638 matches
-
n. 1 aprilie 1945, în Banca-Vaslui) s-a impus în ultimele trei decenii drept unul dintre cei mai valoroși eseiști, teoreticieni (ai transmodernismului) și istorici / critici literari din literatura valahă, corola operei sale reunind lucrările: Eminescu Dialectica stilului (1984), Modelul cosmologic eminescian (1992), Provocarea valorilor (1997), Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997; cu ediții augmentate în 1999, la Chișinău și în Brașov), Eseu despre Cezar Ivănescu (1998), Controverse eminesciene (2000), Fragmentele lui Lamparia (2000), Complexul Bacovia (o "dezvoltare" a tezei de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
poate, conexiuni cu cabalistica zodiacală a "operei deschise": 1. Punct de purcedere, 2. Călătorie printre contemporani: E. Lovinescu, 3. În oglinda altor contemporani, 4. Tudor Vianu, 5. G. Călinescu, 6. "Impasul poetului" și al criticii, 7. În cvasi-postumitate, 8. Viziunea cosmologică, 9. De la canonul matematic la cel poetic, 10. Alchimie și poetică, 11. Intermezzo biografic, dar nu numai, 12. Punct de ajungere: textualizarea) și (II) Ermetismul canonic (parte secundă, ale cărei capitole se dispun într-o fermecătoare heptaedrie "transdisciplinară" 13. Antimodernismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
p. 126. 2 Forma cuvântului extincția în loc de "extensia" este o regretabilă eroare de tipar rămasă necorectată. 3 Sub titlul-generic Autori și cărți (noi) despre Eminescu, acad. M. Cimpoi prezintă, individualizat, noi apariții editoriale semnate de Ioana Em. Petrescu (Eminescu, modele cosmologice și viziune poetică, 1978), Constantin Ciopraga (Poezia lui Eminescu), George Munteanu (Eminescu și eminescianismul, 1987), Theodor Codreanu (Eminescu Dialectica stilului, 1984), Marin Tarangul (Intrarea în infinit sau Dimensiunea Eminescu, 1992). 4 Pseudonim folosit de eminescologul Nicolae Georgescu 5 Titlu denaturat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dobândise. De John Sevier. Sau de Jackson în momentul când glonțul duelistului i-a retezat floarea mare de la butoniera hainei și tocmai se pregătește să-i riposteze - o privire cu sprânceana ridicată în care se citea o autoritate neiertătoare și cosmologică de căpitan; acel gen de privire în care onestitatea este sprijinită de prejudecată, iar clarviziunea apare ca o nobilă crampă a grijilor impersonale ce se citesc în cutele frunții. Părerea mea este că de data asta Simon nu juca teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
165; Ernst Cassirer, Eseu despre om. O introducere în filosofia culturii umane, traducere de Constantin Coșman, București, Editura Humanitas, 1994, p. 106. • Daniel Dubuisson, Mythologies du XXe siècle. Dumézil, Lévi-Strauss, Eliade, Presses Universitaires de Lille, 1993, p. 180. total, atotcuprinzător, cosmologic apelează la o idee care îi este parte constitutivă, dar care e prezentată, cu premeditare, ca fiindu-i „exterioară“, justificând cu „obiectivitate“ pertinența enunțurilor postulate 37. Astfel, revoluția proletară, marea idee a lui Marx, era acea „rațiune pură“ care mima
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
azi îi poartă numele: "viteza V a unei galaxii este proporțională cu distanța D de până la ea, conform relației V=Ho * D. Constanta de proporționalitate Ho este numită azi constanta lui Hubble"178. De asemenea, Einstein a emis primele modele cosmologice bazate pe un univers static. Ulterior el este cel care a construit un model de univers relativist, iar conform teoriei relativității se pun în discuție noțiunile până atunci uzuale de spațiu, timp și mișcare. Conform acestei teorii ,,nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
1973; 89. Otto, R., Mistica Orientului și mistica Occidentului, Editura Septentrion, Iași, 1993; 90. Paleologu-Matta, S., Eminescu și abisul ontologic, Editura Științifică, București, 1994; 91. Papu, E., Din clasicii noștri, Editura Eminescu, București, 1977; 92. Petrescu, E. I., Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, Editura Minerva, București, 1978; 93. Peirce, Ch. S., Ecrits sur le signe, Editura Flammarion, Paris, 1970; 94. Pontalis, J. -P., După Freud, Editura Trei, București, 1997; 95. Pop, Z.N.A., Mărturii...Eminescu-Veronica Micle, Editura Litera, Chișinău, 1989
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
trăirile religioase. Argumentele teiste sunt la rândul lor variate și se întemeiază pe diferite tipuri de premise. Teiștii au încercat să construiască diferite argumente raționale în sprijinul existenței lui Dumnezeu. Dintre aceste argumente s-au remarcat, în special, cele ontologice, cosmologice, teleologice și morale. Lucrarea de față are în centru argumentul ontologic privind existența lui Dumnezeu. Acest argument se deosebește de celelalte argumente teiste prin faptul că este un argument a priori, celelalte fiind, în principal, a posteriori. Diferența dintre aceste
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sine, și nu o ființă oarecare 7. Argumentele teiste se remarcă prin caracterul lor rațional, și nu prin dovezi provenite din experiența religioasă (de factură mistică). Aceste argumente raționale au fost clasificate, în mod tradițional, în patru categorii fundamentale (ontologice, cosmologice, teleologice și morale), fiecare presupunând diferite variante. Împotriva acestor argumente au existat și există încă numeroase obiecții și critici. Norman Geisler identifică cinci obiecții împotriva argumentelor teiste pentru care oferă și câteva răspunsuri. În primul rând, dovezile sunt considerate neconvingătoare
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
bazează în întregime pe experiență, fie au cel puțin o premisă a posteriori, pe când ultimele nu au nici o premisă a posteriori. Cu alte cuvinte sunt bazate doar pe rațiune, independent de experiență. Dintre argumentele a posteriori se remarcă cel teleologic, cosmologic și argumentul moral, iar principalul argument a priori este cel ontologic. Credințele de tip a posteriori depinde o experiență anterioară. Felul în care lucrurile decurg ne poate indica ce se va petrece în viitor, dar nu există nici o garanție precum
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
universul. Această ordine nu este perfectă sau absolută, dar este susținută ideea conform căreia un univers dezordonat ar implica mai multe dificultăți 32. Un alt argument a posteriori care a constituit, la rândul său, obiectul a numeroase dezbateri este argumentul cosmologic. Acesta se prezintă în numeroase variante ce pot fi regăsite la filosofii greci, medievali, latini și arabi 33. Cea mai cunoscută formulare a unor argumente cosmologice îi aparține, însă, lui Toma D'Aquino. Primele trei probe sunt considerate variante ale
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a posteriori care a constituit, la rândul său, obiectul a numeroase dezbateri este argumentul cosmologic. Acesta se prezintă în numeroase variante ce pot fi regăsite la filosofii greci, medievali, latini și arabi 33. Cea mai cunoscută formulare a unor argumente cosmologice îi aparține, însă, lui Toma D'Aquino. Primele trei probe sunt considerate variante ale argumentului cosmologic. Primul argument, dintre cele cinci probe pentru existența lui Dumnezeu (prezentate de Toma, în Summa theologiae și reluate apoi și completate în Summa contra
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
se prezintă în numeroase variante ce pot fi regăsite la filosofii greci, medievali, latini și arabi 33. Cea mai cunoscută formulare a unor argumente cosmologice îi aparține, însă, lui Toma D'Aquino. Primele trei probe sunt considerate variante ale argumentului cosmologic. Primul argument, dintre cele cinci probe pentru existența lui Dumnezeu (prezentate de Toma, în Summa theologiae și reluate apoi și completate în Summa contra gentiles) se referă la geneza mișcării și este o reluare a celebrului argument al lui Aristotel
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
am putea spune că pentru oamenii obișnuiți din zilele noastre, dacă există ceva în mod necesar în Univers, e vorba de materie și energie, sau de particule elementare și nu de o existență divină. Cea mai simplă formă a argumentului cosmologic este cea în care acesta apare la gânditorii arabi interesați teologia speculativa (kalam). O schemă a argumentului cosmologic kalam este următoarea: (1) Tot ceea ce există, există datorită unei cauze diferită de sine. (2) Universul a început să existe la un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
e vorba de materie și energie, sau de particule elementare și nu de o existență divină. Cea mai simplă formă a argumentului cosmologic este cea în care acesta apare la gânditorii arabi interesați teologia speculativa (kalam). O schemă a argumentului cosmologic kalam este următoarea: (1) Tot ceea ce există, există datorită unei cauze diferită de sine. (2) Universul a început să existe la un moment dat. (3) Prin urmare, universul are o cauză a existenței sale, iar această cauză este Dumnezeu. Argumentul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
kalam este următoarea: (1) Tot ceea ce există, există datorită unei cauze diferită de sine. (2) Universul a început să existe la un moment dat. (3) Prin urmare, universul are o cauză a existenței sale, iar această cauză este Dumnezeu. Argumentul cosmologic kalam a fost prezentat de către al-Kindi și al-Ghazali, iar principalul susținător contemporan este Wiliam Lane Craig. Wiliam Craig consideră că cele mai importante versiuni ale argumentului cosmologic de-a lungul timpului au fost: versiunea lui Toma D' Aquino, versiunea lui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
universul are o cauză a existenței sale, iar această cauză este Dumnezeu. Argumentul cosmologic kalam a fost prezentat de către al-Kindi și al-Ghazali, iar principalul susținător contemporan este Wiliam Lane Craig. Wiliam Craig consideră că cele mai importante versiuni ale argumentului cosmologic de-a lungul timpului au fost: versiunea lui Toma D' Aquino, versiunea lui Leibniz și argumentul kalam. Argumentul kalam este derivat din termenul arab care denumea școala islamică medievală. Este vorba despre un cuvânt arab care în lumea musulmană se
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
din nimic și prin nimic. Dacă oamenii de știință preferă să nu aleagă vre-una din cele două variante, filosofii admit că este imposibil să crezi în ceva care apare în existență necauzat 40. Versiunea lui Leibniz a fost denumită: Argumentul cosmologic bazat pe rațiunea suficientă. Acest argument este răspunsul teiștilor la întrebarea: "de ce există ceva mai degrabă decât nimic?". Leibniz, asumând principiul rațiunii suficiente, l-a aplicat lumii ca întreg. El s-a întrebat astfel: "care este rațiunea suficientă a existenței
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de explicație. (5) Prin urmare, Dumnezeu există in mod necesar 41. Am putea spune, în acord cu Leibniz, că existența individuală a lumii trebuie să aibă la bază o rațiune suficientă. Tocmai acest aspect se dovedește a fi specificul argumentului cosmologic. Nici una dintre cele cinci căi ale lui Toma D'Aquino nu demonstrează că ființa ce a fost dovedită prin aceste raționamente este una și aceeași ființă. Kant este de părere că argumentul cosmologic are nevoie de încă o treaptă care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aspect se dovedește a fi specificul argumentului cosmologic. Nici una dintre cele cinci căi ale lui Toma D'Aquino nu demonstrează că ființa ce a fost dovedită prin aceste raționamente este una și aceeași ființă. Kant este de părere că argumentul cosmologic are nevoie de încă o treaptă care trebuie să arate că ființa a cărei existență se încearcă a fi demonstrată este singura ființă care are toate atributele divine. Astfel, argumentul cosmologic își trădează dependența de argumentul ontologic 42. Argumentul cosmologic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și aceeași ființă. Kant este de părere că argumentul cosmologic are nevoie de încă o treaptă care trebuie să arate că ființa a cărei existență se încearcă a fi demonstrată este singura ființă care are toate atributele divine. Astfel, argumentul cosmologic își trădează dependența de argumentul ontologic 42. Argumentul cosmologic pe care îl propune Hartshorne diferă de formulările tradiționale deoarece nu este un argument empiric și pentru că nu face referire la o primă cauză sau la un prim motor nemișcat. Argumentul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cosmologic are nevoie de încă o treaptă care trebuie să arate că ființa a cărei existență se încearcă a fi demonstrată este singura ființă care are toate atributele divine. Astfel, argumentul cosmologic își trădează dependența de argumentul ontologic 42. Argumentul cosmologic pe care îl propune Hartshorne diferă de formulările tradiționale deoarece nu este un argument empiric și pentru că nu face referire la o primă cauză sau la un prim motor nemișcat. Argumentul cosmologic propus de Hartshorne reprezintă tot o demonstrație a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
își trădează dependența de argumentul ontologic 42. Argumentul cosmologic pe care îl propune Hartshorne diferă de formulările tradiționale deoarece nu este un argument empiric și pentru că nu face referire la o primă cauză sau la un prim motor nemișcat. Argumentul cosmologic propus de Hartshorne reprezintă tot o demonstrație a priori și face o trecere de la conceptul ființelor care există contingent la conceptul unei ființe necesare 43. Argumnetul său cosmologic este prezentat astfel: A1 Nimic nu există. A2 Ceea ce există ori nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
referire la o primă cauză sau la un prim motor nemișcat. Argumentul cosmologic propus de Hartshorne reprezintă tot o demonstrație a priori și face o trecere de la conceptul ființelor care există contingent la conceptul unei ființe necesare 43. Argumnetul său cosmologic este prezentat astfel: A1 Nimic nu există. A2 Ceea ce există ori nu are nici un caracter modal, ori este complet contingent. A3 Ceea ce există este complet necesar. A4 Ceea ce există este parțial contingent și parțial necesar, dar nimic nu este divin
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
afirma că ultimul principiu (care există în mod necesar) este contingent, implică o contradicție: a spune că o existență necesară depinde pentru existența sa de anumite condiții limitate implică de fapt o contradicție între termeni. În cazul lui Platon, argumentul cosmologic din "Legile" și "Timaios" vine în sprijinul argumentului ontologic prezentat în Republica. Argumentul cosmologic arată clar că putem ajunge un concept legitim a lui Dumnezeu, iar acest concept facilitează alegerea la care se ajunge prin argumentul ontologic: ori existența lui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]