628 matches
-
și teatrul eminescian, opera lui Eminescu fiind privită ca un întreg. Criticul surprinde relația hermeneutică de la parte la întreg, întrucât el crede că întregul nu poate fi restituit folosind o grilă fragmentaristă, ci numai din perspectiva amplei și coerentei viziuni cosmogonice a lui Eminescu. C. a coordonat Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L. Caragiale (2002) și a îngrijit și prefațat, pentru uz didactic, ediții din operele lui George Coșbuc, Iosif Vulcan, Ioan Slavici, Zaharia Bârsan, Liviu Rebreanu, Gala Galaction, Camil Petrescu
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
Stimulator al romantismului și el însuși poet romantic în cele mai caracteristice opere, Heliade-Rădulescu are și scrieri de factură clasică, iar în publicistică s-a pronunțat, nu o dată, în favoarea ordinii clasice. Alături de evocări, descripții de natură, elegii, tirade patetice, viziuni cosmogonice, culegerile sale de versuri conțin ode în stil clasic, fabule, satire, adică specii cultivate în c. Compoziția unor piese lirice, inclusiv a pseudobaladei Zburătorul, capodopera poeziei heliadești, învederează o tendință de structurare clasică. Propensiuni în aceeași direcție există și în
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
folclorice românești. Fără a plăti tribut exagerărilor tracizante și utilizând subiecte preluate îndeosebi din lucrările lui Georges Dumézil, aceste studii sunt centrate mai ales pe riturile de inițiere (identificate în colindele de fecior și în cântecul epic), precum și pe modelele cosmogonice identificate în legendele populare. Modificarea de perspectivă metodologică este evidentă în Mitos și epos (1985), unde sunt dezbătute concepte fundamentale, precum acelea de mit, gen literar, transformare narativă și inversiune simbolică, într-o tehnică de cercetare amintind îndeosebi de antropologia
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
forme specifice, și care sunt normele con- form cărora ele se articulează pentru a genera un limbaj mitic coerent. Cu alte cuvinte, ce generează și unește manifestări mito-rituale, atât de (aparent) diverse și atât de (aparent) distincte, cum sunt : legendele cosmogonice, credințele și riturile de întemeiere a unui spațiu locuit, practicile magice de alungare a molimelor, furtunilor, eclipselor etc., valorizarea mito- simbolică a plantelor și animalelor, credințele în atâtea ființe fabuloase, (u)topografia lumii de dincolo, credințele și practicile rituale legate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Principiul Ordine și Haos se suprapune, în bună măsură, principiului care operează în cadrul religiilor și mitologiilor dualiste : lumea este creată și se perpetuează datorită conlucrării și confruntării dintre Dumnezeu și Diavol. Foarte multe ecuații din mitologia populară românească (inclusiv legendele cosmogonice) se bazează pe înfrunta- rea dintre două entități mitice antagoniste. Problema apariției și supra- viețuirii dualismului religios în spațiul românesc și în cel sud-est-euro pean (mai ales prin diverse secte medievale neomaniheiste: paulicianism, bogomilism etc.) a fost foarte controversată în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu atât de multe „pete albe” cum se prezintă astăzi a fi mitologia română. I. Colinda tip Furarea astrelor. Motive și semnificații mitice 1. Cosmos și Haos Teomahia este o temă mitică universal răspândită. O întâlnim atât în unele mituri cosmogonice, cât și în miturile referitoare la luptele dintre zei pentru obținerea suveranității sau în cele referitoare la intruziunea Haosului în Cosmos. În acest ultim caz, teomahia este declanșată de răpirea (ascunderea, înghițirea) de către un demon a unor „însemne” divine. Este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zile, între Crăciun și Bobotează. „Este vremea când ei ies la suprafața pământului, încetând să mai roadă arborele lumii, care tocmai acum este pe punctul să se prăbușească și care se poate reface grație acestui fapt” (11). Aceste 12 „zile cosmogonice” (71, p. 121) corespund simbolic celor 12 luni ale anului, dar această perioadă nu face parte efectiv nici din anul vechi, nici din cel nou. Este o perioadă în care timpul este regenerat și tocmai de aceea ea este în afara
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
urările, colindatul ș.a.m.d. Excepție fac „cântecele de stea”, teatrul religios („Vifleim”) și alte câteva manifestări cu tematică și de proveniență propriu-zis creștină. Suprapunerea arbitrară și târzie a celebrării nașterii lui Isus cu acest arhaic complex mito-ritual de structură cosmogonică a generat un amalgam de tradiții și obiceiuri. A luat naștere un fenomen sincretic specific, ale cărui circumstanțe și consecințe nu au fost încă pe deplin lămurite. Iată, de exemplu, cum supra- punerea de care vorbeam a generat la nivelul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
demonul sau pentru că pătrunde pe tărâmul acestuia. Așa cum am văzut deja, nu numai eroii sunt contaminați de morbul somnului letargic al „tărâmului de dincolo”. Sfinții, zeii și chiar zeul demiurg nu sunt nici ei imuni. Nefiind de acord cu teoriile cosmogonice formulate de Anaxagora și de Platon, Plutarh scria : „Dacă Dumnezeu ar fi dormit din eternitate, el ar fi fost mort, pentru că un somn etern nu este diferit de moarte. Mai mult, Dumnezeu este incapabil să doarmă : imortalitatea divină și o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 169). În texte mitice indiene, înainte de creația lumii, zeul Vi¿¡u doarme culcat pe șarpele cu o mie de capete, Ananta („fără sfârșit”, în sanscrită) - simbol al Haosului -, care plutește pe Oceanul primordial. În alte texte, după săvârșirea operei cosmogonice, Prajapati este cuprins de o epuizare letală : „După ce Prajapati dase la iveală viețuitoarele, i s-au desfăcut încheieturile. [...] El nu putea sta în picioare cu încheieturile desfăcute : de aceea, zeii l-au vindecat prin [ritualul] agnihotra, întărindu-i încheieturile mădularelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mâini și picioare. Ca și în mitul indian, este nevoie să intervină alți zei pentru ca Zeus să-și redobândească vlaga și să învingă monstrul (Apollodorus, Bibliotheke, I, 6, 3). Motivul epuizării Demiurgului în timpul cosmogenezei apare limpede exprimat în unele legende cosmogonice românești : Astfel, Dumnezeu și cu Dracul se plimbară încolo și- ncoace pe valurile apei aceleia, șapte ani de-a rândul. După al șaptelea an, fiind Dumnezeu foarte ostenit, pentru că nu se culcase, nici nu dormise defel în restimpul acesta, zise
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se pot sustrage zeii cosmogoni (și nu numai dei otiosi) nu pot fi justificate ca fiind expresia unei simple oboseli biologice, chiar dacă unii dintre zei sunt puternic antropomorfizați. Sunt evident vulgarizate și târzii motivațiile „biologice” de tipul celor din legenda cosmogonică românească citată mai sus : „fiind Dumnezeu foarte ostenit, pentru că nu se culcase, nici nu dormise defel în restimpul acesta”. Pierzându-și semnificația inițială, „epuizarea Demiurgului” a devenit un element incoerent în economia legendei. În astfel de situații, fie motivul a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui (87). Cert este faptul că abia regurgitarea astrelor din pântecele monstrului astrofag produce regenerarea lor, redându-le prospe- țimea și vigoarea pe care au avut-o în momentul cosmogenezei. Dar, pentru aceasta, zeul/eroul demiurg trebuie să repete actul cosmogonic, înfruntând și răpunând demonul/monstrul. înainte însă de a ajunge la acest motiv final al colindei în discuție, o întrebare se impune. Cine se ascunde sub numele de Iuda ? Are el vreo legătură cu Iuda, cel născut în orașul Iscarioth
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
destinele ei și nu un împuternicit (înlocuitor) al său. Teama lui Dumnezeu de Iuda și impotența lui de a restabili ordinea lumii sunt două simptome ale unui zeu „retras”, „obosit”, „dezinteresat”. Sunt simptome care se adaugă altora, decelabile în legendele cosmogonice românești : Dumnezeu suferă de singu- rătate, este obosit, nu poate crea lumea fără ajutor etc. Mircea Eliade a teoretizat acest fenomen religios (Deus otiosus) specific religiilor „primitive” (ale triburilor de vânători și culegători), dar verificabil și în religiile mai complexe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mult sau mai puțin uitat a fost luat de diferite divinități care au în comun faptul că sunt mai aproape de om și-l ajută sau îl persecută într-un chip mai direct și mai continuu (33, pp. 92-93). Multe legende cosmogonice românești prezintă astfel de elemente specifice (35). Într-o legendă din părțile Muscelului se spune că „după ce [Dumnezeu] a făcut și pe oameni, cerul era aproape de pământ. Dai cu mâna de el” (36, p. 4). „însă omul, nesinchisit din fire
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Enuma Eliș, IV, 30 ; cf. 1, p. 32) - și carul-furtună la care sunt înhămați cei patru cai-vânturi : „Distru- gătorul”, „Necruțătorul”, „înecătorul” și „Zburătorul” (Enuma Eliș, IV, 50-52 ; cf. 1, p. 33). Așa cum vom vedea, scenariul colindei în discuție comportă elemente cosmogonice. Lumea nu este creată propriu-zis, dar este recreată printr-un act similar cosmogenezei. Înfruntarea cu monstrul (reiterare a înfruntării primordiale) nu și-o mai asumă însă zeul suprem, Demiurgul, ci Sf. Ilie - o ipostază „creștinată” a zeului furtunii. Similar se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a luminat Și iadul s-a-ntunecat. C-așa-i data Raiului Și datina Iadului De acum până-n vecie, Slava Domnului să fie (6, pp. 117-118). Chiar dacă textul colindei nu descrie un act propriu- zis de creație a Cosmosului, semnificația cosmogonică a colindei este evidentă. Sf. Ilie (re)stabilește ordinea Lumii, permițându-i să dureze încă un an. Într-un Cosmos cufundat în Haos, el reinstaurează legile („data Raiului și datina Iadului”) abrogate de Iuda temporar, dar ciclic. Lumea este refăcută
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rămâne același : V«tra «împiedică» lumea să se facă sau să dureze. Simbol al nonmanifestării, al latenței sau al amorfului, V«tra reprezintă Haosul dinaintea Creației” (20, p. 32). Se pare că acest scenariu a fost la origine un mit cosmogonic propriu-zis, având în vedere unele comentarii cuprinse în Rig Veda. Prin victoria sa, Indra a creat soarele, cerul și dimineața (R.V., I, 33, 4) ; Indra, de la naștere, a despărțit Cerul de Pământ, a întărit bolta cerească și, aruncând vajra (fulgerul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de fier. Gestul „rumânului” Noe nu este unul practic și pașnic (acela de a mânca fără să se ude, semnificație acordată ulterior, când cea inițială s-a atrofiat), ci unul magic și amenințător, un gest de reiterare a actului primordial cosmogonic, din momentul zero al istoriei mitice a Universului, când Demiurgul a învins/ordonat Haosul cu arma sa (reprezentată de regulă prin fulger). Orice dezechilibru provocat de o nouă manifestare a Haosului (potop, grindină, furtună, eclipsă, cutremur, molimă etc.) trebuie amendat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a simbolului, remarc faptul că arca este o reprezentare a Lumii (imago mundi). În mitul babilonian (95), arca este edificată în șapte zile, iar zeul Ea sugerează ca model templul Apsu (21, p. 167), același care a servit ca model cosmogonic zeului Bel-Marduk (21, p. 36). Pe de altă parte, în majoritatea miturilor diluviene, planurile de construcție ale arcei sunt dictate până la cel mai mic detaliu de zeul cosmocrat : dimensiuni, proporții, materiale, tehnici de execuție etc. Ba chiar, într-o versiune
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Noe scheletul păsărilor, ca model (3). Arca este un microcosmos care are menirea de a regenera macrocosmosul : pe Oceanul primordial (Haosul acvatic) plutește arca, purtând în pântece singurele perechi de ființe rămase în viață (germenii noii creații), ca un ou cosmogonic (sau, mai exact, ou biogonic). Din punct de vedere mito-simbolic, arca este departe de a fi o simplă ambarcațiune de transport. Ea este un depozit de date genetice, o biotecă (gr. bio = „viață”, théké = „ladă, depozit”), un receptacul ermetic care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
broasca, în același scop. Parcursul acesteia nu mai este însă orizontal, în căutarea „vechiului pământ” (ca în cazul corbului), ci vertical, în căutarea unuia „nou”. „Broasca [...] s-a lăsat în josul apei trei zile, până a dat de uscat.” Motivul „plonjonului cosmogonic” continuă cu toate celelalte motive clasice din legendele cosmogonice românești. Broasca aduce de pe fundul apelor, „în unghiile de la picioare”, puțin pământ, care e pus de Noe pe o frunză și binecuvântat de Dumnezeu. Dracul încearcă să răstoarne „palma de pământ
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
însă orizontal, în căutarea „vechiului pământ” (ca în cazul corbului), ci vertical, în căutarea unuia „nou”. „Broasca [...] s-a lăsat în josul apei trei zile, până a dat de uscat.” Motivul „plonjonului cosmogonic” continuă cu toate celelalte motive clasice din legendele cosmogonice românești. Broasca aduce de pe fundul apelor, „în unghiile de la picioare”, puțin pământ, care e pus de Noe pe o frunză și binecuvântat de Dumnezeu. Dracul încearcă să răstoarne „palma de pământ”, dar aceasta crește și se fac munții, pământul etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a crescut și s-a făcut mare și Noe, cu nevasta și cu dracul, s-au așezat pe el. Noe pe urmă a sămănat semințe și s-au făcut tot felul de bucate” (3, pp. 149-150). Vezi legende similare, propriu-zis cosmogonice, cu același „scufundător”, broasca, la 3, p. 24 ; 23, pp. 971-972 ; 24, pp. 143-144 ; 25, p. 79. Interpolarea motivului „a doua zidire a lumii” (3, p. 149) în arhitectura epică a legendei românești a potopului este doar aparent insolită. Semnificația
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu același „scufundător”, broasca, la 3, p. 24 ; 23, pp. 971-972 ; 24, pp. 143-144 ; 25, p. 79. Interpolarea motivului „a doua zidire a lumii” (3, p. 149) în arhitectura epică a legendei românești a potopului este doar aparent insolită. Semnificația cosmogonică a legendei diluviului justifică din plin acest fenomen. Nu pot încheia trecerea în revistă a coordonatelor simbolice ale arcei diluviene fără să observ că la aceeași sferă de semnifi- cații mito-simbolice se raportează și un alt motiv mitic universal. Este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]