239 matches
-
au făcut ce au simțit ei că trebuie să facă. Capitolul VIII întîlniri și destăinuiri Toamna își arăta roadele bogate pe care le pregătise celelalte anotimpuri, vara și primăvara, așa cum orânduise Dumnezeu de la începutul lumii. Costache trebăluia prin ocolul vitelor cornute când auzi bătăi puternice în poartă. Merse acolo, deschise portița mică și spre bucuria lui, ochii săi întâlniră oaspeți dragi inimii sale: pe mama Elena, soacra lui de la CurseștiDeal însoțită de fiul ei, Ghiță Cocuz, și cumnatul lui precum și socrul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de lucru. în după amiaza acestei duminici, pe la chindie, un grup de femei, îmbrăcate cuviincios ca în zi de sărbătoare, se adunase în poarta cimitirului, de unde se vedea bine și islazul comunal pe amândouă părțile, adică și cel pentru vitele cornute mari și cel pășunat de oi. Dar puteau fi văzuți și oamenii care veneau spre cimitir și cei ce se îndreptau spre islazul comunal. în grupul de femei, se vedeau unele mai în vârstă care, știind că se mișcă mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ceilalți au rămas în continuare la secerat , apoi să lege grâul în snopi cu legătorile pregătite dimineață de Costache, câtă vreme nu se ridicase încă roua, apoi 17 snopi se clădeau în „jumătăți”. Pentru că rămăseseră doar cu un cal, vite cornute nu mai aveau în ocol ci numai câteva oi , Costache și Maria se frământau cum ar putea săși întregească gospodăria, pe care considerau că acum ajunsese pe cea mai de jos treaptă. − Hai să vindem oile, Costache, să dăm și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
buni de tăiat din aceia care , dacă erau fripți și puși alături de un mujdei de usturoi sănătos la care se adăuga un pahar-două de vin roșu sau nohan bine păstrat în pivnițe, mai mare dragul să trăiești. în sectorul vitelor cornute se căutau mult juncani buni, de învățat să tragă la jug. De când începuse războiul și care se purta în continuare, se răriseră caii, cei mai mulți rechiziționați pentru nevoile frontului. Azi nu erau de vânzare decât vreo 6 -7 cai bătrâni, reformați
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu propagandă bolșevică. Adă-ți aminte ce spuneau și ai noștri despre bolșevici, că au făcut din biserici grajduri de vite , lucru de care mă îndoiesc. Spune-le să meargă sănătoși și să se întoarcă teferi la casele lor; Vitele cornute și oile nu le-am adus în sat, erau ascunse într-un loc ferit în țarnă și în pădure. Convoaiele militare se ridicau mereu pe Dealul Morilor, mergând spre Bacău. Panta dealului fiind foarte mare, uneori scăpau mașinile la vale
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
sunt făcute de lemn. * I. François de Pavie povestește că de la Acherman a plecat prin Basarabia cu o căruță cu boi, din pricină că nu se găseau deloc cai. Locurile erau pustii, câmpii mari, erau pline însă cu multe animale mici și cornute care se vând pe preț de nimic. * I. François de Pavie face drumul de la Cetatea-Albă la Iași prin locuri pustii cu frica de Cazaci, cari zice el se strâng cete și pradă țara. Trebuiau să facă focuri mari și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
moldovean unu-i ungurean și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean și cu cel vrâncean mări s-au vorbit și s-au sfătuit ca să mi-l doboare pe cel moldovan, că-i mai ortoman, are oi mai multe și mânzări cornute și cai învățați și câni mai bărbați. Dară cea mioară de doi ani la vară de trei zile-ncoace gura nu-i mai tace, iarba nu-i mai place. Ce ai tu mioară? Fi-vei bolnăvioară? iarba ți-i amară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
străine sa nu acționeze "de bună voie și nesilit de nimeni", cumnatul îl dotase cu un șorț, care-l făcea inoperabil. Pe câmpiile verzi ale patriei, departe de ochiul vigilent al cumnatului exploatator, la solicitările tovarășilor de breasla, scoteam șorțul cornutului, contra sumei fixe de 2 lei, ceea ce-mi asigura vizionarea tuturor filmelor din urbe. Fiind cinematografe multe și filme care meritau văzute chiar și de mai multe ori, berbecul se întorcea de la păscut adesea împleticindu-se pe picioare, de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
condiții de democrație. Ea se numește adesea „dezvăluire” sau „demascare”. Nu vreau să tratez in extenso delațiunea din interes. Ea este cea mai clar mioritică dintre forme: distrugi pe nedrept reputația unei persoane care „are oi mai multe, mândre și cornute” ca să lichidezi termenul de comparație. Importante în context sunt mai degrabă strategiile delațiunii, indiferent că motivele sunt interesul, voluptatea, cruciada pentru puritate, frustrarea. Delatorii nu aduc în fața noastră probe incontestabile fiindcă nici nu le au. Dacă ar fi în posesia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
grozav că s-a împuns cu acul, Tu, cu Lancea te împungi și n-ai nici pe dracul." Lui: Unii spun că e firesc să te tragi din neam cornesc, Dar femeia l-a făcut, să se tragă din neam cornut." Prof.V. Popovici Eșanu a murit la 17 octombrie 1964 la Iași. Și marele și înțeleptul muzician Vasile Popovici Eșanu a avut un sfârșit greu. S-a îmbolnăvit și el și soția sa Mărioara. El a murit acasă în strada Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Bitolia) îl înlocuia în fruntea cohortelor sacre. Într-o alocuțiune ținută în biserică spunea deschis că uciderea unui cuțovalah și chiar a unui consul român ar duce în rai, adăugînd că, imediat după moarte, cadavrele și-ar relua adevărata formă cornută de ființe vîndute Satanei. Acest gen de predică, de un gust îndoielnic, devenea și mai condamnabil printre popii de la sate. Cel din Volo se făcuse cunoscut în acest soi de propagandă, informînd o bandă de comitagii cu cele aflate la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
vieții depline, în același timp sacră și cosmică, că e rădăcina și sămânța vieții și că posedă toate darurile pentru fructificare și fertilitate”. Precum calul și călărețul, fata și bourul nu pot fi disociați, trăsăturile lor converg simbolic. După sacrificarea cornutului, gest care în mithraicism are o funcție cosmogonică, nunta fetei se va face cu carnea lui, într-o „împărtășanie” totemică ce identifică omul cu animalul: „Buhor, capul ți-or tăia,/ Buhor din carnea ta/ Ridica-s-ar nunți cu ea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
amestecat cu apă de var. - Aprinderea rachiului în om. Se stoarce balegă de cal în lapte dulce și se bea. - Aprindere de creieri. Se amestecă ghințură, două ouă bătute și rachiu de drojdie. Cailor li să dă băutura pe nări, cornutelor pe gură. - Aprindere de ochi (conjuctivită). Se suflă în ochi praf de corn de șarpe sau zahăr pisat mărunt. La miei li se face să sângereze pleoapa superioră și se spală apoi cu scuipat. - Aprindere la plămâni. Se vindecă cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vor plăti numai câte 2 groși de grivnă. Liniștea era asigurată, prin iarlâcuri, și celor care vor merge dincolo de Nistru, în ținutul tătărăsc. Acolo, însă, ei nu puteau duce iepe sau cai, piei crude de miel, de oaie, de vite cornute, blăni de veveriță și vulpi. Ca și în privilegiul lui Alexandru cel Bun, Domnul căuta să limiteze plecarea produselor din țară în această direcție, impunând o taxă pe mărfurile în tranzit mult mai mare decât pe acelea duse în Polonia
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din cauza tremuratului. - Peste tot. Felul în care a spus asta era atât de macabre încât a trebuit să-mi recâștig stăpânirea de sine înainte de a mă întoarce la atitudinea mea artificială și lipsită de indicii. Vocea avea solzi și era cornută. Era o voce care se întrupase din mijlocul unui foc de tabără. Teama care mi-o inspiră mă bulversa. - Stai puțin, am zis. Da, cred că te-am mai văzut. N-ai fost la noi în casă duminică noapte? - Casa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
unde, se zice, au fost îngropați cei căzuți în războiul de la Valea -Racovei. În partea de sud-vest era cimitirul celor căzuți de holeră la 1866. Locuitorii Pungeștiului posedau: 60 pluguri, 50 care cu boi, 5 căruțe cu cai, 944 vite cornute, 3 bivoli, 146 oi, 49 capre, 133 cai, 109 râmâtori și 93 stupi cu albine . În ședința sa din 27 aprilie 1895 Adunarea Deputaților României dezbat raportul prezentat de St. Rosetti referitor la proiectul de lege de autorizare a comunei
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
o fostă obligație fiscală a poslușnicilor Episcopiei de Huși, înainte de a obține scutirea. Dimitrie Cantemir aprecia, de asemenea, și alte animale domestice pentru rasa lor (oi, vaci), fiind căutate în țară și chiar în străinătate. P. S. Aurelian constata că vitele cornute ale județului Fălciu erau cele mai frumoase vite din Europa. Diferitele produse provenind din această ramură economică erau prelucrate de următoarele bresle: tăbăcari, blănari, pielari, curelari, cizmari, cojocari, ciubotari, producători de săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au o întindere de 36,78 ha, care în 1890 au dat 28,88 hectolitrii vin negru și 1088,32 hectolitrii vin alb. După controalele diviziei filoxerice (1891), via lucrătoare ocupă 87¼ ha. Vite sunt (1890): 113 cai, 1252 vite cornute, 318 porci, 88 capre și 1885 oi. Stupi de albine sunt 123. Bugetul comunei pe exercițiul 1891-1892 avea la venituri 8292 lei, 33 bani, iar la cheltuieli 4571 lei. Comuna este străbătută de calea Vicinală Obârșia - Mărăști - Lunca. Distanțele: la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cătunul Lunca. Se crede că în vechime era așezat pe coasta dealului dintre dreapta pârâului Dunavăț, unde astăzi se află o siliște. Are o populație de 99 familii sau 435 locuitori. Este o cârciumă. Vite sunt 18 cai, 174 vite cornute, 16 porci și 26 capre. Observații: Dicționarul a fost alcătuit din datele furnizate de județe. Se folosește impropriu noțiunea de cătun pentru Lunca, Fruntești, Filipeni - Slobozia, Valea Boțului; cătunul are sub 50 de gospodării. La 1874 și până la această dată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
piciorușe. Ruben însuși se zbârci, barba-i deveni lățoasă și-n furculițe ca două bărbi de țap, ochii îi luceau ca jăratic, nasul i se strâmbă și se uscă ca un ciotur de copac și, scărpinîndu-se în capul lățos și cornut, începu a râde hâd și strîmbîndu-se: hihi! Zise, încă un suflet nimicit cu totul! Dracii se strâmbau râzând în beșicele lor și se dădeau peste cap, iar Satana își întinse picioarele lui de cal, răsuflând din greu. - Mult a trebuit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
carne (4); băiat (3); corn (3); forță (3); iarbă (3); oaie (3); pajiște (3); prostie (3); puternic (3); roșu (3); urît (3); vaca (3); adjectiv (2); animale (2); bătrîn (2); bivol (2); căscat (2); cireadă (2); cîmp (2); cornorat (2); cornut (2); dobitoc (2); ești (2); fioros (2); frică (2); iubit (2); încăpățînare (2); mîncare (2); nebun (2); ochi (2); om (2); plug (2); politică (2); sat (2); soțul vacii (2); teamă (2); alb; aleargă; un animal; animal mare; apatic; băieți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pastramă (2); tunsă (2); țap (2); -; alb-creț; amuzament; Andreea; animal, brînză; animal blînd; bani; băiat; be; beee; biserică; blană creață; blăniță; bleagă; blestem; blînd; bovină; brumărie; bufnoasă; bună; căldură; căpușe; cerb; Cimpoeșu; ciobănaș; cîinele; cîmpie; cîrlan; cîrlionți; coarne; cojoc; compliment; cornută; crețoasă; crețos; crețuri; cumințenie; de țară; dezgust; dificil; Dobrogea; energică; fermier; frunză; Gigi Becali; grasă; greață; groază; gustos; haine; hrană; hrănitor; iarba; incult; inocență; Iisus; iubire; iz; încălțăminte; jertfă; la țară; lactate; lapte bun; lună; lup; melc; mia; mic; miei
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pescuit (2); plăcere (2); semințe (2); vacă (2); aliment; alimentare; antic; arat; aspecte; aur; aurire; ban; bani; belșug; bețișoare de crabi; boabă; bob; bogat; bostan; bucurie; bunica; bunicul; cartof; căldură; ceapă; cîmp cu porumb; cîmpie; coacem; combină; comestibil; conservat; conservă; cornut; Costinești; culoare; cultură; curcubeu; dezgustător; fier; fiertură; film; fri; fript; fruct; furaje; gingășie; grădinărit; gros; gust dulce; hectar; horn; iarbă; iau; încolțit; lan de porumb; legume; libertate; liniște; lucru; mare; mașcat; mălai, hrană; mărunt; mic dejun; mic; momeală; nașpa; nepăsare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
brînză (5); Fulga (5); muuu! (5); taur (5); carne (4); capră (3); frumoasă (3); gras (3); hrană (3); mulgătoare (3); nebună (3); porc (3); sat (3); țară (3); ban (2); blîndețe (2); bună (2); cîmp (2); coadă (2); copilărie (2); cornută (2); existență (2); femeie (2); lactate (2); negru (2); proastă (2); abundentă; acasă; agitată; albă; alb-negru; aliment; amuzament; amuzant; animal domestic; animal erbivor; animal mare; animal, lapte; animale; atenție; bani; băț; belșug; berbec; bine; biserică; buhai; bună și cuminte; bunica
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
proastă (2); abundentă; acasă; agitată; albă; alb-negru; aliment; amuzament; amuzant; animal domestic; animal erbivor; animal mare; animal, lapte; animale; atenție; bani; băț; belșug; berbec; bine; biserică; buhai; bună și cuminte; bunica; Burger; caș; casă; cașcaval; cîmpie; cireadă; clopot; corniță; cornorată; cornute; dex; drăgălașă; drumul; ea; entuziasm; ce ești; fată; fete; foame; gingaș; gospodărie; grasa; ha-ha; iarba; iepure; imaș; India; inteligentă; iubit; juncă; cu lapte; de lapte; lapte, bani; lapte/ Milka; lapte-delicatese; lăptic; legată; lene; leu; liniște; luptă; mamifer; medicină; mică; miel
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]