192 matches
-
care mergea la serviciu etalând o pereche de clipsuri cu strasuri și un boa din pene roz. Dacă duceai un om ca Harry Brightman într-un cătun rustic, țăranii din partea locului aveau să îl gonească din sat cu furci și cosoare. Pe de altă parte, eram aproape sigur că afacerea pe care o cocea Harry era pe bune. Bătrânul pungaș punea ceva la cale și muream de curiozitate să aflu ce. Chiar dacă nu voia să vorbească de față cu Tom, nădăjduiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Hansca (Chișinău), Seliște (județul Orhei), Rașcov (Hotin), Codin (Cernăuți), Davideni (județul Neamț), Dodești (județul Vaslui), Radovanu (județul Călărași), Dulceanca (județul Teleorman), Buduresca (județul Prahova) și Bratei (județul Sibiu). În așezări au fost descoperite unelte din fier: brăzdare, săpăligi, topoare, seceri, cosoare, ciocane, nicovale, clești, cuțite, cârlige, scoabe, cuie, ace, obiecte din os (răzuitoare), din lut (greutăți, tuburi), din piatră (tipare, râșnițe), greutăți din lemn. În cadrul relațiilor dintre autohtonii de la nordul Dunării și lumea bizantină, circulația monetară a jucat un rol important
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
gleznă, trup, nevastă, mașteră (mamă vitregă), ca ocupații, grădinar, precupeț, vraci, zidar, zlătar. În agricultură, terminologia esențială este latină, dar avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1. aratru-plug primitiv, triunghiular sau patrulater ca formă, cu brăzdar simetric (dacic sau roman) și cuțit; 2. plugul propriu-zis cu brăzdar asimetric, cu cuțit, cormană și roitile. Dacă plugul se folosea pentru arat, pentru recoltat se utilizau seceri, coase și cosoare din metal. Asemenea unelte agricole s-au descoperit la Bârlogu (jud. Argeș), Radovanu (jud. Călărași), Dinogetia-Garvăn (jud. Tulcea), Capidava (jud. Constanța), Dragosloveni (jud. Vrancea), Grumezoaia (jud. Vaslui), Dăbâca (jud. Cluj), Șelimbăr (jud. Sibiu). S-au aflat, apoi, gropi-depozite de cereale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
creșterea păsărilor de curte, albinăritul mierea și ceara erau folosite și pentru exportapoi pescuitul, în bălți și iazuri, pentru pește, și vânătoarea, pentru vânat (carnea și blănurile). S-au aflat în așezări și unelte de grădină: săpăligi, rame de hârleț, cosoare, undițe, harpoane. Ocupațiile menționate atestă caracterul stabil, sedentar, al gospodătriei țărănești, economia agrară variată. Terminologia legată de creșterea animalelor este tot latină.7 Mineritul-exploatarea bogățiilor subsolului, a minereurilor-a constituit o importantă ocupație în perioada aceasta. Valorificarea resurselor minerale, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acel cortegiu îndreptat spre malul unui curs de apă cu prundișul secătuit și cotropit de oleandri; broscoii s-au adunat în bătătura lui Agnese: de la fereastră femeia i-a văzut sosind cuprinsă de panică. Se gândise să-i alunge cu cosorul, dar când și-a dat seama că sunt prea mulți, a rămas să se uite la ei. Băieții, sosiți și ei, s-au ghemuit la pământ, rămânând așa până la apusul soarelui. Broscoii continuau să țopăie și să scoată un orăcăit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Nu i-au sărit în ajutor, și-au luat picioarele la sănătoasa și, doar atunci câns s-au simțit în siguranță pe ulițele satului, au început să strige, să cheme ajutor. Oamenii dădură fuga la locul respectiv cu seceri și cosoare, dar nu putură să mai facă nimic ca să-l salveze pe băiatul ciupit de mușcături, sfâșiat și hărtănit de acele târâtoare. XIII Zilele treceau încet în spațiul îngust al celulei. Prin ferestruică venea o lumină spălăcită și zarva vătuită a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o astfel de nelegiuire? Mulțumesc, Generale. Ah, scuzați Excelență, există încă o presupunere: sunt acuzați francezii că ar fi ajutat oamenii din Stilo și împrejurimi. Dar este prea puțin probabil, de fapt răsculații nu aveau puști sau alte arme, decât cosoare și secere, și nu exista vreun ofițer să-i comande: ieșeau precum oile din țarcuri și se ofereau cu totul drept ținte. Francezii n-ar fi îngăduit un masacru atât de nebunesc dacă ar fi binevoit să-i ajute. Generale
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cineva care are tată și mamă. Moașa face trei turtițe de azimă unse cu miere care "închipuiesc trei ursători care zic ele (femeile) că destină viitorul copilului". Dacă noul născut e băiat, se mai pun pe masă: "carte, sapă, secere, cosor și alte obiecte de muncă", iar, dacă e fată, "pune unelte trebuitoare la tors, cusut și țesut". Se mai lasă două lumânări aprinse care ard toată noaptea. Din lucrurile de mâncare să se ospăteze ursătorile, iar cu argintul să le
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu va putea s] își îndeplineasc] funcția specific] cu succes doar dac] posed] un arete relevant, adic] doar dac] este cel mai bun din categoria să (deci, utilizarea celor dou] exemple platoniciene, singurul cal care va câștiga cursa și singurul cosor care poate fi folosit pentru a ț]ia via va fi cel mai bun). Aceast] presupunere ridic] dou] întreb]ri: care este „funcția” oamenilor și care este acea arete care este legat] de aceasta? R]spunsurile lui Platon sunt „guvernarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a gândit atunci să stoarcă ciorchinii și să strângă sucul, inventând astfel vinul. În mitologia romană, introducerea vinului este atribuită lui Saturn, zeu al semănăturilor și al viței de vie. Romanii îl reprezentau pe Saturn cu secera secerătorului și cu cosorul viticultorului. Cât despre mitologia galică, ea a plasat sub auspiciile lui Sucellus butoiul cu cercuri din lemn de stejar, care este de fapt o invenție celtică. Divinitate celtică a pădurii, asimilată de romani zeului Silvan, reprezentat cu o coroană de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
galică, ea a plasat sub auspiciile lui Sucellus butoiul cu cercuri din lemn de stejar, care este de fapt o invenție celtică. Divinitate celtică a pădurii, asimilată de romani zeului Silvan, reprezentat cu o coroană de iederă pe cap, un cosor în mână, iar pe umăr, un ciocan de dogar, Sucellus proteja oarecum băutura mitică. Prin aceste exemple, cultura viței de vie apare, mitologic vorbind, ca mărturie a unei epoci fabuloase în care zeii trăiau pe pământ și în care vinul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și Provența, care se consideră a fi păstrătoare ale obiceiurilor și tradițiilor populare. IV. Confreriile vinului și sărbătorile bahice În ziua de 24 februarie 1529, a fost creată la Gaillac prima confrerie cunoscută sub numele de Companha de la Poda (Compania cosorului de viticultor), referință făcută la legendarul Sabinus, primul strămoș al sabinilor, pe care Virgiliu în Eneida îl reprezintă cu cosorul de viticultor ca atribut. Viticultorii din Gaillac organizau în cadrul acestei confrerii jocuri, în timpul celor trei zile de Carnaval. Foarte curând
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ziua de 24 februarie 1529, a fost creată la Gaillac prima confrerie cunoscută sub numele de Companha de la Poda (Compania cosorului de viticultor), referință făcută la legendarul Sabinus, primul strămoș al sabinilor, pe care Virgiliu în Eneida îl reprezintă cu cosorul de viticultor ca atribut. Viticultorii din Gaillac organizau în cadrul acestei confrerii jocuri, în timpul celor trei zile de Carnaval. Foarte curând, aceste confrerii au devenit patronale și s-au pus sub egida unui sfânt ocrotitor al vinului și al pâinii, apoi
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cel putin egal de articole de la poziția 82.15, se clasifică la poziția 82.15. ┌─────────────┬───────────��──────────────────────────────────────┬──────┬──────┐ │Codul tarifar│ Denumirea mărfii │ UM Taxa │ │ │ │ supl │vamală│ └─────────────┴──────────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┘ 82.01 Unelte manuale: cazmale, hârlețe, lopeți, târnăcoape, sape, săpăligi, furci, greble și raclete; securi, topoare, barde, cosoare de grădină și unelte similare cu tăiș; foarfece de grădinar, de orice tip; seceri și coase, cuțite pentru fan sau pentru paie; foarfece pentru garduri vii, pene pentru spart lemne și alte unelte agricole, horticole sau forestiere, manuale: 8201 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
8210.00.00 Aparate mecanice acționate manual, cu o greutate - 25 de maximum 10 kg, utilizate pentru prepararea, condiționarea sau servirea alimentelor sau băuturilor 82.11 Cuțite (altele decât cele de la poziția 82.08) cu lama tăietoare sau zimțata, inclusiv cosoare care se închid, si lamele lor: 8211.10.00 - Seturi - 25 - Altele: 8211.91 -- Cuțite de masă cu lama fixă: 8211.91.30 --- Cuțite de masă, cu mâner și lama din oțel inoxidabil - 25 8211.91.80 --- Altele - 25 8211
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
fixă: 8211.91.30 --- Cuțite de masă, cu mâner și lama din oțel inoxidabil - 25 8211.91.80 --- Altele - 25 8211.92.00 -- Alte cuțite cu lama fixă - 25 8211.93.00 -- Cuțite, altele decât cele cu lama fixă, inclusiv cosoarele care se închid - 25 8211.94.00 -- Lame - 25 8211.95.00 -- Mânere din metale comune - 25 82.12 Brice și aparate de ras, si lamele de râs (inclusiv eboșele în benzi): 8212.10 - Brice și aparate de râs: 8212
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]