280 matches
-
hedonismul pârțâit" al unora; în conformismul vânătorilor de burse, care nu au "o temă a lor"; în fine, în agitația patriotică a unor inși care "au învățat structura lumii din filmele lui Sergiu Nicolaescu"... În ce-l privește: "Scriu ca să corijez. Lumea așa cum ar fi trebuit să fie, ăsta ar fi fost un titlu bun pentru cartea mea" (p. 157). Dacă fiecare carte a lui Sorin Stoica pare să aibă un aer testimonial, O limbă comună, volum profund tulburător și ieșit
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
ci concurențială. Cum să mai scrii ceva plauzibil despre arcanele masonice ale Baltagului după ce a făcut-o deja, exemplar, Alexandru Paleologu, în Treptele lumii? Iată că, totuși, se poate, chiar dacă numai în chestiuni de detaliu. Problema schimbării onomasticii, care ar corija datele unui destin nefast, e foarte bine tratată în Literatura luciferică printr-un algoritm altminteri evident. Cifra astrală corespunzătoare numelui de botez al lui Nechifor Lipan, Gheorghiță, e, conform lui Cernătescu, șase. (Și mă văd în situația de a-l
Cum grano salis by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5930_a_7255]
-
de gradul lor de prestigiu, a le scruta pe toate părțile, a le împresura cu o textură de obiecții și nu odată a le osîndi în termenii unei, să admitem, legitimități intelectuale. Dl Ciocârlie nu șovăie a-l admonesta și corija pe Pascal, la fiecare pas: ,A nu-ți fi frică de moarte e prejudiciabil, socotește Pascal. El scrie căŤomul care-și petrece atîtea zile și nopți în furie și în disperare pentru că și-a pierdut o funcție sau pentru vreo
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
a îndoielii care subțiază postura contestatară, o pune mereu în dependență de o autocenzură organică, de o slăbiciune de fond. Voindu-se un profesor care corectează cu creionul roșu textul lui Cioran, dl Ciocârlie ajunge în situația de a se corija pe sine. De unde, în locul unei violente exhibări a eului, tonalitatea unei insatisfacții blajine, a unei autoscopii dublate de o ireprimabilă autocompasiune: , Cînd crezusem că nu-mi rămîne decît să Ťpun la punctť lucruri vechi, iată - cu bătrînețea și moartea - peste
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
Cioran într-o variantă domesticită. Și cu toate acestea, dl Livius Ciocârlie nu se resignează. După toate semnele, d-sa dorește a emula cu autorul Silogismelor amărăciunii față de care aplică o dublă strategie. Pe de-o parte îl hărțuiește, îl corijează, îl contrazice, urmărindu-l înfrigurat, nedîndu-i (nedîndu-și) o clipă de răgaz, nelăsîndu-l în pacea sa textuală, pe care, fie și subliminal, o admiră, pe de altă parte ar vrea să scrie în tiparul...cioranian. E la mijloc un grațios (fiindcă
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
nu prea e mulțumit: „Părțile exterioare ale bastioanelor și acoperămintele lor sunt foarte scunde, iar curțile de comunicație de neîntrebuințat. Cazarma lui Mercy e foarte ocupată, iar în cazemate se vede bine că e umed, mai cu seamă iarna“. Lucrările, corijând din mers greșelile, continuă neabătut și prima lor fază se încheie în 1757. Incendiul din anul 1738, care distruge aproape în totalitate Palanca Mare, ușurează extinderea fortificațiilor. Mulți din locuitorii de aici, ca de altfel și cei din Palanca Mică
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
aceasta e singura cale pentru aflarea adevărului și împlinirea binelui. Cu deosebire relevantă ni se prezintă quadrupla motivație la care recurge filosoful englez pentru a demonstra necesitatea jocului liber al opiniilor. O reproducem cu încredințarea că e utilă pentru a corija înclinația recurentă a unora către intoleranță, în speță tentația actuală a reconstituirii, sub felurite pretexte, a cenzurii, nu doar relicvă a unei perioade dogmatice, ci și piedică pusă sieși oricărui discurs ce-și subminează astfel condiția. “În primul rînd, dacă
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
se succed conservă o vagă memorie cubistă - și acest inventar s-ar purtea continua și în alte registre stilistice -, dar structura sa profundă este prin excelență una romantică. Voința lui enormă de a stăpîni o întreagă lume, de a-i corija disfuncțiile și de a-i alina sufletul ultragiat, antropocentrismul asumat ca destin și neobositul apostolat moral, cum pot fi numite altfel decît utopie romantică sau una dintre multele fațete ale conștiinței mistice? Și ceea ce ar fi putut părea doar un
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
E cu adevărat nevoie de o reformare a liceului pedagogic, dată fiind prelungirea lor prin colegii. Ministerul n-are însă capul limpede. Raportul dintre liceu și colegiu n-a fost gîndit ca lumea. Legea învățămîntului, așa cum arată ea în versiunea corijată din 1999, prevede că absolvenții liceelor pedagogice (încă nedesființate pe atunci) fac doi ani de colegiu, iar absolvenții altor licee, trei. în momentul de față, colegiile pedagogice n-au decît varianta de trei ani. Pare destul de ciudat să nu existe
Școala în tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16076_a_17401]
-
multe din revistele tinerești care apăreau” (pp. 442 - 443). Sunt lucruri care, în genere, nu se țin minte, sunt fapte acoperite de rumori persistente. Tocmai în contra acestora din urmă se ridică un volum de felul acestuia. Și dacă Vlaicu Bârna corijează discret consecințele malițiilor lovinesciene, trebuie precizat că n-o face vindicativ. Mentorul Sburătorului e unul din personajele cele mai atașante ale paginilor de față. De la el se pleacă și la el se revine în repetate rânduri. Fie atunci când vine vorba
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
indicarea unei culori anume sau a unui anumit semn grafic, iar, în al treilea caz, intrevenția marelui pictor este directă și decisă, însă într-un cu totul alt registru decît acela în care intervine profesorul care face corectura. Țuculescu nu corijează, ci precizează, el nu intervine, ci participă. Uneori el chiar își însușește profund aceste lucrări, semnîndu-le, în condițiile în care, în mod curent, nu se prea omora nici cu semnarea propriilor lucrări. Dacă această participare directă poate fi cuantificată prin
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
pare a nu fi fost tratată în mod pe deplin corect, înfățișîndu-se mai mult ori mai puțin alterată de o concepție convențională vizînd "înfrumusețarea" inoportună (pe șleau spus: parazitară) a creației brâncușiene. Chiar așa: "înfrumusețarea", ca și cum un resturator ar fi "corijat" cu penelul său trăsăturile unui tablou consacrat ori ar fi introdus notele sale într-o partitură clasică. Ni se oferă un conform unui gust îndoielnic, coafat și pomădat parcă spre a justifica nota de plată piperată a salonului de cosmetică
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
și Geta, pleoștiți, împreună cu Preda care mi-a comunicat, dîndu-mi mîna, că nu-l interesează cartea pentru că: «Monșer, Ionescu ne cam înjură și nu prea mai vrea să știe de țara lui...»” Și pe deasupra încă o scenă simptomatică, menită a corija o inoportună idealizare: „Îmi amintesc (povestită de Doinaș) de o replică faimoasă, pe cît de retrogradă pe atît de caracteristică: la o ședință în care se punea problema supraviețuirii sau modificării revistei Secolul 20, Marin Preda a protestat împotriva publicării
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
neizbutite, povestiri ale lui Bogdan Dumitrescu. În schimb, imediat ce devine fantastă, proza lui pare să se electrizeze. Situate una în continuarea celeilalte, Dreptul la replică și Cruzime pură cultivă cu inteligență insolitul epicii științifice. Prima propune, în spatele unui raționament care corijează percepția simțului comun asupra clonării, nici mai mult, nici mai puțin decât o apocalipsă la minut. Cea de-a doua continuă implicit firele lăsate în suspensie de precedenta. Catastrofismul e răsfrânt dinspre referință spre limbaj. Încheierea e superficială și delicioasă
Anonimatul celebrității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7101_a_8426]
-
acestor epistole trimise "den țări străine unui amic în patrie" datează din chiar momentul afișat al compunerii lor, între iunie 1835 și septembrie 1844. E foarte probabil ca, la publicarea lor tardivă în 1863-1864, acea primă formă să fi fost corijată stilistic și lingvistic. Publicîndu-le la aproape trei decenii după concepere, autorul devenise între timp sensibil la valoarea pur literară a ficțiunii sale epistolare. Compuse, cel puțin la început, drept scrisori adresate într-adevăr unui prieten apropiat, rămas în Transilvania, epistolele
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
lăcui lumea, dar spre a impopula mormintele." A doua cercetare privește activitatea editorului, care are sub control întregul text. Activitatea sa pornește de la simplu către complicat și complex. Intervine, corectând în text, dar reproduce în subsol forma greșită din manuscris; corijează nume când, dintr-o scăpare de condei sau poate confuzie (greșeala se repetă), Bălcescu scrie în loc de "Doamna Stanca" soția lui Mihai, "Doamna Florica" în realitate fiica voievodului, "Munții Alpi", în loc de "Carpați", localitatea "Piatra", în loc de "Baia"; semnalează lipsurile, cât și fragmentele
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
în ochiul lunetistului cu pești și stele,/ cu păhăruțul printre ele.// La naiba să punem focul sub mlaștina asta disimulată -/ e frig, e întuneric, m-am îmbătat/ de singura mea evlavie, păhăruțul curat" (La restaurantul Casei Monteoru). Abstracțiunea e așadar corijată prin ironie. Un echilibru al discursului induce unul de ordin moral, tehnica funcționînd precum un calmant. În atari condiții confesiunea autorului n-ar putea fi, în ruptul capului, una nudă, emoțională. Din pudoare sau poate dintr-o internă determinare, ea
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
i se relatează: Aceasta a căutat "sursa" cu insistență incredibilă, s-a oferit să-i bată la mașină, adică să-i redactilografieze conferința ce urma s-o susțină. întâlnind-o apoi în trei rânduri pentru dactilografierea textului și a-l corija, Adriana Berger s-a dovedit extrem de curioasă, punând o sumedenie de întrebări despre "sursă", despre relațiile cu Eliade, despre alte proiecte pe care le are la Paris. Cercetându-i-se teza de doctorat de către sursă, s-a constatat că "tipa
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
paginii, ediția, la care au lucrat mai mulți, e, acum, bizară, chiar dacă Perpessicius a folosit-o la verificarea unor lecțiuni. Abia I. Crețu, în ediția sa din 1939 (și cea din 1942), oferă un sumar mai complet al publicisticii eminesciene, corijînd și completînd ambițioasa ediție A.C. Cuza. A urmat ediția didactică a lui Gh. Adamescu de după primul război mondial, care a cunoscut nouă ediții, ultima în 1948. Un moment important îl reprezintă ediția Bogdan-Duică (1924) care țintea, fără să izbutească, o
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
înțeleg a se apăra prin argumentul fățarnic că ar fi amenințate cu "demolarea". De parcă revizuirea ar fi echivalentul "demolării", termen catastrofic, preluat din lexiconul comunist. A revizui tabla de valori nu înseamnă însă a distruge nici o valoare autentică, ci a corija supraaprecierile și minimalizările, făcînd loc numelor omise sau subestimate. E un proces civilizat, cu o finalitate constructivă, ale cărui "promovări" și "retrogradări" se produc nu în chip samavolnic, ci într-un climat de discuții critice libere. Perfect avizat asupra situației
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
undeva, în trei și, în prezența învățătoarei, eu trebuia să-i fac morală colegului de clasă învinuit. Am început cu obișnuitele și plictisitoarele mustrări formale, spuneam că el ne face de rușine pe noi, pe toți, că trebuie să se corijeze pentru a ajuta prin aceasta țării întregi să edifice comunismul, când, brusc, mi-a venit în minte o idee surprinzătoare: numele acestui băiat era Ulianov, ca al lui Lenin, și am început să-i spun că face de rușine numele
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
mușuroaie abia luminate pe dealuri casele se-nșiră// acesta este poemul care se scrie singur// singure/ truda și somnul/ îi determină ritmul". Mecanismul lăuntric al unei asemenea creații îl constituie reciclarea. Marginalizarea e repusă în drepturile sale virtuale ce pot corija și concura centrul uzat, compromis de poncifuri. Un centru împovărat de "filosofeme, de absconsități fabricate ori de felurite tendențiozități, moralizatoare, etniciste, politice etc. "Omul concret" bacovian, aparent amorf în conul de umbră în care zace, se arată capabil a se
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
dintr-o revistă, o nuvelă etc.), este o structură astfel organizată, încât există o coeziune între toate părțile, o coerență logică pe care cititorul trebuie s-o surprindă, spre a interpreta textul. Un autor conștiincios revine mult asupra textului, îl corijează ori îl modifică în funcție șí de ceea ce a scris cu multe pagini mai înainte - ceea ce se poate face rapid când textul este scris pe pagini de hârtie. Sau, drumul invers: de multe ori, când este necesar să fie bine
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
care, veniți cu puțin mai tîrziu, ori pur și simplu lipsiți de o strategie eficientă a afirmării, cu toate că nu mai puțin valoroși decît primii (nu o dată dimpotrivă!), au rămas pe un plan secundar. Chiar dacă în critică lucrurile s-au mai corijat, mediatizarea celor din urmă, ca și prezența lor în manualele școlare, lasă mult de dorit. Situație profund nedreaptă. Socotim că cele două categorii trebuie comasate, în vederea unei imagini globale mai echitabile, punîndu-se accentele de valoare cuvenite în economia ansamblului. Proces
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
flegmatice după gradul de autoritate al factorului timbral? Evident, totul riscă să se reducă la o speculație futilă, exaltantă și, de ce nu, intruvabilă în realitate. Pe de altă parte însă, câte experiențe a trebuit să depoziteze știința modernă pentru a corija naivitățile cu privire la "sucurile vitale". Cert este că fiecare dintre cei patru determinanți temperamentali ai limbajului muzical (ritmul, ethosul, tipul de travaliu componistic și timbrul) sunt în măsură să moduleze și să modeleze natura, firea, caracterul unei muzici. Și chiar dacă omenirea
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]