223 matches
-
pixul deține deliciile lui, m-aș hazarda chiar să spun: desfrîul lui... * Omidă fluierînd pe-o frunză mov. Va fi o dimineață cu mari țăndări de cristal înfipte în pieptul plăpînd al aerului.Vei citi, vei scrie, alintat viclean la corcodușă de muzele necesității, ale hazardului năbădăios și fistichiu, de farmecul necruțătoarelor coperți tehnicolore, lucioase, violente... în ultimă înțelegere cu îngerii, vei rezista plin de aplomb pe meterezele brumate dibaci. Drumul se lungește, oricum, dincolo de unde ai fi dorit să-ți
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
în hyper-text, perdelele doamnei Bovary pot căpăta, după dorință, orice culoare, strada Antim din romanul lui Călinescu poate deveni un decor de ciment și beton, iar finalul Crailor poate să-l salveze pe Pașadia și să o întinerească pe Pena Corcodușa, așezînd-o, asemeni lui Tom Hanks în Forest Gump, alături John F. Kenedy. Exemplele sînt imaginate de Ion Manolescu pentru a ne convinge că, spre deosebire de literatura "tradițonală", noul sistem literar înseamnă concretizarea vizulă a oricărei transformări potențiale. Aceasta ar fi cartea
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
împreună cu holbanienele Ioana și Dania, dar mai ales cu excepția „regală“ care este Doamna T., ca și cu Vica Delcă din Dimineața Gabrielei Adameșteanu, plus tripleta Gaițelor (Aneta, Zoia și Lena Duduleanu) compun capitole aparte. Dar cum să uităm de Pena Corcodușa?! M-am întrebat apoi dacă la autoarele noastre domină poezia sau proza. Sigur, dacă enumeri la repezeală nume ca Veronica Micle, Otilia Cazimir, Elena Farago, Magda Isanos, ori dacă treci prin vârfurile poetice feminine ale decenilor comuniste (Veronica Porumbacu, Maria
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la potcoave de cai vii. Acolo, oamenii pleacă în zori la coasă, duc sau aduc caii și vacile din livezi, de la păscut, sapă la cartofi, udă și lucrează pămînul pe care îl au la intrarea în sat, culeg mere, prune, corcodușe, fac țuică, vișinată, afinată, siropuri de toate felurile, dulcețuri, prăjituri, înfășoară sute de sarmale pentru oaspeții pe care îi au la masă, mulți cîrpindu-și veniturile cu agroturismul, calcă cîte o cămeșoaie pentru vreo horă, tac, privesc, murmură cîte vreun cîntec
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
chipurile celor din sănii, mînjindu-le cu sineală și auriu și sângeriu și șofran, culori alese și boierești, mai frumoase decât veșnicul cârmâz al icoanelor de acasă. Convoiul opri pentru odihnă și prânzire taman în mijlocul Dunării. Scoaseră zacusca și spirtul de corcodușe și șezură pe cîte-o cergă, grupuri-grupuri, pe sticla verzuie. Ciozvârtele de porc le lăsară în oale, în untura lor, ca și jumările, de care li se urâse de-atîta amar de vreme. Spinarea unui fluture gigantic se ivea sub ei, doar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
amețea Vasili pe codanele din sat, le poseda înainte de a le fi atins și le fecunda înainte de a le fi posedat, așa încît, înainte de a-și lipi gura de-a lui, seara, la poarta caselor de chirpici, în mireasma de corcodușe strivite-n iarbă, fetele rămâneau grele de dragoste. Îl luau atunci de mână și, tiptil, intrau în tindă, trăgând cu urechea la somnul horcăit al mămucăi, de sub peretele de icoane. Urcau pe cuptor, în așternutul ciudat de rece, și se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
acoperite de mușama scoase-n curte, cu copii în pielea goala printre straturi de flori, cu femei nemaipomenit de șleampete în capoate jerpelite, torul puțind într-un fel anume, nu ca la Tîntava, puțind a săpun de casă și-a corcodușe strivite. Din fiecare curte lătra cîte-o javră, și oamenii, rufoși, nebărbieriți, cu albeața pe ochi sau cu cîte-o mână chircită, ieșeau să vadă cine trece, erau altfel de oameni decât cei de la bloc. Mahalagii, zicea mama lui. Ajunseseră-n fine
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o cută a cortinei, fără să vadă cu adevărat, spectacolul "senzațional" al faimoasei dresuri, purici care săreau de pe-un butoi pe altul, care se strecurau, extraplați, prin fante incredibil de subțiri, care depuneau la comandă sute de ouă cât corcodușele, aruncate apoi, printre gratii, spectatorilor. Dresorul era-mbrăcat complet în purpuriu, strâns bine-n corset, iar în jurul mustăților daliniene, care-l făceau să semene cu un rac fiert uriaș, înfășurase sârmă de aur. Spectaculos era momentul când, încălecat pe unul dintre
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu crăcile încărcate de rod pare să le priască seceta. Fructele coapte cad, se borșesc și fermentează pe pământul uscat, străbătut de crăpături șerpuite, în care poți băga pumnul. Ar ieși ceva rachiu din zeama asta de dude și de corcodușe care se irosește, pe puțin o sută de litri dacă le-ai aduna din tot parcul, dar cine să se ostenească? Și până la urmă, cine ar fi în drept? De când se știe Rafael, pomii și parcul, balta asta puturoasă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cică ar fi cumpărat sau închiriat ca să curețe, să dreneze, să amenajeze, mă rog, n-or fi departe vremurile când n-o să mai umbli pe-aici ca-n grădina raiului, întinzând mâna după dude albe și negre și ciorchini de corcodușe. În fiecare dimineață, el ciugulește din mers, dulceața lor răcoroasă îți taie și setea, și foamea instantaneu, sănătate curată, vitamine, organismul cere, dar mai cu măsură, Rafaele, papa-caca, una-două dai în pântecăraie. Ai să te caci sânge după atâtea fructe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
din desfășurarea lui, pe această platformă continentală relativ netedă, iluminată de minunatele momente de joc al unor actori care au făcut aici rolurile vieții lor. O primă încercare de evadare din infern sfârșește grotesc: metamorfozată pentru o clipă în Pena Corcodușa, Mița, ajunsă la drojdiile nebuniei și beției, încearcă să zboare asemenea păsărilor cerului, dar se prăbușește în mocirlă. Mitică este adevăratul revoltat, un Farinata care înfruntă prăpădul general și îl îmblînzește prin râs. Cenzura eului îl întoarce însă înapoi cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
atins până la urmă, din cauza temperaturii lui ridicate, de un suflu de afecțiune între combatanți, în bucătăria noastră se instaura războiul rece. Unul de uzură, complicat și parșiv. Și nu conta doar faptul că puștii, topindu-se după limonadă și după corcodușe verzi, nu suportă algocalminul; atârnau ca plumbul tot felul de alte fapte, ființe și principii. Ofițerul - pe care Matei îl botezase nenea, căruia Uca (între noi, luptătorii din Rezistență) îi zicea Generalul, pe care bunicul nostru nici nu-l numea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
amintindu-și clipele de fericire petrcute în copilărie la casa de pe Deal. Iși petrcea, cât era ziulica de mare, scotocind prin livadă, curioasă și surâzâtoare, ciugulea struguri în vie ca un sturz, ori cățărându-se prin copaci după goldane sau corcodușe aurite care se topesc în gură ca mierea parfumată. Sau, alegea câte o floare și fugea cu ea pe cărare până în fundul livezii. Acolo, cu voluptate, își îngropa năsucul în floarea îmbătătoare, o săruta, o mușca și apoi o ascundea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
roșiile umplute cu orez, tochitura oltenească, saramura de pește și cârnăciorii oltenești, toate având în comun o condimentare consistentă, în care predomină ardeiul iute. Ca desert, se prepară variate dulcețuri și șerbeturi din nuci verzi, caise, vișine, prune, mere și corcodușe. 4.3. Infrastructura turistică pentru agrement Agrementul turistic se poate defini prin „ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și formelor oferite de unități, stațiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziție, de plăcere, să
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
îi spuse: — Să intrăm, începe să-mi fie frig... Râseră amândoi de această glumă bună. Și intrară împreună pentru a mânca plăcinta cu mere aburindă pe care Louisette tocmai o adusese, împreună cu cafeaua și cu o sticlă de lichior de corcodușe. Despiaux privea cerul de iunie, îi trăgea în piept dulcețea. Noaptea venea cu pași mici. Nu făceam altceva decât să-l ascult și să mai chem chelnerul pentru ca paharele noastre să nu fie niciodată goale. Era multă lume, frivolă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
le cumpărase special. Le așeză pe masă, rușinându-se puțin, parcă s-ar fi scuzat: — Doream să vă aduc o sticlă de vin, dar vinul e interzis aici, atunci mi-am zis că... Ia uitați-vă, vânzătoarea îi ghiftuiește cu corcodușe! Râse. Râsei și eu cu el, pentru a-i face pe plac. Încercai să vorbesc, să-i pun întrebări, dar puse degetul pe buze, ca și cum mi-ar fi spus că avem destul timp. Infirmierele îi spuseseră că trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ochii de pe câte una și abia mai vedea ce are în furculiță. Într-o zi mi-a arătat locul unde se petrece ceea ce povestea Mateiu Caragiale în Sub pecetea tainei și cam pe unde se petrecuse și scena cu Pena Corcodușa, care, beată, plină de murdărie, făcând scandal, fosta iubită a marelui duce rus striga văzând craii: "Crailor! Crai de Curte Veche". Între ficțiune și realitate, poetul Cânticelor țigănești fugea de singurătate, în timp ce eu o căutam, fiindcă între două servicii, nopți
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Isarlîk, cea albă de lespezi, gloata suie, Dar greii pași prin ierburi și stuh se-împleticesc. În ochi, din lâncezi ape, cum pâlpâie gălbuie Și uleioasă, dâra caicului turcesc! DOMNIȘOARA HUS Surorii noastre mai mari, Roabe aceleiași zodii, Preaturburatei Pena Corcodușa. a) Ceas de seară b) Prezentare c) Vaduri și alaiuri d) Cuvinte de îmbărbătare e) Aur netemporal f) Chemarea mosorului a) Cheagul alb, lăsat din seară. Dintre limpezimi crescut, Cu aripa ca un scut Abia dus la subțioară, Cel cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în Cavalerul Guard. - Ce închide orchideea, ced ne sunt acele Indii Mările creole unde bântuia piratul Kidd? Consimțind o plecăciune insulelor biacintii, Cartea Crailor la fila cea mai turbure-o deschid: Acoló, ca de cutremur, saltă slova mateină Sub lucrarea Corcodușei, aspra floare de maidan. În vis mut gabrovenimea cumpănește în ruină, Zveltă, surla Judecății, lasă-o umbră pe cadran. * - Dreaptă pravilă, dar zumzet de vestiri răsăritene, Ființa noastră se clădește cu scriptura ta, Matei! Prim și ultim Caragiali, ca o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
seara o vărsase din veacul fanariot; că noroiul ei galben și soaia erau de prin cerșeli și popasuri la fântânile cu mătase ale drumurilor. - Când numele ei, necesar ca o lege a minții, nu putea fi decât acela de Pena Corcodușa; când petele ei picaseră din ceara de creștet sau curseseră din copăile morților. Într-un singur punct schița Domnișoarei Hus concordă cu plăsmuirea Penei. Amândouă, se pare, au dănțuit în veacuri diferite: săltăreț, pierdut sau lunatic cu cavaleri guarzi muscali
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
copăile morților. Într-un singur punct schița Domnișoarei Hus concordă cu plăsmuirea Penei. Amândouă, se pare, au dănțuit în veacuri diferite: săltăreț, pierdut sau lunatic cu cavaleri guarzi muscali ori rotunde pașale. * În desfăcutul suflet al Bucureștiului nocturn, umbra Penei Corcodușa și depărtata lumină a imaterialei Ilinca sunt zone de vibrație joasă și înaltă, polii între care strălucesc culorile celor trei Crai de Curte: Pașadia, "Eu" și Pantazi. Toți brăzdați de dungile negre ale duhului impur: principiul de pierzare care e
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
un inel./ Sfânt trup și hrană sieși, Hagi rupea din el." Domnișoara Hus, apelând din nou la sursele fabulosului magic, despre o femeie-liliac, conjurând stelele cu pumnul făcut masor spre a-și întoarce iubitul devenit strigoi ( modelul ei e Pena Corcodușa din Craii de Curtea-Veche). În fine, în In memoriam sunt stihuri întru pomenirea unui câine, Fox, dăruit și crescut la Isarlîk, cetate utopică prin care putem înțelege și Bucureștii. Alexandru PIRU CUPRINS Notă asupra ediției ............................................................... 3 Tabel cronologic ................................................................... 4 VERSURI
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
răsucești oleacă și-ți cad toți la picioare, o să lingă podeaua, fără să-ți dai seama, ca să zic așa... A început să-mi pâlpâie o luminiță între sinapse și l-am și vizualizat pe Herr Direktor, cu fața lui de corcodușă uitată pe plită, în patru labe, mișcându-și posteriorul în temenele, proptindu-se din când în când cu nasul de adidașii mei. Ajustez imaginea: îl pun să-și ridice și mâinile deasupra capului, ca musulmanii la rugăciune. Pe acritura care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
comparat. Poate satul Pipera, și acolo e greu ca ulițe și sistematizare! Nu am avut nici o satisfacție că a ajuns la vorbele mele și că descoperă în spatele normelor europene țăranul mioritic, atemporal integrat în democrația biosferei și în țuică de corcodușe, cu un spirit antreprenorial cât să îi mai dea de băut pe credit la cârciumă. Să nu sar calu’! Țăranu’ mioritic se transformă. Și nu din cauza noastră, a ’telectualilor civilizatorii, cu atât mai puțin din cauza politicienilor care manageriază menajeria bunurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
din când în când, asemenea bruște dispariții, pentru o oră, două, mai mult, mai puțin, să hoinărească pe străzi sau să ațipească pe banca vreunui parc sau cine știe ce alte blestemății să facă. Dispăruse, prin urmare. Poate și revenise, cândva, lângă corcodușa Gina, în holul hotelului TRANZIT. Sigur este că seara o petrecuse la doctorul Marga, unde se și îmbătase, se pare, la un moment dat, nu-și mai amintea exact dacă dormise acolo sau ajunsese, până la urmă, acasă, adică în apartamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]