1,174 matches
-
Frumosul urbei», «Frumoasa urbei», grupul din «D’ale carnavalului» l-am numit «Cvintet de mahala». Nu am vrut să fac din Caragiale ceea ce ar face orice regizor de teatru și nici ceea ce ar face orice coregraf. Pentru că eu fac teatru coregrafic, iar oamenii cu care lucrez se numesc dans-actori. Eu am luat actori care, intrând într-o spirală ascendentă, redevin dansatori, având preocuparea funcționării mecanismelor corporale la fel de mare ca pe cea a funcționării mecanismelor teatrale“, a explicat Gigi Căciuleanu.
Spectacolul „D'ale noastre“ de Gigi Căciuleanu, la Chișinău și Lisabona by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/70655_a_71980]
-
München și realizez cât de mult a evoluat, în timp, arta dansului. Balerinii de aici s-au perfecționat continuu, au crescut exigențele tehnice și mai ales o anumită virtuozitate în execuție. La ora actuală colectivul din München răspunde admirabil cerințelor coregrafice și se înscrie în circuitul marilor companii de balet european. O importantă seară de balet a fost Gala de balet internațional Terpsihore VIII dedicată Lumii baletelor ruse ale lui Serge Diaghilev, la împlinirea a 100 de ani, căci între 1909
Münchenul – centru cultural al Germaniei by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7067_a_8392]
-
ruse ale lui Serge Diaghilev, la împlinirea a 100 de ani, căci între 1909 și 1929 acesta a prezentat o serie de spectacole ce au impus în istoria baletului un nou stil. Ideea de a alcătui un program cu piese coregrafice din Baletele ruse ale lui Diaghilev într-o evoluție comparativă a dinamicii structurilor coregrafice ni se pare excelentă, întrucât am putut vedea în seara respectivă trei variante, de pildă, de "L'aprčs midi d'un faune" de Debussy (prima o
Münchenul – centru cultural al Germaniei by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7067_a_8392]
-
și 1929 acesta a prezentat o serie de spectacole ce au impus în istoria baletului un nou stil. Ideea de a alcătui un program cu piese coregrafice din Baletele ruse ale lui Diaghilev într-o evoluție comparativă a dinamicii structurilor coregrafice ni se pare excelentă, întrucât am putut vedea în seara respectivă trei variante, de pildă, de "L'aprčs midi d'un faune" de Debussy (prima o reconstrucție fidelă, aproape de documentul coregrafic al lui Vaclav Nijinski din 1912, o a doua
Münchenul – centru cultural al Germaniei by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7067_a_8392]
-
lui Diaghilev într-o evoluție comparativă a dinamicii structurilor coregrafice ni se pare excelentă, întrucât am putut vedea în seara respectivă trei variante, de pildă, de "L'aprčs midi d'un faune" de Debussy (prima o reconstrucție fidelă, aproape de documentul coregrafic al lui Vaclav Nijinski din 1912, o a doua în coregrafia lui Jerome Robbins (din 1965) și cea de-a treia din 1996, avându-l drept coregraf pe John Neumeier. O asemenea suită de piese coregrafice îți dă posibilitatea să
Münchenul – centru cultural al Germaniei by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7067_a_8392]
-
reconstrucție fidelă, aproape de documentul coregrafic al lui Vaclav Nijinski din 1912, o a doua în coregrafia lui Jerome Robbins (din 1965) și cea de-a treia din 1996, avându-l drept coregraf pe John Neumeier. O asemenea suită de piese coregrafice îți dă posibilitatea să descoperi diacronic o partitură de la clasic spre modern, ceea ce poate conferi unui program varietate și mai ales bogăție a stilurilor coregrafice prezentate. Am avut, deci, bucuria de a revedea piese importante ale Baletelor ruse, precum: Parada
Münchenul – centru cultural al Germaniei by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7067_a_8392]
-
treia din 1996, avându-l drept coregraf pe John Neumeier. O asemenea suită de piese coregrafice îți dă posibilitatea să descoperi diacronic o partitură de la clasic spre modern, ceea ce poate conferi unui program varietate și mai ales bogăție a stilurilor coregrafice prezentate. Am avut, deci, bucuria de a revedea piese importante ale Baletelor ruse, precum: Parada, pe muzica lui Satie, "Le spectre de la rose" a lui Weber, pe coregrafia lui Mikhail Fokine, "Pass-de-deux"-ul din Actul al II-lea al Lacului
Münchenul – centru cultural al Germaniei by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7067_a_8392]
-
Dama cu camelii" pe muzica de Chopin și în coregrafia lui John Neumeier, avân-du-i ca protagoniști pe Lise-Marie Cullum și pe Alen Botaini. John Neumeier a realizat aici un spectacol de o mare poezie, frumusețe și rafinament, printr-o scriitură coregrafică neoclasică ce a avut în vedere realizarea unor portrete aproape miniaturale ale personajelor, într-o inspirată înscenare cu superbele costume ale lui Jürgen Rose. Duetele sunt de o plastică extrem de sugestivă, care emoționează prin marea sensibilitate a celor doi interpreți
Münchenul – centru cultural al Germaniei by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7067_a_8392]
-
totală nu a mai rămas decît muzica lui: mitologia nordică din fundal e moartă, libretul are un conținut artificios, iar jocul scenic nu mai poate inspira decît pe pasionați, adică pe cei care cred în Wagner mai presus de detaliile coregrafice. "Simbolismul wagnerian s-a retras în incinta operei și nu mai joacă un rol semnificativ în repertoriul sensibilității noastre." (p. 260) Frumusețea cărții lui Steiner e că nu e consolatoare. Te-ai fi așteptat ca, în replică la moartea tragediei
Pe urmele Antigonei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8111_a_9436]
-
peste 800 de taximetriști, 33 instructori independenți, 19 școli de șoferi. ( N. I.) l Forumul Democrat al Germanilor din Timișoara invită publicul sâmbătă, 11 martie, de la ora 15, în sala festivă a Casei „A. M. Guttenbrunn“ la un montaj literar, muzical, coregrafic dedicat compozitorului austriac Robert Stolz și susținut de corurile „Liederkranz“ al F.D.G.T. și „Franz Sturmer“ din Reșița. ( S. P.) l În perioada 12-18 martie, P.S. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timișoara, continuă vizita canonică în parohia romano-catolică din Făget
Agenda2006-10-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284839_a_286168]
-
fanfară, al cărei conducător a și devenit. Trei ani de zile a cântat la toate jocurile și balurile din Jimbolia, Grabaț și Bulgăruș. După terminarea armatei, în 1957, a dat un examen de capacitate privind cunoștințele artistice, muzicale, solistice și coregrafice. Acest lucru i-a permis să se angajeze, împreună cu soția, la Ansamblul Sârb de Stat din Timișoara, ea la cor, iar el la dansuri. Aici s-a perfecționat în studii clasice și de caracter cu balerina Mara Cărăuș și maestrul
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
fluturași, tricouri), realizarea de instalații tematice, organizarea de dezbateri și lecturi publice. Partenerii Fundației A Treia Europă în acest proiect sunt Librăria Cărturești, Librăria Humanitas Joc secund, Cafeneaua Papillon, Art Café, Muzeul de Artă, Regia Autonomă de Transport Timișoara. Artă coregrafică folclorică l Festival Național la Muzeul Satului Bănățean Consiliul Județean Timiș, prin Centrul de Cultură și Artă al Județu-lui Timiș, în colaborare cu Muzeul Satului Bănățean, organizează duminică, 25 iunie 2006, prima ediție a Festivalului Național de Artă Coregrafică „Ionel
Agenda2006-22-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284999_a_286328]
-
Artă coregrafică folclorică l Festival Național la Muzeul Satului Bănățean Consiliul Județean Timiș, prin Centrul de Cultură și Artă al Județu-lui Timiș, în colaborare cu Muzeul Satului Bănățean, organizează duminică, 25 iunie 2006, prima ediție a Festivalului Național de Artă Coregrafică „Ionel Marcu“, o competiție destinată soliștilor dansatori și grupurilor de dansatori formate din maximum patru perechi, care vor prezenta jocuri populare din zona etnofolclorică de proveniență în cadrul unui minirecital a cărui durată nu va putea depăși limita a patru minute
Agenda2006-22-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284999_a_286328]
-
duminică, 4 iunie, de la ora 19, pe scena Teatrului Național Timișoara, spectacolul „Romeo și Julieta“, balet în două acte de S. Prokofiev, pe libretul lui M. Lavrovski. Versiunea revizuită de M. Lavrovski, V. Moiseiev și E. Amosov are, în viziunea coregrafică a lui L. Lavrovski, un plus de naturalețe, vivacitate și crescendo dramatic care pun într-o altă lumină romantismul grațioasei opere ce a făcut înconjurul lumii dansată de cei mai cunoscuți balerini. Parfumul de epocă este accentuat de scenografia și
Agenda2006-22-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284999_a_286328]
-
consilier în Guvernul României, și Isabela Matache, coordonator de programe pentru femei la OSI Budapesta. Cu această ocazie a fost prezentat un film documentar despre istoria proiectului, realizările echipei de gimnastică sportivă antrenate de Ioan Boici și un program muzical coregrafic al copiilor romi din Colonia Ștrand și Șc. gen. nr. 7 și Divano Romneanque (Sfatul Femeilor Rome). O. P. Școală de vară l Pentru studenție Grupul Ozone Laboratories în colaborare cu Junior Achievement România lansează școala de vară multidisciplinară 4Success
Agenda2006-22-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/285006_a_286335]
-
S.C. Dracula și Fundația Om bun: „Spărgătorul de nuci“, balet în două acte de P.I. Ceaikovski. Pentru a se bucura însă de frumosul vis al unei nopți de iarnă, dansat de 65 de persoane pe scenă, fiecare iubitor al artei coregrafice va scoate din buzunar între 30 și 70 de lei noi, căci acestea sunt tarifele biletelor puse la vânzare la Agenția Operei. Spectacolul de balet „Spărgătorul de nuci“ aduce în țara noastră, într-o suită de 15 reprezentații, cuplul de
Agenda2006-06-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284713_a_286042]
-
Jurnalul fericirii“ de Steinhardt, „Pitoresc și melancolie“ de Andrei Pleșu, „Șase maladii ale spiritului contemporan“ de Noica. SIMONA POPOVICI Timișul în lumea largă l Turneele ansamblului folcloric al C.C.M. Timișoara Un colectiv al Ansamblului folcloric „Timișul“, alcătuit dintr-o formație coregrafică de șase perechi de dansatori, o orchestră de cinci instrumentiști și soliștii vocali Ianăș Roma și Mihaela Belciu, efectuează un turneu artistic în S.U.A. și Canada, până în 4 septembrie. Artiștii Casei de Cultură a Municipiului Timișoara răspund astfel invitației lansate
Agenda2006-33-06-01-cultura invaamant () [Corola-journal/Journalistic/285115_a_286444]
-
cele din București, din Sibiu și din Constanța, menține la un anumit nivel valoric compania de balet, făcând-o capabilă să susțină nu numai divertismentele din Opere dar și spectacole de sine stătătoare de dans, devine semnificativ pentru întreaga mișcare coregrafică de la noi. Fenomenul este remarcabil, ținând cont și de actualul context, în care, în general, dansul din Opere este în cădere liberă, în criză de dansatori, dar și de coregrafi de acest profil, excepțiile confirmând situația generală. În plus, Galele
Gală de balet la Opera din Iași by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2859_a_4184]
-
linie și tehnică. Toți dansatorii Operei ieșene au fost pregătiți pentru acest recital de maestrul de balet Mihail Motovilov. Din păcate, pedagogul nu a fost la fel de exigent cu toți ceilalți dansatori. Le-a permis, uneori, să nu folosească integral partitura coregrafică, ca în Spărgătorul de nuci, pe muzică de Piotr Ilici Ceaikovski, partitură creată de Lev Ivanov în 1892. De asemenea, dansatoarea Kotomi Hoshino, din acest pas de deux, mai are de lucru pentru a putea ajunge să calce corect cu
Gală de balet la Opera din Iași by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2859_a_4184]
-
datorează chiar coagularea trupei care-i poartă numele. Piesele Vogue sau Happy au ilustrat toate calitățile sus-numite, atât ale coregrafului, cât și ale dansatorilor săi. Din păcate, piesa Maria Tănase ne-ar fi plăcut la fel de mult, luată ca o compoziție coregrafică în sine, dacă nu era legată de numele celebrei artiste. Numele ei este astăzi un reper artistic, care trebuie pus în valoare pe deplin, nu doar prin folosirea unei singure piese vocale, urmată de altele cu care nu mai avea
Gală de balet la Opera din Iași by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2859_a_4184]
-
să sugereze cum se petrece trecerea de la starea de veghe la cea de somn, prin intermediul siluetelor unor dansatoare înveșmântate în negru și a unor încrengături de ramuri desfrunzite și, în fine, cel mai bun film, Mirroring - bun atât ca gândire coregrafică (Dunja Jocic) cât și ca interpretare - în care un bărbat fuge de zgomotul străzii și, pătrunzând într-un palat părăsit, se va regăsi pe sine, prin intermediul unei ființe a locului. La toate aceste evoluții, s-a adăugat, la acest început
eXplore dance festival (I) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4272_a_5597]
-
de dans, flori,șampanie,pișcoturi și prăjituri. A consumat cu plăcere prăjiturile cu frișcă.Am ciocnit o cupă cu șampanie.Lecțiile de dans au debutat pe cele mai frumoase melodii.Pașii mei erau nesiguri.Plictisită de lipsa mea de talent coregrafic s-a prăbușit în fotoliu.Bosumflată nu-mi mai acorda atenție.Puful blond al feței m-a ispitit s-o mângâi pe obraz.Mi-a prins mâna,m-a tras spre ea .I-am simțit parfumul.Buclele ei roșcate s-
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
și alte animale domestice. I.L. 4.7. ETNOGRAFIA Etnografia cuprinde ansamblul faptelor și fenomenelor culturii și civilizației de factură popular-tradițională, referindu-se la arhitectura țărănescă, țesutul de casă și îmbrăcămintea (portul) locuitorilor, obiceiuri, ocupații, creația folclorică (literară, muzicală, dramatică sau coregrafică), datini legate de naștere, ritualuri de nuntă, priveghiul de înmormântare și altele. Teritoriul comunei Lespezi face parte dintr-o arie etnografiă cu elemente definite - Valea Siretului, cu elemente distincte față de zonele limitrofe. Gospodăria este o subunitate economico-socială, locul statornic al
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai mult arhitectura locuințelor. Celelalte elemente evreiești au dispărut pentru că nu mai există nici populație de această origine. O mărturie ce va rămâne peste veacuri este cimitirul evreiesc. Creația populară dăinuie pe Valea Siretului prin folclorul literar, muzical, dramatic și coregrafic. Datinile legate de naștere, de nuntă, de înmormântare se întâlnesc încă în comuna Lespezi. Folclorul Anului Nou este cel mai bogat și plin de sensuri dintre toate manifestările de-a lungul anului, iar satul Heci este renumit pentru acestea stârnind
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Speranța Rădulescu : un spectacol inclasabil, tensionat, fascinant. Realizat la Teatrul Național din Cluj după o idee coregrafică și un script de Mihai Măniuțiu și pus în scenă de opt artiști - doi dansatori (Vava Ștefănescu și Istvan Teglaș) și șase muzicieni-țărani din Maramureș (Ioan Pop, Anuța Pop, Voichița Tepei, Ioachim Făt, Grigore Chira, Gheorghe Pîrja), în spatele cărora stau
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]