536 matches
-
ocolesc eu plângând. 164 Cine strică dragostele Mînce-i grâul pasările Și n-aibă pîne pe masă Nici sănătate -n oasă. 165 Țipai ochii peste deal, Văzui fata de muntean Periîndu-și păr galbenu, Periînd și blăstămînd Pre Ilie pe câmpie, Ca cosașii să-l cosască, Ciobanii la boi să-l deie, Boii-n coarne să mi-l iee. 166 Ajungă-te mîndr - ajungă Dorul care mă alungă, Ajungă-te - un dor și-un drag Să șezi toată ziua-n prag, Când a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
totul particulară îl duce la calificativul neștiut sau dezgropat, o inspirație îl face să spargă zăbrelele langajului pentru a dibui dincolo de tărîmurile explorate. Dar cîtă vreme capul Apisului nostru literar are să atîrne mulțumit pe cunoscutele pășuni, zadarnic îi vor oferi cosașii dicționarului floricele negustate, căci le va mirosi și mesteca în aceeași rumegătură. Dicționare de cuvinte, de rime, de teme: zadarnice mănunchiuri”. Ideea „importului” literar este o bête noire a autorului, care, asemenea lui Fundoianu, vede întreaga literatură a secolului al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
unduiesc Când în sus când jos - furnica rostogolind un bob auriu Copil în iarbă - tot univesul este o buburuz Sub raza lunii doar buha pe ram - foșnește iarba-n grădină Număr stelele - urcă alene dealul alt car tras de boi Cosași în noapte se-nalță-n iarba foșnind - rugă sub stele Concurs estival - peste raza de lună sar greierii-n iarbă Cântec nesfârșit - brăzdând din zori tot cerul rândunelele Maci, salvii și grâu - curcubeul cerului căzut pe pământ Săgetați de soare
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
marilor buldozere. Pământ roșu, pământ amazonian, spălat de mii de ani de ploi neîntrerupte. Pământ sărac, prea cald, puțin populat de toată acea faună măruntă care, în altă climă, face pământul să fie bogat și productiv: râme, viermi, scolopendre, acarieni, cosași, termite și larve descompun resturile vegetale și fertilizează solurile, dar în Amazonia, numărul lor e infim și pe suprafață se întinde mereu un strat gros ce nu se descompune. Formarea solurilor noi devenea atunci atât de lentă, încât era zadarnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pomilor fructiferi, a tuturor lucrurilor de care se Îngrijea cu atâta sârg peste zi. După mulți ani am descoperit În sertarul de la noptiera lui un caiet cu poezii. Încercase să preschimbe foșne- tul lanului de grâu și zumzetul nevăzut al cosașilor În cuvinte omenești. mi-au dat lacrimile când am găsit caietul. Nu bănui- sem niciodată că tata știa atâtea cuvinte omenești și cu atât mai puțin că era capabil să le folosească În acest fel. m-am așezat pe terasă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de Științe era tocmai În partea opusă a campusului, undeva pe un deal, la marginea pădurii. Pe drum, nici țipenie de om. Doar clădirile, mai prietenoase, torceau cu zgomotul familiar al aparatelor de aer condiționat, luându- se la Întrecere cu cosașii. Traversând partea de nord a campusului - pe care o vedeam pentru prima oară vara, găsind că arată complet diferit față de imaginea dezolantă care Îmi rămĂsese Întipărită În minte din iarnă - mi se părea că viața mea e un vis. Treceam
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
a pomilor fructiferi, a tuturor lucrurilor de care se îngrijea cu atâta sârg peste zi. După mulți ani am descoperit în sertarul de la noptiera lui un caiet cu poezii. Încercase să preschimbe foșnetul lanului de grâu și zumzetul nevăzut al cosașilor în cuvinte omenești. Mi-au dat lacrimile când am găsit caietul. Nu bănuisem niciodată că tata știa atâtea cuvinte omenești și cu atât mai puțin că era capabil să le folosească în acest fel. M-am așezat pe terasă și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de Științe era tocmai în partea opusă a campusului, undeva pe un deal, la marginea pădurii. Pe drum, nici țipenie de om. Doar clădirile, mai prietenoase, torceau cu zgomotul familiar al aparatelor de aer condiționat, luându- se la întrecere cu cosașii. Traversând partea de nord a campusului - pe care o vedeam pentru prima oară vara, găsind că arată complet diferit față de imaginea dezolantă care îmi rămăsese întipărită în minte din iarnă - mi se părea că viața mea e un vis. Treceam
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și de întinsă, încît nu i se zărea nici o margine. Fâșii enorme de pământ, care fusese lanuri de grâu, erau acum numai niște întinse miriști G. Călinescu isprăvite spre orizont, din care se ridica un bâzâit formidabil, fără oprire, de cosași, vărsați în atâta cantitate pe câmp, încît, la trecerea trăsurii, săreau ca niște stropi mărunți de noroi. Otilia prinse unul chiar pe rochia ei, dar, când vru să pună mâna pe insecta de culoarea paiului putred, rămase numai cu un
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
țăranului care a fost și nu mai este ? Sau o imagine precum era aceea prilejuită de ieșitul satului la cositul fânului, când, la amiază, se revărsa o adevărată simfonie sonoră și imagistică, ce rezulta din bătaia concomitentă a coaselor de către cosașii înșiruiți de-a latul câmpului de fâneață pe o distanță de sute de metri ca un străvechi ritual ? Ori să reactualizăm glumele ce se rosteau de către badea Ionică Scânteie cu veșnicul său „măi tataie” pe buze; vorba molcomă și plină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Epistemon mărturisește că i-a văzut: "Pe Alexandru Machedon cârpind încălțări vechi și câștigându-și viața cu destulă trudă, Xerxes vinde muștar, Romulus e negustor de sare, Cicero, tăietor de lemne, Enea, tâmplar, Ahile, tăbăcar, Agamemnon, ajutor de bucătar; Ulise, cosaș; Scipio Africanul vinde drojdie dintr-o ciubotă veche, Cleopatra e vânzătoare de ceapă; Elena, codoașe de slujnice; Semiramida, băieșiță la despăduchere; Iuliu Cezar și Pompei sunt smolitori de corăbii"... Nici papii nu sunt lăsați deoparte, dimpotrivă, lor li se consacră
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
scăpată de plaga lăcustelor, a oligarhilor și a tuturor învârtiților, dușmani ai poporului. Țara ar fi fost condusă de președinte, sprijinit de un restrâns Consiliu al Înțelepților, format din Elena Urdea. Poc ar fi fost numit mare șambelan și întâiul cosaș al palatului, responsabil al peluzelor și al spațiilor verzi. Videanu ar construi autostrăzi numai și numai de marmură. Desemnat succesor, Gigi Becali ar deveni și ministru al sporturilor, și președinte al Ligii de Fotbal. Pentru a nu mai fura arbitrii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cuiburi cu băieții prin scorburi". Scene caracteristice arealului natal s-au fixat definitiv pe retină, fără idilisme. Copila frânge pita "țărănește pe ștergar" (Rugă); stă la rând "la moara dintre munți" dar apa care mișcă instalația e înghețată (La moară); Cosașii "bat coasele / și gușterii fug speriați"; fetele vin cu bucate și cu țuică; bătrânul fierar potrivește potcoave boilor, dar cuiele "ajung în carne"; "le scoate apoi însângerate" (Drum); șerpi și alte vietăți aprind imaginația. O buhă (Cioica) prevestește moarte; oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
evocă obiceiuri de nuntă viciate de universul citadin pătruns în viața satului. Fata iese cu plinul înaintea nuntașilor, în timp ce: "Lăutarii obosiți și negri,/ zic un cântec nou de la oraș/ și-și lipesc pe frunțile-ncrețite/ Ultimul bacșiș luat de la nași." Cosașii bat coasele și imaginea statuară a muncitorilor ne trimite la Alecsandri și la Tudor Arghezi ("Belșug"): La umbra nucului de lângă drum/ și umbra fuge speriată,/ Numai copacul șade înverzit/ Că nu poate s-alerge și el,/ Dar ciocanul și coasa
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
statuară a muncitorilor ne trimite la Alecsandri și la Tudor Arghezi ("Belșug"): La umbra nucului de lângă drum/ și umbra fuge speriată,/ Numai copacul șade înverzit/ Că nu poate s-alerge și el,/ Dar ciocanul și coasa rămân de oțel/ și cosașii de piatră." Ileana Mălăncioiu reînvie universul și muzica versului lui George Coșbuc și scrie poezie cu fine observații. "Gerul se oprește și le-ngheață botul,/ Întunericul e neclintit,/ Parc-a mers și timpul după roata morii/ Și la miezul nopții
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un gătej sau vreasc pînă se strînge o gră madă mai mare, apoi un oarecare îi dă foc, zicîndu-se că aceasta e lumînarea mortului. Dacă vrei să moară cineva, fă-i cu lumînare furată de la mort. Moartea are unelte de cosaș: ciocan, nicovală, coasă și gresie. (Gh.F.C.) Mortul din familie spurcă mai mult decît mortul străin. (Gh.F.C.) Femeile care gătesc mortul pentru groapă sînt necurate, nu au voie să gătească mîncarea de pomană. Ele trebuie să se spele cu agheasmă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de unde s-ar întoarce / Preaînstrăinat, prea mândru / Și prea cutezător" În poezia lui este prezent și satul românesc chiar dacă a fost acuzat că poezia lui ar duce spre urbanism, în volumul său Sub stânca vremii găsim poezii ca Satul și Cosașii. Deși se întâlnesc în volumele lui de poezii și versuri frumoase, care ar merita să fie reținute Ovid Densusianu nu este și nu va fi cunoscut ca poet. Și aceasta deoarece multe din versuri sunt confuze indeterminate, fără priză la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
răspîndită pretutindeni. Înseamnă persistența unui ritm de viață ce se confundă cu succesiunea muncilor și a anotimpurilor, înseamnă aratul, însămînțările, secerișul. Și mai înseamnă intimitatea protectoare a unui grup social închis, solidar, strict ierarhizat, din care fac parte căruțașul, ciobanii, cosașii, secerătoarele. Pe scurt, fiecare dintre acești termeni trebuie reținut cu toată încărcătura sa simbolică, e vorba de imaginea unei ordini, a unei societăți, a unui tip de civilizație. E ordinea, armonia socială, e cultura și civilizația pe care copilul din
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
unde-l vindeau pe câțiva bani nevestelor fabricanților ca să-și cumpere câte ceva din cele necesare gospodăriei. Apoi se Întorceau acasă, luau traista cu merinde În spate, greblele și pruncul dacă era mic și mergeau la fân, ducând prânzul mare la cosași. Doamne, de unde aveau atâta energie? Cosașii plecau și ei Înainte de răsăritul soarelui, ca atunci când se va ivi soarele să aibă culcate la pământ câteva brazde. Coasa o aveau bătură de cu seara. După ce se evapora roua de pe brazde și după ce
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nevestelor fabricanților ca să-și cumpere câte ceva din cele necesare gospodăriei. Apoi se Întorceau acasă, luau traista cu merinde În spate, greblele și pruncul dacă era mic și mergeau la fân, ducând prânzul mare la cosași. Doamne, de unde aveau atâta energie? Cosașii plecau și ei Înainte de răsăritul soarelui, ca atunci când se va ivi soarele să aibă culcate la pământ câteva brazde. Coasa o aveau bătură de cu seara. După ce se evapora roua de pe brazde și după ce se culegea din ele săcăreaua (chimenul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mare. Câteodată, în lunile călduroase, ieșea dintre crăpăturile pietrelor câte o șopârlă verzuie în ape azurii, care mă privea un timp neclintită, pe urmă, dacă nu o speriam, trecea nepăsătoare peste piciorul meu desculț și se ducea în treaba ei. Cosașii și greieri își făceau de cap în ierburile, de multe ori necosite. Ici, colo, pe pantă, pășteau caii de la droagă, pe când în sinagogă, rabinii îngânau incantații cu gâlgâituri din gât și tremolouri, cu glasuri plângărețe, invocând divinitatea să primească sufletul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Desișuri, tufe de păducel, cacadâri și porumbele, mătrăgune și lujeri de iederă sălbatică, ici, colo câte un butuc uscat și gros de viță de vie sălbăticită. Prin ierburi și bălării de tot felul de buruieni mișunau șerpii de apă, păiajenii, cosași din cei mari, melci și mii de insecte de tot felul. Printre ramurile copacilor se întâlneau ghionoaia cu bufnița, privighetoarea cu ciocârlia și cu ciocănitoarea, turturelele cu porumbeii domestici ai gospodarilor din împrejurimi. Bojdeuca aceasta sărmană, tristă și a nimănui
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
crudă peste-a mea și-i simt neodihna și neîmplinirea la capătul răbdării?) Pășesc atent pe un câmp minat de neîncredere aș vrea întâi să ar, apoi să semăn iubire în pieptul tău firav. Dar mi-e teamă că vine cosașul și-mi cosește toată truda și iar mă întorc de unde mai ieri am plecat... Neînțeleasă Motto: Mi-e teamă că ți-e frig de mine și cuvintele înmuiate în sinceritate scrise pe ultima zăpadă pentru tine s-au topit înainte de
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
vorbind ușor indiferentă, ca și cum ar fi vrut să se ascundă. Îi spunea ce trebuie să mai facă acasă - el încuviințând -, că i-ar plăcea ca el să locuiască mai departe tot acolo, să nu se mute, să păstreze tabloul cu cosașii, ceasul electric și - atunci el izbucnind: „Ce Dumnezeu?!“ - să-și mai aducă aminte de ea și atunci el chiar strigând, aproape să se ridice în picioare: „Ce Dumnezeu?! Ce înseamnă asta?“. Din acea clipă ea s-a pierdut. Ori ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ieșiți înainte. Purta un soi de veston, ce nu s-a mai văzut, și un halat în vrâste late, lung până în pământ, care îl copleșiră de respect pe Vartolomei. Șontâcăind în felul său, pe picioarele lui betege, strâmbe ca la cosaș, Vartolomei se apropie de flăcăul cu haine ca măslina crudă, despre care aflase că-l cheamă Iov, și murmură aparte, să nu priceapă și străinii cei de tot ciudați: Dumnealui e tot din alte părții ale lumii, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]