KorAP: Find »[drukola/base=cosă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...26 >

650 matches

Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497

sanza lo ritenere lo havere [în]teso156 - io ho notato quello di157 che per la loro conversazione ho fatto capitale, et composto uno opuscolo De principatibus, dove io mi profondo quanto io posso nelle cogitationi di questo subietto, disputando che cosa è principato, di quale spetie sono, come e' și acquistono, come e' și mantengono, perché e' și perdono. Et se vi piaccque 158 mai alcuno mio ghiribizo, questo non vi doverrebbe dispiacere; e a un principe, e maxime a un

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
ghiribizo, questo non vi doverrebbe dispiacere; e a un principe, e maxime a un principe nuovo, doverrebbe essere accetto 159: però io lo indirizzo alla Magnificenza di Giuliano. Philippo Casavecchia l'ha visto; vi potrà ragguagliare în parte e della cosa în sé e de' ragionamenti ho hauto seco, anchorche tutta volta io l'ingrasso et ripulisco. Voi vorresti, magnifico ambasciadore, che io lasciassi questa vită, et venissi a godere con voi la vostra. Io lo farò în ogni modo; mă

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
diventi per povertà contennendo 162, appresso al desiderio hârei che questi signori Medici mi cominciassino adoperare, se dovessino cominciare a fărmi voltolare un sasso; perché, se poi io non me gli guadagnassi, io mi dorrei di me; et per questa cosa, quando la fussi letta, si vedrebbe che quindici anni che io sono stato a studio all'arte dello stato, non gl'ho né dormiți né giuocati; et doverrebbe ciascheduno haver caro servirsi di uno che alle spese di altri fussi

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
W. J. Connell (ed.), Bedford/St. Martins, Boston, 2005, pp. 1-34. ---, "Dating "The Prince": Beginnings and Endings", în Review of Politics, 75, 2013, pp. 497-514. Devonshire Jones, Rosemari, Francesco Vettori: Florentine Citizen and Medici Servant, Londra 1972. Ferroni, Giulio, "Le "cose vane" nelle "Lettere" di Machiavelli", în Rassegna della letteratura italiană, 76, 1972, pp. 215-264. Fubini, Riccardo, "Postilla ai "Tordi", AȘI, 156, 1998, pp. 93-96. Gentile, Sebastiano, "Note sullo "scrittoio" di Marsilio Ficino", în Supplementum Festivum: Studies în Honor of Paul

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
executive și a jocului patronajului decât prin intermediul unei birocrații stabile, raționale și, de aceea, mai putin coruptibile. Bibliografie Antonelli, Giovanni, "La magistratură degli Otto di Guardia a Firenze ", în Archivio storico italiano, CXII, 1954, pp. 3-39. Arferuoli, Pandolfo, Historie delle cose più notabili seguite în Toscana et altri luoghi et în particulare în Pistoia, manuscris inedit în vol. 2, în Archivio Capitolare di Pistoia, ÎI, p. 392. Bădia, Iodoco del (ed.), "Salvalaglio", în Miscellanea fiorentina di erudizione e storia, I, 1886

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Dacă ați reținut bine ceea ce v-am scris în alte scrisori, datoria ta (officio) și a altora pe care i-am trimis în calitate de comisari în orașele noastre, este de a avea grijă și de a resolva problemele importante de stat (cose de Stato) și nu de a se implica în probleme mici și nesemnificative deoarece comisarii din orașele noastre au suite în munca de poliție, nici în lucruri irelevante; nici nu ar trebui să se implice în cazuri civile, nici penale

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Press, Berkeley & Los Angeles, 1959, pp. 72-77. Brucker, Gene A., Florentine Politics and Society, 1343-1378, Princeton University Press, Princeton, 1962, pp. 187-193. ---, The Civic World of Early Renaissance Florence, Princeton University Press, Princeton, 1977, pp. 472-507. Buonaccorsi, Biagio, "Sunmario di cose seguite da dì 6 di giugnio 1498 fino a dì X di settembre 1508", în Niccolò Machiavelli, Legazioni. Commissarie. Scritti di governo, vol. I-IV, Fredi Chiappelli (ed.), Laterza, Bari, 1971-1985, I, p. 640. Buselli, Franco, Documenti sulla edificazione della

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
pentru a distinge între cauzele "eficiente" și cele "finale" (sau teleologice)5. Acesta este mesajul celebrului anunț al lui Machiavelli (2006, 215) din capitolul 15 al Principelui, potrivit căruia își propune "să urmeze adevărul efectiv al problemei" (verità effettuale della cosa), unde, după știința mea, nu s-a observat niciodată că indigenul effettuale este o redare incontestabila a latinescului efficiens. În ideea lui Machiavelli de "adevăr eficient" există implicit separarea de o cauză finală. Posibilă dependența a verita effettuale al lui

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Florența a fost acela care a scris capodoperă istoriei narative renascentiste. Guicciardini a făcut două eforturi substanțiale, dar incomplete, de a istorisi despre orașul său natal, Storie fiorentine [Istorii florentine] (scrisă între 1508-1510), acoperind perioda de la 1382 la 1506, si Cose fiorentine [Chestiuni florentine] (scrisă între 1527-1534) care relata istoria orașului de la înființarea să până la începutul anilor 1300. Dar abia la vârsta pensionării, în ultimii trei ani ai vieții sale, Guicciardini a descoperit formulă prin care a dat cea mai bună

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
ca "Valila"). Pentru minimalizarea consistentă a realizărilor politicii venețiene la Machiavelli, vezi Innocenzo Cervelli, Machiavelli e la crisi dello stato veneziano (Napoli, 1974). 28 Asupra puterii (potentia) orașelor germane care nu a rezultat totuși din achiziții (acquisto), vezi Ritracto della cose della Magna, în Marchand, Nicollò Machiavelli, I primi scritti, pp. 525-532. Similar, în manuscris, Rapporto di cose della Magna, ibid., p. 480: "le comunita sanno che la acquisto d'Italia farebbe pe' principi e non per loro, potendo questi venire

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
crisi dello stato veneziano (Napoli, 1974). 28 Asupra puterii (potentia) orașelor germane care nu a rezultat totuși din achiziții (acquisto), vezi Ritracto della cose della Magna, în Marchand, Nicollò Machiavelli, I primi scritti, pp. 525-532. Similar, în manuscris, Rapporto di cose della Magna, ibid., p. 480: "le comunita sanno che la acquisto d'Italia farebbe pe' principi e non per loro, potendo questi venire ad personalmente li paesi d'Italia e non loro". 29 Platon, Republic, 423 b-c; Aristotel, Politica, 13246

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
asupra acestei probleme. 57 Notă 23. 58 Discorsi, iii. 43, p. 250. 59 Discorsi, îi. 2i, pp. 177-178. 60 Principe, iii, 7-10, pp. 12-13. Machiavelli subestimează aici intervenția regală în aceste părți ale Franței. A se compară cu Ritracto di cose di Francia în Marchand, Machiavelli. Primi scritti, pp. 507-524, care oferă o relatare mai precisă. 61 Principe, xx, pp. 138-146. 62 Ibid., pentru critică fortărețelor; și Discorsi, îi. 24, pp. 181-184. 63 Principe, xx. îi, p. 140; deși astfel de

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
îi. I. 5, pp. 164-166. 74 Vezi Rubinstein, "Florentina Libertas". 75 Discorsi, i. 4, pp. 83: "dico come ogni città debbe avere i suoi modi i quali îl popolo possa afogare l'ambizione sua, e massime quelle città che nelle cose importanți și vogliono valere del popolo". 76 Că guvernator papal, Guicciardini a apărat răsunător teritoriile Bisericii de atacul armat, chiar și când scaunul papal era vacant. 77 Guicciardini, "Considerazioni", ÎI.19, în Opere, Lugnani Scarano (ed.), I, p. 668. Vezi

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
în particular p. 492 (Ricci). 29 Vezi deasupra, note 13-14. 30 FV a NM, 23 noembire 1513, Machiavelli, Opere (Vivanți), ÎI, pp. 291-293. Machiavelli a răspuns punct cu punct ideilor din scrisoarea lui Vettori: a se vedea G. Ferroni, Le "cose vane" nelle "Lettere" di Machiavelli, "Rassegna della letteratura italiană", 76, 1972, pp. 215-264 (231-232). 31 FV a NM, 24 decembrie 1513, în Machiavelli, Opere (Vivanți), ÎI, pp. 300-303. 32 C.H. Clough, " Machiavelli's "Epistolario" and Again What Did Machiavelli Wear

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
bogat i-a spus în timpul mișcărilor dintre anii 1499-1502 "che lui nella sua gioventù haveva cerca buona parte del mondo, et che mai non haveva trovato îl più bel paese del nostro piano et coste di Pistoia, et che queste cose et noștri disordini l'havevono aspettati cento anni, [...] accioché le nostre possessioni cadessino loro în grembo [...], et che quelli fuochi, che erono insino a qui stați, pareva loro un culo di lucciola". Că aceste speranțe nu au fost realizate e

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
existenței acestui privilegiu a fost blocarea contractelor de arenda, chiar dacă primarii aflați în teritoriul florentin au cerut acest lucru. De aceea s-a dezvoltat tipul de contract de închiriere în dauna celor de arenda (vezi în P. Arferuoli, Historie delle cose più notabili seguite în Toscana et altri luoghi et în particulare în Pistoia, manuscris inedit în vol. 2, în Archivio Capitolare di Pistoia, ÎI, p. 392). Asupra problemei ce privea extremă sărăcie și marile datorii existente în teritoriul pistoiez pe parcursul

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Sansoni, Florence, 1946. 46 Vezi supra, nota 9. 47 ASF, SCM Ia Canc., 37, fol. 125v, 1 July 1448: "piena autorità, potestà et balìa di potere provedere, ordinare et fare nella cità di Volterra et per tutto quello capitaneato qualunche cosa gli parrà utile et che a lui piacerà per guardia, difesa et conservatione di decta cità ... et per conservatione et accrescimento dell'onore et stato del magnifico et excelso comune di Firenze în quella parte". Îi mulțumesc lui Alison Brown

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
față de conducerea florentina. Un rector primea, de asemenea, compensație suplimentară din variate taxe pe care le colecta prin serviciul administrativ care îi cădea în sarcina. 53 Un caz interesant în ASF, PR, 190, fols. 61r-v. 54 Biagio Buonaccorsi, "Sunmario di cose seguite da dì 6 di giugnio 1498 fino a dì X di settembre 1508", în Niccolò Machiavelli, Legazioni. Commissarie. Scritti di governo, vol. I-IV, Fredi Chiappelli (ed.), Laterza, Bari, 1971-1985, I, p. 640; și, de asemenea, Niccolò Machiavelli, Discorsi

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Registri delle missive, 123 (1475-1476), fol. 62r: "se tu hai bene notato quello che per altre te havemoscripto, l'officio tuo et de li altri che havemo mandati per Commissarii în le cittate nostre é de attendere et provedere alle cose de Stato et Importante, non autem per attendere a cose minuti et basse, né, per che li Commissarii noștri de le cittá tengono famigli, che facciano officii de birraria, né cose impertinente, né anche se impaçano de căușe civile, né

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
bene notato quello che per altre te havemoscripto, l'officio tuo et de li altri che havemo mandati per Commissarii în le cittate nostre é de attendere et provedere alle cose de Stato et Importante, non autem per attendere a cose minuti et basse, né, per che li Commissarii noștri de le cittá tengono famigli, che facciano officii de birraria, né cose impertinente, né anche se impaçano de căușe civile, né criminale, nisi per qualche digni respecți noy li facesssimo commissione

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
le cittate nostre é de attendere et provedere alle cose de Stato et Importante, non autem per attendere a cose minuti et basse, né, per che li Commissarii noștri de le cittá tengono famigli, che facciano officii de birraria, né cose impertinente, né anche se impaçano de căușe civile, né criminale, nisi per qualche digni respecți noy li facesssimo commissione speciale ali noștri consiglieri secreți, o di Iustitia, de Impositione nostră....". Îi mulțumesc lui Gregory Lubkin pentru referință. Scrisoarea reafirmă în

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Asupra activității politice a fiului lui Cei în aceeași lună, vezi Piero Parenti, "Historia fiorentina", în BNF, Magl., II.II.130, fols. 85r-v. 75 ASF, CP, 61, fol. 119r, 20 decembrie 1495: "Circa el facto de' visitatori etc. Commenda la cosa, benché vi fusse un poco di spesa, perché forse e rectori și porterebbono meglio non fanno, et che questa sarebbe bene di volgerla a' conservadori delle leggi et ag[i]ungnere loro qualche poco di salario". 76 Domenico Cecchi, "Riforma

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404

manichéisme au néoplatonisme, Nourry, Paris, 1918; R. Bodei, Ordo amoris. Conflitti terreni e felicità celeste, Il Mulino, Bologna, 1991; Ch. Boyer, Christianisme et néo-platonisme dans la formation de Saint Augustin, Officium Libri Catholici, Romae, 1953; M. Bettetini, La misura delle cose, Rusconi, Milano, 1994; K. Flasch, Agostino d’Ippona. Introduzione all’opera filosofica, trad. it. Il Mulino, Bologna, 1983; E. Gilson, Introduction à l’étude de Saint Augustin, Vrin, Paris, 19493, trad. it. Marietti, Casale Moferrato, 1983; I. Hadot, Arts libéraux

[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451

venețian i-a explicat un astfel de refuz lui Henric al II-lea al Franței prin teama republicii că, în cazul morții lui Carol Quintul, Spania ar deveni inferioară Franței; totuși, Veneția încerca „să mențină lucrurile în echilibru (tener le cose in equale stato)”. Un alt ambasador povestea că francezii explicau politica externă a Veneției prin suspiciunea acesteia față de creșterea puterii Franței și Spaniei. Ea dorea să prevină „înclinarea balanței de oricare dintre părți (que la bilancia non pendesse da alcuna

[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624

tehnicii, importantă este și interpretarea lui Leopardi căreia Severino i-a dedicat nu mai puțin de două cărți: Il nulla e la poesia. Alla fine dell'età della tecnica: Leopardi (Nimicul și poezia. La sfârșitul epocii tehnicii: Leopardi, 1990) și Cosa arcana e stupenda. L'Occidente e Leopardi (Lucru secret și minunat. Occidentul și Leopardi, 1997). În concluzie, chiar dacă în anumite texte, mai ales în lunga Introducere la noua ediție (1981) din Structura originară și Tautótes, se face aluzie la o

by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]