855 matches
-
dintre spiritul antreprenorial și tehnologia de vârf a dus la apariția celebrei Silicon Valley, unul dintre simbolurile durabile ale supremației tehnologice a SUA. Problema dezechilibrelor este cu atât mai spinoasă cu cât, așa cum am arătat, îngemănarea dintre finanțarea publică și corporatistă, între scopurile civile și militare, între antreprenoriat și cercetare în domeniul tehnologiilor de vârf stă chiar la baza sistemului de inovare american, explicându-i ascensiunea și performanța greu de egalat. Mai mult, dezechilibrele instalate în interiorul sistemului nu sunt de dată
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de vârf stă chiar la baza sistemului de inovare american, explicându-i ascensiunea și performanța greu de egalat. Mai mult, dezechilibrele instalate în interiorul sistemului nu sunt de dată recentă, cum am putea fi tentați să credem. Ruperea echilibrului dintre finanțarea corporatistă și cea guvernamentală datează din anii '70, deceniu în care investițiile private în cercetare și dezvoltare le-au depășit pe cele guvernamentale. La jumătatea anilor '80, finanțarea federală avea o pondere de aproximativ 45% din totalul sumelor pentru cercetare-dezvoltare, pentru ca
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
un indicator sintetic referitor la viabilitatea și atractivitatea cercetării, la sănătatea ecosistemului de inovare, la capacitatea sa de a traduce inovația în succese comerciale. Problema care se pune este că, odată cu mutarea centrului de greutate dinspre finanțarea guvernamentală către cea corporatistă, a avut loc și o deplasare de accent dinspre cercetarea fundamentală spre cercetarea aplicată și spre dezvoltarea/perfecționarea inovațiilor existente. Cercetarea privată este focalizată spre ținte precise. Ea trebuie să răspundă și unor comandamente comerciale, să producă inovații care să
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
pildă, SUA ocupă locul 9 în ceea ce privește numărul de absolvenți de facultate raportat la populația cu vârsta între 25-34 de ani, locul 6 în ceea ce privește numărul de cercetători raportat la mia de angajați, locul 6 în ceea ce privește atât investițiile guvernamentale, cât și cele corporatiste în cercetare-dezvoltare, locul 6 dacă avem în vedere ponderea capitalului de risc în PIB, locul 32 din punctul de vedere al investițiilor străine directe, locul 2 în funcție de valoare PIB/persoană adultă, locul 5 judecând după productivitate. De semnalat că SUA
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
CE - Comisia Europeană CECAR - Corpul Experților Contabili Autorizați din România CEO - Chief Executive Officer CNFPA - Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților CO2 - dioxid de carbon CoP - Comunități de Bună Practică CSNR - Cadrul Strategic Național de Referință CSR - Responsabilitate Socială Corporatistă DG - Directorat General EFSF - Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară ENPI - Instrumentul European de Parteneriat și Vecinătate ERM - Managementul Relației cu Angajații ESM - Mecanismul European de Stabilitate FAQ - cele mai adresate Întrebări FC - Fondul de Coeziune FEADR - Fondul European pentru Agricultură
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
o strategie de relansare la nivel global, bazată pe virtuțile capitalului intelectual. Economia Bazată pe Cunoaștere, pilon central al Strategiei Lisabona 2000, preluat și În Strategia Europa 2020, vine cu un pachet de priorități menite să reașeze strategiile de dezvoltare corporatistă și Îmbunătățire a aptitudinilor profesionale, pe fondul edificării unui mediu Înconjurător prietenos. Creșterea competitivității a depășit faza extinderii pe cât mai multe piețe și a devenit o luptă a descoperirii de talente, a fructificării aptitudinilor și de dezlănțuire a inovativității. Prezentul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
condiții de deplină adaptabilitate și eficiență; crearea platformei care poate facilita schimbul de informații - crearea unei arhitecturi IT; construirea mijloacelor care Înlesnesc cunoașterea - Înființarea unor depozite ample de date și a arhitecturii business intelligence; includerea Corporate Social Responsibility (Responsabilității Sociale Corporatiste) prin accentuarea rolului cunoașterii orientate spre beneficiar, În direcția deschiderii Înțelesului de business. Prin beneficiari nu trebuie să se Înțeleagă numai clienții care plătesc pentru a beneficia de anumite produse sau servicii, dar și cei care trebuie să beneficieze de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În lumea contemporană se petrece continua complexificare a procesului de instituire a reperelor valorice. Mediatizarea generalizată presupune o ostilitate descentrată care are ca expresie intransigența lui noi față de eu sau tu. Există temeri și voci care susțin că această tendință corporatistă ar putea în final conduce la „asasinarea culturii”. În mod cert, o parte a producției artei este trecută în manieră deliberată la capitolul „divertisment”. În acest mod, mesajul individual (important sau nu) pleacă din start devalizat printr-o seamă de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina și ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica 144 Educație, cultură
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina și ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica 144 Educație, cultură
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a dovedit la fel de ineficient În administrarea puterii ca și regimul liberal care Îl precedase. Performanța inadecvată a partidului pe care Îl susținuse nu a făcut decât să Întărească neîncrederea lui Moldovan În regimurile parlamentare. În același timp, propriile sale idei corporatiste se potriveau mai bine cu retorica dictaturii lui Carol al II-lea. Acceptarea de către Moldovan a poziției În Consiliul Superior era, de asemenea, puternic motivată de Încrederea sa În integritatea și sprijinul lui Dimitrie Gusti. În fapt, Consiliul Superior avea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Poziția pe care Moldovan o descrie În Biopolitica poate fi descrisă ca modernistă, radicală la nivelul implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis, accentul pus pe păstrarea capitalului biologic al populației rurale). Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligațiitc "Biopolitica, o soluție corporatistă \: cetățenie - drepturi și obligații" Sursele gândirii filosofice organiciste a lui Moldovan se găsesc În lucrările unor figuri proeminente ale secolelor al XIX-lea și XX. Moldovan a menționat adesea În lucrările și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
poate fi descrisă ca modernistă, radicală la nivelul implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis, accentul pus pe păstrarea capitalului biologic al populației rurale). Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligațiitc "Biopolitica, o soluție corporatistă \: cetățenie - drepturi și obligații" Sursele gândirii filosofice organiciste a lui Moldovan se găsesc În lucrările unor figuri proeminente ale secolelor al XIX-lea și XX. Moldovan a menționat adesea În lucrările și În intervențiile sale publice concepția despre civilizații a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
specifice ale fiecăreia dintre comunitățile minoritare. De exemplu, dacă problema mortalității infantile era foarte răspândită printre romi, statul trebuia să analizeze această problemă și să implementeze soluții În cadrul populației de români, Înainte de a oferi asistență specifică pentru romi. Conform poziției corporatiste promovate de Moldovan, destinul statului român era direct legat de cel al națiunii române, și nu de nevoile concurente ale grupurilor care existau În interiorul acesteia. O observație importantă se referă la tratamentul minorității evreiești. Din Biopolitica lipsesc orice referințe la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
procese sub controlul statului. Abordarea lui Moldovan față de extinderea sufragiului către femei, În paralel cu Încercarea de a controla mijloacele lor de acțiune publică, ilustrează foarte bine efortul său de a redefini drepturile cetățenești și puterile statului În conformitate cu o viziune corporatistă. Deja la sfârșitul anilor ’30, Moldovan și alți eugeniști care considerau că femeile trebuie să se mobilizeze pentru binele general al națiunii Își modificaseră argumentele și retorica. Discuțiile despre emancipare se estompaseră, pentru a face loc argumentului că femeile au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unii dintre adepții ideilor sale, precum Iordache Făcăoaru 63. Conceptul lui Moldovan de stat biopolitic se apropie cel mai mult de acela de stat total, propus de filosoful german Carl Schmitt. În context românesc, cele mai multe similitudini le Împărtășește cu viziunea corporatistă a economistului Mihail Manoilescu. Studiul despre totalitarism al lui Gleason descrie filosofia lui Schmitt ca pe un demers precursor al ideologiilor totalitare ulterioare, mai dezvoltate și mai explicit orientate către aplicarea unor politici specifice 64. Autorul consideră perspectiva lui Schmitt
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
indiciu cu privire la posibila filosofie a organizării sociale care stătea la baza unei asemenea susțineri. Viziunea sa a devenit mai explicită În câteva texte despre eugenie publicate ulterior. Cu toate acestea, analiza citată mai sus conține deja indicii ale unei viziuni corporatiste a relațiilor sociale conform căreia conflictele dintre diferite pături sociale urmau să fie mediate de o elită intelectuală tehnocrată, aflată pe o treaptă de putere superioară. Atitudinea resentimentară vizavi de cei ce Își câștigaseră averea În timpul războiului prevala peste tot
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Centrale și de Est, prin trecerea la economia de piață a fostelor țări socialiste și prin faptul că, în cadrul procesului lor de extindere, marile companii multinaționale și-au deschis filiale în aceste țări, exportând în acest fel și această dimensiune corporatistă a comportamentului organizațional. În ultimele decenii, marile corporații au acumulat o putere deosebită, și astfel, li s-a acordat atenție atât din partea autorităților publice naționale, a mediului academic, cât și a publicului larg. Cei care s-au poziționat critic au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
p. 39). Putem vorbi astfel de un anumit civism corporatist (corporate citizenship). Cetățenia corporativă presupune înțelegerea influențelor generale ale companiei asupra societății și administrarea acestora în beneficiul societății și al membrilor săi. În definițiile date în literatura de specialitate, cetățenia corporatistă include responsabilitățile față de mediu, comportamentul față de angajați, practicile etice, produsele sigure și de încredere, filantropia corporativă strategică, voluntariatul încurajat de angajator și programele de implicare în comunitate. Conceptul face o analogie între individ ca membru al comunității și corporația, ca
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sistemelor de securitate socială, prin aceasta asigurându-se cele mai scăzute rate de impozitare din cadrul țărilor membre ale UE. În fine, cel de-al treilea model descris de autor este cel conservator-corporatist, specific Germaniei, Austriei, Franței, Luxemburgului și Belgiei. Țările corporatiste sunt caracterizate prin scheme de asigurare a protecției sociale concepute și adresate în funcție de grupul ocupațional de care aparține individul. Reducerea inegalităților de venit prezentă în politicile scandinave este mai puțin importantă aici, sistemul de protecție socială prezervând inegalitatea de pe piața
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prezentă în politicile scandinave este mai puțin importantă aici, sistemul de protecție socială prezervând inegalitatea de pe piața muncii. Legătura dintre contribuțiile la asigurări sociale și beneficiile primite, devine, astfel, motorul acestor sisteme de protecție socială. Ca urmare a orientării statelor corporatiste către asigurarea bunăstării prin muncă sau prin beneficii asociate acesteia (alocații de șomaj generoase), este explicabilă dimensiunea relativ redusă a programelor destinate asistenței sociale. Spre deosebire de țările social-democrate, modelul corporatist implică o angajare mai redusă a femeilor pe piața muncii, acestea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
orientați către profit - deși lucrul nu este valabil și pentru organizație în sine -, cum ar fi Camera Internațională de Comerț sau Consiliul Mondial al Afacerilor pentru o Dezvoltare Durabilă. Astfel de organizații sunt uneori incluse în categoria „grupurilor de interes corporatiste” (GIC) sau a OING orientate către afaceri (business) („BINGO”). În al treilea rând, ultimele decenii au evidențiat apariția unor forme de agregare transnațională mai puțin instituționalizate, precum comunitățile epistemice sau rețelele de susținere (advocacy), care pot lua sau nu formă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
-se în fenomen. Efectele globalizării financiare pot fi regăsite în: dezvoltarea sistemului financiar al țărilor în curs de dezvoltare, realizată prin acces la resursele necesare evoluției economiei, atragerii investitorilor străini; introducerea unor standarde internaționale de contabilitate, esențiale pentru activitatea firmelor corporatiste, pentru transparența afacerilor și pentru atragerea investițiilor; firmele naționale cu situație financiară bună pot obține fondurile necesare amplificării activităților și acces liber pe piețele internaționale de capital; incidența și gestionarea crizelor. Efecte negative pot apărea din cauza infrastructurii financiare a țărilor-gazdă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în America; în cea mai mare parte, cercetarea și dezvoltarea lor acolo au loc; majoritatea personalului lor înalt calificat este de naționalitate american) (Tugendhat 1971, pp. 17, 124). În aceste condiții, este just s) presupunem c), în privința lu)rii deciziilor corporatiste, perspectiva american) va fi cea predominant). În mod similar, cu toate c) atât guvernul american, cât și cele str)ine încearc) s) reglementeze activit)țile acestor corporații, faptul c) cea mai mare parte dintre ele sunt cu baza în America
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
1927, pp. 34-35). În interiorul Statelor Unite, cănd industria s-a r)spândit din partea de nord-est, cet)tenii din sud și din vest erau nemulțumiți de faptul c) activitatea de control a fost l)sat) pe seama orașelor New York și Chicago, unde deciziile corporatiste erau luate f)r) a ține seama de interesele regionale. Europenii și cei din alte p)rți au acum aceleași nemulțumiri. Trebuie s) ne întreb)m unde se unesc rutele, iar r)spunsul nu este la Londra, sau la Bruxelles
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]