statuia purtătorului de pălărie, Nu era croitorașul cel viteaz, nu, era PP. Au încercat hoții să-i fure gâștele, nimic, A trecut pe acolo spărgătorul de nuci, a salutat frumos și a plecat, Omul fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
transmis-o ca moștenire tuturor celor de parte bărbătească din familia sa. Gligor era un bărbat tânăr, doar ce împlinise douăzeci și opt de ani, frumos la chip, cu ochii albaștri ca zorile înseninate de vară, cu o mustăcioară neagră ca pana corbului și niște zulufi ondulați de ziceai că este vreun arhanghel coborât pe pământ, nicidecum fierarul satului. În ținuta sa semeață, deținea trăsăturile dârze ale ardeleanului, care nu se lasă învins în fața greutăților, chiar dacă era născut între munții Neamțului, la poalele
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
de la fereastră dacă au avantajul unui apartament la etajul 45 sau mai sus pe malul Hudsonului. Cel mai frumos răsărit de soare este însă pe mare unde noaptea orizontul este numai și numai stele pe un fundal negru ca pana corbului în orice direcție ai privi. Răsăritul este o minunăție pentru cei care nu au folosit toată noaptea pentru distracții și, vă spun eu, este într-adevăr de neuitat. Sunt puțini cei care apucă un răsărit de soare chiar dacă-și permit
NIMIC NU-I NOU SUB SOARE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380220_a_381549]
-
ale capitolului menționat, încep prin repetarea sacadată a icnetului existențial ,,Mi-e frică...” - de la: ,, Mi-e frică de întuneric..., de păianjeni..., de moarte...”, până la urletul visceral: ,, Mi-e frică de frică, mi-e groaznic de frică, mi-e frică de corbul lui Edgar Allan Poe, să nu zboare deasupra mea, urlând în delir ,,Niciodată, niciodată, niciodată...”. Aceste repetiții implacabile au, pe alocuri, fior metafizic și șuier bulversant de ghilotină ce-și reia căderea fulgerătoare, la nesfârșit. Chinuită de spaima că rezultatul
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
strică, Orânduiala lor divină. Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin tufiș, Iar claun e o ciocănitoare, Ce strică-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel sfătos Care veghează scrutător, Pe jețul lui din chiparos, La pacea-ntregului popor. Ca orologiu au un cuc, Atent le dă la toți de veste Din cuibul pripășit în nuc, Că liniște-n cetate este. Acesui rai odihnitor Ce
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
între cele două femei, balanța înclina desigur în partea Ramonei, o femeie la fel de înaltă și zveltă, ca și Săndica, însă aceasta avea trăsături fine, angelice - de o frumusețe exotică. Ramona era o brunetă cu părul lung și negru ca pana corbului, ce-i cădea pe umerii săi drepți, ca valurile mării înspumate peste diguri, cu ochii săi albaștri ca seninul cerului de vară, mijlocelul subțire ce-i trăda fragilitatea fizică. Săndica avea o frumusețe provocatoare, reamintind de madamele de odinioară, cu
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
lumi întregi De moartea mea! Lume, lume, soră lume! Și cât aș vrea acuma să fim iar împreună... Afară-i vânt și e-nnorat Și-atâta jale-n casă! Așa vrea poate Dumnezeu. ................... Octombrie-a lăsat pe dealuri Sinoade de corbi... Plouă, plouă, plouă, Vreme de beție! Plouă ca-n Parisul lui Verlaine Floarea-soarelui, bătrână,- De ce nu vrei tu să cred Că toamna a și venit? Ploaia tristă și banală Încoronează codrii cu-naltă agonie. Se plimbă Toamna prin grădini Cu
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
căutau în toate colțurile pe stăpânul lor. Numai cucul, cocoțat în vârful unui turn, privea râzând la toată nebunia iscată în palat. Prima care îl zări fu ciocănitoarea, care îi atrase imediat atenția bufniței care, la rândul ei, îi spuse corbului și vulturului. Nu trecu mult și cucul se trezi înconjurat de o grămadă de păsăret. - Ia spune, jupâne cuc, ce te amuză atât de tare, îl ciupi de aripă bufnița. - Nimic, nimic, își înghiți cucul râsetele. Înșfăcat de vultur și
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
vulturului. Nu trecu mult și cucul se trezi înconjurat de o grămadă de păsăret. - Ia spune, jupâne cuc, ce te amuză atât de tare, îl ciupi de aripă bufnița. - Nimic, nimic, își înghiți cucul râsetele. Înșfăcat de vultur și de corb, cucul sfârși prin a le spune păsărilor că împăratul lor părăsise palatul. - Și care ar fi pricina pentru care și-a lăsat de izbeliște supușii? Cucul privi cu teamă ciocul puternic și încovoiat al vulturului. - Poate a aflat ce puneți
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
pădurarul, mama ielelor și Petruș-Împărat. Acesta din urmă nu mai era adormit și, însoțit de rățoiul cel bătrân, privea în jurul său cu uimire. Era cel mai frumos împărat care le fusese dat tuturor să vadă vreodată. Părul său ca pana corbului, flutura în vântul stârnit de iele peste fruntea înaltă și ochii întunecați, umbriți de gene lungi și negre. Trupul înalt și mlădiu ținea piept furtunii cu semeție, în timp ce în brațul drept își ridicase sabia, gata de luptă. Mama ielelor opri
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
Cine spre popor cutează/ va pieri! țara veghiază!" Patria amenințată se apără prin tăria credinței norodului: Că doar patria-i norodul/ care își trudește rodul,/ nu chiaburii, lighioaie/ care umblă s-o jupoaie,/ s-o trădeze și s-o vândă/ corbilor ce stau la pândă!/ Crește tare, crește zid/ dragostea pentru partid/ care-ndrumă, care-nvață/ pentru Pace, pentru Viață". În primii ani ai comunismului, fantasma dușmanilor interni și externi creează o retorică înverșunată a urii de clasă, fără de care nu
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
unui sol calea îi e deschisă în cele două sensuri, după vechi tradiții militare: În goana roibului, un sol, Cu frâu-n dinți și-n capul gol, Răsare, crește-n zări venind, și zările de-abia-l cuprind, și-n urmă-i corbii croncănind Aleargă stol. Pe Fulger l-a fulgerat (e greu de crezut că poetul ar fi voit acest prea stângaci joc verbal între prenumele eroicei victime și verb) un braț hain; fiind vorba de un semn "de la război", cititorul întârzie
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
descifra istoria care se face și se scrie în mers, spre a-i cunoaște resorturile secrete? Și tot atât de numeroase sunt pasajele care incriminează această meserie, o așază sub semnul întrebării, căci fotografii de război se adună pe locurile însângerate, precum corbii ce simt cadavrele unor patrii sau lumi. Nicio justificare nu este suficientă, fie ea etică sau estetică, fie morală sau practică. Iată comentariul făcut de iubita pierdută, Olvido, atinsă și ea de virusul imaginii: " În lumea unde oroarea se vinde
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
ornitolog amator nu sunt. Probabil că, în marele echilibru al naturii, ciorile își vor fi având rolul lor bine definit. Constat doar că această pasăre cât se poate de ne-poetică nu-mi trezește vreun sentiment de simpatie. Rudă a "Corbului" aducător de nenorociri din poemul lui Poe, o percep doar pe latura ei enervantă, ca furnizoare neobosită de găinațuri pe aleile parcului din spatele Catedralei. Din când în când, municipalitatea organizează veritabile operații de "desciorizare". Atunci, vânătorii din zonă își arată
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
o operă compusă dintr-o suită de fragmente (începînd cu Studie moldovană, 1851, continuînd cu Holera, Cugetări și Amintiri, ultimele din 1855), la care se adaugă diverse articole. Publicate postum și în traduceri discutabile au rămas Soveja, Piatra Teiului, Stînca Corbului, Iașii și locuiitorii lui în 1840 - toate aparținînd aceleiași specii a eseului memorialistic. Sunt mai profunde și mai subtile decît piesele românești. Fragmente, fragmente, fragmente..., la nesfîrșit! Partea inițială din Studie moldovană revine aproape identic în Cugetări, tabloul petrecerii patriarhale
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
alte mistificații îngălbenite de vreme. Surpriza, la acest punct, e totală. Tocmai episoadele mai-vechiului, care încearcă să reconstituie, în epoca romantică, istoria națională prin reinventarea ei, dau cele mai incitante capitole. Afacerea Caion, senzaționala afirmare în Franța a lui Adrian Corbul devenit Adrien Le Corbeau, scandalul cu Al doilea amant al Doamnei Chatterley de Aderca: iată subiecte în sine palpitante, mai ușor de narativizat și exploatat, pe vectorul insolitului lor. Dar cronica lui Huru, testamentul lui Ștefan cel Mare, Însemnare a
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
de o inteligență sclipitoare și avea intuiții salvatoare. Cu ani în urmă se spunea în București că dacă nici Setlacec n-are ce să-ți facă trebuie să te resemnezi. Cu sprîncenele lui care semănau cu aripile întinse ale unui corb venerabil, iar apoi cînd începuseră să albească, aduceau cu aripile unei bufnițe înțelepte, cu ochii lui strălucitori, chirurgul Dan Setlacec începea să-și vindece pacienții înainte de a-i cerceta cu bisturiul. Îi pregătea de lupta cu boala și știa să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7053_a_8378]
-
de a fi poruncit, sub a domniei-tale răspundere, actorilor, ca să rostească unele cuvinte șterse din bucată de către cenzură". Și dialogul continuă cu oralitatea specifică unui text literar. Călător pasionat, Russo admiră peisajele, cunoaște oamenii și legendele lor, Piatra teiului, Stânca corbului, transpuse în narațiuni captivante. Lirismul amintirii se unește cu eseul psihologic și sociologic într-o proză care aici suferă de pe urma traducerii ulterioare a textelor scrise în limba franceză. Același lucru se petrece și cu Cântarea României, într-un alt registru
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
Și nici "Site of Scaffold" - locul execuțiilor - nu costă nimic. O peluză superbă cu un dreptunghi mic de alamă (ca o carte de vizită) chiar pe locul unde se afla Butucul, în jurul căruia se plimbă, ca o sentinelă uitată, un corb foarte bătrân, domesticit, printre porumbei. Aici, între 1536-1601, și-au pus capul pe Butuc - după ce gâdele le-a cerut mai întâi iertare, - Călăul ținându-și bine ascunsă sub un strat subțire de paie, securea (scoasă fulgerător): Regina Anne Boleyn "ucisă
Corbul domesticit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6951_a_8276]
-
ținându-și bine ascunsă sub un strat subțire de paie, securea (scoasă fulgerător): Regina Anne Boleyn "ucisă pentru o privire de amor", Margaret Countess of Salisbury, Lady Jeanne Grey, Robert Devereu Earl of Essex... Un țânc dă cu pietre în corbul bătrân care se plimbă tacticos printre porumbei pe pajiștea izolată de un gard, cu înspăimântătoare carte de vizită de alamă, - și nu rabd, aruncarea în el cu pietre, și strig românește la doamna care-l însoțește, și care, probabil, îi
Corbul domesticit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6951_a_8276]