192 matches
-
lipsit `n mod izbitor `n cea mai mare parte din istoria sa: prestigiul național și influența [...]. Accesele șovine ale lui Ceaușescu, romantizarea trecutului arhaic al țării, identificarea pătimașă cu conducătorii mitologici traco-geți și cu domnitorii feudali setoși de putere, fascinația «corporatismului organic» și reabilitarea simbolurilor și riturilor legăturii de s`nge au surse mai ad`nci dec`t psihologia personală a lui Ceaușescu. Aceste manifestări `și au originea `n relația problematică dintre PCR și tradițiile culturale ori formulele politice românești”. Al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în perioada interbelică 17.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - emancipare, drept de vot 17.2. Conținuturi: - Consecințele economice și sociale ale Primului Război Mondial 18. Regimurile totalitare în perioada interbelică 18.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - bolșevism, fascism, corporatism, nazism - nomenclatura, poliție politică, spațiu concentraționar, spațiu vital 18.2. Conținuturi: - Fascism, comunism: origini, ideologii și practici politice 19. Al doilea război mondial 19.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Blitzkrieg, genocid - rezistență, insurecție - "războiul ciudat", războiul în Pacific
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
în perioada interbelică 17.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - emancipare, drept de vot 17.2. Conținuturi: - Consecințele economice și sociale ale Primului Război Mondial 18. Regimurile totalitare în perioada interbelică 18.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - bolșevism, fascism, corporatism, nazism - nomenclatura, poliție politică, spațiu concentraționar, spațiu vital 18.2. Conținuturi: - Fascism, comunism: origini, ideologii și practici politice 19. Al doilea război mondial 19.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Blitzkrieg, genocid - rezistență, insurecție - "războiul ciudat", războiul în Pacific
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Montană din București și a unor poziții din ce in ce mai vocale din gamă „dacă suntem împotriva imnului național, dacă suntem împotriva credinței majoritare din această țară, daca nu credem în națiuni și nu ne pasă de acestea, înseamnă că dăm frâu liber corporatismului și globalizării !”, publicam mai jos comunicatul celor din grupul „Niște anticapitaliști din stanga pieței”. Problemele cu șpârle că cea de mai sus băgate aparent nevinovat și cu un aparent entuziasm scuzabil prin toate grupurile de facebook au fost abordate parțial de
Comunicat în urma evenimentelor de duminică: Niște anticapitaliști din stânga pieței () [Corola-website/Science/295689_a_297018]
-
anticapitaliști din stanga pieței”. Problemele cu șpârle că cea de mai sus băgate aparent nevinovat și cu un aparent entuziasm scuzabil prin toate grupurile de facebook au fost abordate parțial de comunicatul emis ieri de cei de la Niște anticapitaliști din stanga pieței: corporatismul și globalizarea șterg granițele doar pentru marele capital, nu și pentru oameni, nimeni nu e „împotriva” imnului, ci a impunerii conceptului etnic de națiune pe care el îl implică că normalitate etc.Aici aș rosti un „Atenție, se normalizează!” Nu
Comunicat în urma evenimentelor de duminică: Niște anticapitaliști din stânga pieței () [Corola-website/Science/295689_a_297018]
-
și feminism 16:45 - 17:15 - Manuel Manu: Criminalizarea activismului de mediu 17:15 - 17:30 Pauză de cafea Panel 3 - Ecologie în acțiune Moderator: Coști Rogozanu 17:30 - 18:00 - Mihai Goțiu: Beneficiile economice ale ecologiei. Economie locală vs. corporatism. Studiu de caz Roșia Montană. 18:00 - 18:30 - Asociația Viră: Campania Anti-Fracking 18:30 - 19:00 - Discuții Friday May 16 [Sessions în English] 13:30 - 14:45 - Local struggles, global articulations I Jana Tsoneva, Bulgaria Emin Eminagic, Bosnia Andreja
CRITICFEST: 15-17 MAI 2014 () [Corola-website/Science/295763_a_297092]
-
pentru a se auto-organiza o fac în disperare de cauză, ca ultimă, singură formă de supraviețuire în arta asta contemporană. NOI vă formăm. Pentru că NOI existăm voi existați, ar trebui să fiți formule instituționale DE SPRIJIN nu de piedică. Mentalitățile corporatismului de stat - în care dacă superi chiar și un pic uite ușa! că așteaptă la ea 100 să îți ia locul - nu ar trebui să își aibă locul. Dacă puteți ajuta, ajutați. Dacă nu, UAP, respectați munca donată măcar cât
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
relația tată-fiică și pretenția de universalitate pe care Ade încearcă să i-o confere, fiind poate cea mai reușită producție de masă pe care am văzut-o în ultima vreme care critica alienarea și dezumanizarea produsă de cultură dominantă a corporatismului global. 1 ”Am decis demult, să nu merg în umbră nimănui/ Dacă decad, dacă reușesc/ Cel putin trăiesc cum cred./ Orice mi-ar lua/ Nu-mi pot lua demnitatea”
Elefantul din cameră. Scurtă cronică a filmului Toni Erdmann, de Maren Ade () [Corola-website/Science/296144_a_297473]
-
obiectă că miza filmului nu sunt personajele locale, și că este nejustificată pretenția de a fi subiect central într-un film cu alta tematica. Însă aici intervine problema principală - de ce a fost aleasă România că decor pentru dramele occidentale? Oare corporatismul transnațional nu dezumanizează în egală măsură peste tot? Expații germani care lucrează în centrul politico-economic al lumii, la Londra sau New York, nu sunt la fel de carieriști și obsedați de succes? Răspunsul vine din declarațiile regizoarei Maren Ade: </p> „Apoi, o știam
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
puteri, deoarece nu sunt supuși disciplinei pieței. Rothbard considera că serviciile guvernamentale sunt ineficiente și susținea că disciplina pieței le-ar elimina, dacă s-ar permite furnizarea lor de către concurența din sectorul privat. Rothbard a condamnat în egală măsură și corporatismul de stat. El a criticat multe cazuri în care elitele de afaceri au cooptat monopolul de putere al statului, pentru a influența legislația și politica de reglementare într-o manieră benefică pentru ei, în detrimentul competitorilor. El a argumentat că impozitarea
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
politicii italiene: popularitatea lui creștea neîncetat datorită talentului oratoric, a mitelor și a acțiunilor de intimidare. Câțiva urmași ai revoluționarilor lui Garibaldi, care se distinseseră în lupta pentru unificarea Italiei, au fost cuceriți de idealurile fasciste. Mussolini, care era promotorul corporatismului, a reușit să atragă simpatiile celor care erau în căutarea „celei de-a treia căi”. Dar, poate mai mult decât orice, Mussolini a câștigat prin inacțiunea unor politicieni precum Facta sau Giolitti, care nu au condamnat atacurile „cămășilor negre” împotriva
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
au slăbit Mafia, dar nu au distrus-o. Din 1929 până în 1943, regimul fascist a abandonat treptat măsurile antimafia, iar Mafia și-a continuat relativ nederanjată afacerile ilegale. Mussolini și Partidul Fascist au promis italienilor un nou sistem economic numit „corporatism”. Acesta ar fi trebuit să fie o fuziune a capitalismului și socialismului într-un nou sistem economic, care ar fi păstrat ierarhia socială și de clasă, dar ar fi permis muncitorilor să fie capabili să negocieze pe baze egale cu
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
sau este insuficientă, sau când sunt implicate interesele politice ale statului. această intervenție poate lua forma controlului, asistenței sau a conducerii directe”. Fasciștii au pretins că acest sistem nou va fi egalitarist și tradițional în același timp. Politica economică a corporatismului a dat rapid faliment: prevederile de stânga ale manifestului fascist au trezit opoziția industriașilor și marilor proprietari de pământ, care îl sprijiniseră pe Mussolini pentru că acesta promisese că va apăra Italia de socialism și comunism. Ca urmare, sistemul corporatist a
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
constituția României care a fost în vigoare pe timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea. A fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice. Constituția din 1938 se întemeia pe critica regimului de partide și pe doctrina corporatismului. După moartea regelui Ferdinand, sub domnia căruia fusese promulgată Constituția democratică din 1923, noul monarh a devenit Regele Mihai, minor la acea vreme. Astfel, funcția de șef al statului era îndeplinită în numele său de o regență, care nu a reușit
Constituția României din 1938 () [Corola-website/Science/306177_a_307506]
-
influențele steampunk din romanele anterioare, "" are și elemente de literatură western. "Consiliul de Fier" este romanul probabil cel mai evident politic al lui China Miéville de până acum, fiind puternic inspirat de mișcarea de anti-globalizare, și atinge subiecte ca imperialismul, corporatismul, terorismul, ura de rasă, homosexualitatea, șocul cultural, drepturile de muncă și războiul. "Consiliul de Fier" urmează trei fire narative majore care se întâlnesc în momentul crucial al acțiunii. Deși Miéville nu folosește o metodă liniară a descrierii acțiunilor, acest sumar
Consiliul de Fier () [Corola-website/Science/322905_a_324234]
-
-i poate salva pe cei care urmează să-și piardă locul de muncă într-un viitor apropiat, iar simpla sugestie că așa ceva ar fi posibil nu este decât cinism. Dacă problema muncitorilor nu este de interes pentru regizoare, carierismul și corporatismul sunt luate în vizor, iar tipologiile persoanelor dependente de muncă deconstruite glumă cu glumă. Bula de bunăstare materială și stres profesional în care s-a izolat Ines este deconspirată în tot ridicolul ei de alter ego-ul tatălui. Prin impersonările sale
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
vitalității naționale, și, în timpul Invaziei Poloniei, și-a exprimat solidaritatea față de Polonia — polonofilia lui Iorga a fost remarcată și de naziști ducând la relații tensionate între Berlin și București. Conservatorul Iorga înclina să simpatizeze cu alte forme de totalitarism sau corporatism, și, din anii '20, vedea cu respect fascismul italian. Și-a exprimat dezamăgirea față de regimul italian care era aliat al Ungariei, dar a aplaudat invazia Etiopiei din 1935, și considera că o alianță cu Italia era una mai sigură decât
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]