2,593 matches
-
și implementarea Planului de amenajare a spațiului maritim, cu scopul de a susține un proces coerent și continuu de implicare a părților interesate. De asemenea, consultarea actorilor relevanți a avut ca rezultat identificarea principalelor probleme economice și sociale din zona costieră a Mării Negre, precum și a interacțiunilor dintre activitățile umane și procesele naturale în zona de interfață țărm - mare. În elaborarea și implementarea planului de amenajare a spațiului maritim se asigură consultarea și implicarea părților interesate, a autorităților administrației publice
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
generale de mediu în toate etapele procesului de planificare. Utilizarea durabilă a mediului marin are la bază luarea în considerare a condițiilor naturale ale mării în direcționarea diferitelor utilizări. 3.1.1. Mediul marin 3.1.1.1. Geomorfologia Din punct de vedere geomorfologic, zona costieră poate fi împărțită în două unități principale. Unitatea nordică, de la Golful Musura, în nord, până la Capul Midia, în sud, este reprezentată de țărm deltaic și lagunar (plaje nisipoase cu pante submarine line). În unitatea sudică, cuprinsă între Capul
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
promontoriilor cu țărm acumulativ (plaje de tip barieră, cordoane litorale, „pocket-beach“). Între aceste două sectoare există o unitate de tranziție (Cap Midia - Cap Singol), reprezentată de bariera nisipoasă Mamaia. Plajele cu nisip constituie cel puțin 68,5% (167,3 km) din zona costieră, din care 136 km de plaje în regim natural situate în unitatea nordică a țărmului românesc (majoritatea constând din sedimente transportate de fluviul Dunărea și redistribuite de curenți și valuri). Zona costieră antropizată cu lucrări de infrastructură ocupă 12,7% (31
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
constituie cel puțin 68,5% (167,3 km) din zona costieră, din care 136 km de plaje în regim natural situate în unitatea nordică a țărmului românesc (majoritatea constând din sedimente transportate de fluviul Dunărea și redistribuite de curenți și valuri). Zona costieră antropizată cu lucrări de infrastructură ocupă 12,7% (31 km). Restul de 18,8% din țărm reprezintă structurile porturilor românești. Șelful intern al Mării Negre este bine definit având o lățime de 10-15 km în partea de nord și aproximativ 1-5 km
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
de mai mulți factori: sursa de material sedimentar, regimul hidrodinamic dominant, morfologia costieră etc. În unitatea sudică se constată acumularea unor sedimente slab sortate în zona backshore și bine sortate pe plajele submerse. Cunoașterea condițiilor geologice și geomorfologice ale zonei costiere și a tendințelor pe termen mediu și lung fundamentează identificarea celor mai potrivite zone pentru diferitele categorii de utilizări ale spațiului maritim. ... 3.1.1.3. Linia coastei Linia coastei reprezintă linia de separație dintre uscat și apă, iar aceasta se determină anual
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Figura 5. Formațiuni precuaternare ale Mării Negre Sursa datelor: EMODnet, 2021 ... ... 3.1.2. Alte condiții fizice 3.1.2.1. Regimul vântului, curenților și valurilor Valurile de vânt și cele de hulă constituie regimul predominant al valurilor din Marea Neagră. Regimul valurilor influențează procesele costiere. Orientarea generală a liniei de țărm pe direcția nord-sud, în raport cu direcția principală a vânturilor și a valurilor de furtună, face ca zona costieră să fie direct expusă pe direcția principală a vânturilor și a valurilor de furtună. De-a
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
furtună, face ca zona costieră să fie direct expusă pe direcția principală a vânturilor și a valurilor de furtună. De-a lungul țărmului, energia variază din cauza orientării locale și a regimului batimetric din apropierea țărmului, precum și de prezența structurilor costiere. În ceea ce privește curenții și circulația generală a apei, factorii determinanți sunt circulația atmosferică, direcția și puterea vântului, debitul Dunării. La nivelul zonei marine costiere curenții litorali sunt influențați de construcțiile hidrotehnice (digurile de la Sulina, digurile porturilor Midia
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
determinate de temperatura și salinitatea apei. Cunoașterea acestora este importantă pentru corelarea evoluției sezoniere și a biomaselor importante pentru perioadele de hrănire a speciilor de pești valoroși în timpul migrației, reproducerii și creșterii larvare. ... c) Zooplancton Apele tranzitorii și apele costiere ar putea fi analizate pentru planificarea activităților de acvacultură marină și a zonelor pentru pescuit (zooplanctonul fiind hrana de bază a unor specii valoroase de pești), luând în considerare corelația dintre dezvoltarea acestora și a concentrației de substanță organică din
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
avut impact cu precădere asupra apelor din apropierea țărmului și a celor aflate deasupra platoului continental, în alte cazuri se manifestă în zona pelagică, afectând atât specii comune, cât și pe cele rare, comerciale sau necomerciale. În România, în apele costiere și cele marine se întâlnesc cca 133 de specii de pești, dintre care 58 sunt specii marine, 31 sunt salmastre și 44 sunt specii de apă dulce. În ceea ce privește valoarea comercială, cele mai importante specii sunt: hamsia (Engraulis
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
de 98% dintre capturi, și midia (Mytilus galloprovincialis), aceasta din urmă fiind colectată cu ajutorul scafandrilor și hidrodraga. În 2018, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA ) a introdus o cotă (captură totală admisibilă) pentru midii. În condițiile specifice zonei costiere românești, s-au delimitat 3 zone marine pentru creșterea și exploatarea moluștelor (aprobate prin OM nr. 1.950/2007/38/2008, modificat de Ordinul nr. 983/1.699/2015), pentru care se aplică Normele tehnice privind calitatea apelor pentru moluște (aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 201/2002), respectiv
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
6 arii de protecție specială avifaunistică (SPA): ROSPA0076 - Marea Neagră; ROSPA0031 - Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoie; ROSPA0066 - Limanu-Herghelia; ROSPA0061 - Lacul Techirghiol; ROSPA0057 - Lacul Siutghiol; ROSPA0060 - Lacurile Tașaul-Corbu. Deși rețeaua de arii de protecție specială avifaunistică este bine dezvoltată în zona costieră, sunt necesare măsuri suplimentare pentru protejarea zonelor marine. ... ... 3.1.3.2. Protecția naturii, arii marine protejate, inclusiv Natura 2000 Ariile marine protejate sunt un element-cheie al strategiilor dedicate protecției ecosistemelor costiere și marine în multe părți ale lumii. În acest context, instrumentele
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
de arii de protecție specială avifaunistică este bine dezvoltată în zona costieră, sunt necesare măsuri suplimentare pentru protejarea zonelor marine. ... ... 3.1.3.2. Protecția naturii, arii marine protejate, inclusiv Natura 2000 Ariile marine protejate sunt un element-cheie al strategiilor dedicate protecției ecosistemelor costiere și marine în multe părți ale lumii. În acest context, instrumentele de planificare spațială maritimă pot juca un rol important ca măsuri de protecție a ariilor naturale protejate și de prevenire a declinului biodiversității. Aceste măsuri, luate în cadrul rețelei
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
concordanță cu cerințele Convenției privind Diversitatea Biologică (CBD). Cele două sunt reprezentate de Delta Dunării Zona marină și Rezervația marină Vama Veche - 2 Mai^7. ^6 https://www.cbd.int/ebsa/ ^7 https://www.cbd.int/ebsa/#relevantDecisions ... ... ... 3.2. Contextul socioeconomic 3.2.1. Demografia Analiza datelor statistice privind populația zonei costiere oferă informații privind interacțiunea țărm - mare din perspectiva presiunii pe care o determină variațiile de populație, în special creșterile, asupra mediului marin prin: extinderea așezărilor umane, dezvoltarea activităților economice și exploatarea resurselor ecosistemului marin (de exemplu: turism, acvacultură marină și
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
care o determină variațiile de populație, în special creșterile, asupra mediului marin prin: extinderea așezărilor umane, dezvoltarea activităților economice și exploatarea resurselor ecosistemului marin (de exemplu: turism, acvacultură marină și pescuit). Totodată, schimbările privind dimensiunea, structura și distribuția populației zonei costiere conduc la modificări privind utilizarea terenului. La 1 iulie 2020, populația totală a zonei costiere era de 486.995 de persoane, reprezentând 2,5% din populația totală rezidentă în România. Pe medii de rezidență, 418.828 de persoane, reprezentând aproximativ 86% din populația
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
umane, dezvoltarea activităților economice și exploatarea resurselor ecosistemului marin (de exemplu: turism, acvacultură marină și pescuit). Totodată, schimbările privind dimensiunea, structura și distribuția populației zonei costiere conduc la modificări privind utilizarea terenului. La 1 iulie 2020, populația totală a zonei costiere era de 486.995 de persoane, reprezentând 2,5% din populația totală rezidentă în România. Pe medii de rezidență, 418.828 de persoane, reprezentând aproximativ 86% din populația zonei costiere, aveau reședința în urban, iar 14%, respectiv 68.153 de persoane în rural. În
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
la modificări privind utilizarea terenului. La 1 iulie 2020, populația totală a zonei costiere era de 486.995 de persoane, reprezentând 2,5% din populația totală rezidentă în România. Pe medii de rezidență, 418.828 de persoane, reprezentând aproximativ 86% din populația zonei costiere, aveau reședința în urban, iar 14%, respectiv 68.153 de persoane în rural. În perioada 2000-2020, populația totală a zonei costiere a înregistrat o ușoară scădere. Astfel, comparativ cu anul 2000, volumul populației zonei costiere s-a diminuat cu aproximativ 2
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
2,5% din populația totală rezidentă în România. Pe medii de rezidență, 418.828 de persoane, reprezentând aproximativ 86% din populația zonei costiere, aveau reședința în urban, iar 14%, respectiv 68.153 de persoane în rural. În perioada 2000-2020, populația totală a zonei costiere a înregistrat o ușoară scădere. Astfel, comparativ cu anul 2000, volumul populației zonei costiere s-a diminuat cu aproximativ 2 procente. Dacă avem în vedere evoluția populației pe medii de rezidență observăm că scăderea volumului populației s-a manifestat numai
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
reprezentând aproximativ 86% din populația zonei costiere, aveau reședința în urban, iar 14%, respectiv 68.153 de persoane în rural. În perioada 2000-2020, populația totală a zonei costiere a înregistrat o ușoară scădere. Astfel, comparativ cu anul 2000, volumul populației zonei costiere s-a diminuat cu aproximativ 2 procente. Dacă avem în vedere evoluția populației pe medii de rezidență observăm că scăderea volumului populației s-a manifestat numai în urbanul zonei costiere, în timp ce volumul populației rurale a înregistrat o creștere
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
ușoară scădere. Astfel, comparativ cu anul 2000, volumul populației zonei costiere s-a diminuat cu aproximativ 2 procente. Dacă avem în vedere evoluția populației pe medii de rezidență observăm că scăderea volumului populației s-a manifestat numai în urbanul zonei costiere, în timp ce volumul populației rurale a înregistrat o creștere de aproximativ 5%, în ansamblul perioadei 2000-2020. La nivel de unitate administrativ-teritorială se înregistrează variații foarte mari. Unele dintre acestea au înregistrat pierderi semnificative de populație în perioada 2000-2020: C.A.
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
consecințe asupra mediului și activităților privind managementul deșeurilor, întreținerea și dezvoltarea infrastructurilor de apă și ape uzate, precum și conservarea biodiversității. Evoluția populației este rezultatul celor două tipuri de mișcări ale populației: mișcarea naturală și mișcarea migratorie. În ansamblul zonei costiere, atât mișcarea naturală, cât și cea migratorie înregistrează valori negative în perioada 2016-2020, ceea ce înseamnă că volumul populației a scăzut atât ca urmare a plecărilor din această zonă, cât și a intensității reduse a natalității în raport cu mortalitatea
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
2010 2020 2010 2020 Număr % 0-15 ani 66229 67825 13,3 13,9 15-59 ani 339616 296671 68,4 60,8 60+ ani 90763 123272 18,3 25,3 Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO ONLINE Pe lângă tendința de îmbătrânire demografică a populației zonei costiere, are loc și o scădere a populației de vârstă activă, în perioada 2000-2020, având consecințe importante asupra perspectivelor de dezvoltare ale zonei costiere. În ceea ce privește participarea la activitățile economice, numărul mediul de salariați din zona costieră era în
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO ONLINE Pe lângă tendința de îmbătrânire demografică a populației zonei costiere, are loc și o scădere a populației de vârstă activă, în perioada 2000-2020, având consecințe importante asupra perspectivelor de dezvoltare ale zonei costiere. În ceea ce privește participarea la activitățile economice, numărul mediul de salariați din zona costieră era în 2020 de 147.153, în creștere cu 6% comparativ cu anul 2015. Aceștia reprezentau 43% din populația în vârstă de muncă. Tabel 4. Numărul
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
în vârsta de 15-64 ani, calculat la 1.000 de locuitori. Astfel, la nivelul anului 2020 rata de înlocuire a forței de muncă este de 585‰ în zona costieră, și de 644,9‰ la nivel național. Aceasta înseamnă că la nivelul zonei costiere 1.000 de persoane ce vor ieși din câmpul muncii vor fi înlocuite de aproximativ 585 persoane, ceea ce va conduce în următorii 15 ani la un deficit de forță de muncă de 415 persoane. Conform analizelor realizate pe baza datelor
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
complexe hidraulice de pescuit vongole și instalații de centru de expediere și purificare moluște. Principalele probleme care afectează pescuitul sunt legate de lipsa infrastructurii portuare care să asigure operațiunile de acostare, debarcare, staționare și de prima vânzare pe întreaga linie costieră, precum și numărul redus de fabrici de procesare. De asemenea, nearmonizarea legislației naționale reprezintă un obstacol în menținerea și dezvoltarea sectorului pescăresc. În apele marine românești, activitatea de pescuit se desfășoară în principal în intervalul aprilie-septembrie, când cele mai importante
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
care s-au dezvoltat o serie de 12 stațiuni turistice, de la Capul Midia la Vama Veche. Din punctul de vedere al planificării spațiale maritime, trebuie menționat că turismul marin nu este încă foarte dezvoltat în România, dar impactul turismului costier asupra mării și al altor activități maritime este semnificativ. Zona costieră cuprinde circa 30% din capacitatea totală de cazare din România, deși, prin natura sa specifică, activitatea turistică litorală se caracterizează printr-o sezonalitate semnificativă (iunie-septembrie). Pe lângă oferta de
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]