210 matches
-
seara aia, a venit și popa la mine și m-a luat cu blândețe. Nu umbla în anteriu, sau cum s-o fi numind costumația lui, ci călărea o mobră sau o capră, cum i se mai zicea, și, astfel costumat, aducea mai degrabă cu un motociclist din cine știe ce bandă care terorizează periferiile metropolelor. - Lasă, bă, tu să-ți vezi de scris! Nu contează ce zic unul și altul. Pentru vanitate, trebuie să vă spun că popa chiar mă invidiază că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mic copil, îi văd pe părinții mei conversând liniștit într-un colț al bucătăriei; ca într-o peliculă, în aceeași bucătărie mă văd cam de vârstă de grădiniță, îmi văd restul familiei, pe fratele meu cu patru ani mai mare, costumat gata de mers la școală. O altă încăpere, de data asta o recunosc că fiind camera mea cât am stat în Dundee, în care sunt aplecată la o masă, citind ceva la lumina unei lămpi. O nouă scenă, o cameră
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
canal de lumină, totul în jurul meu este palpabil, tridimensional aproape în patru dimensiuni, a patra fiind trăirea și înțelegerea mea organică a procesului în sine. Intru prin țări necunoscute, în timpuri trecute sau viitoare, mă plimb printre piramide, văd oameni costumați ca în deșerturile egiptene, merg prin alte locuri, unele clar pe Terra, altele parcă nu sunt atât de sigură... Recunosc, uneori, costumații specifice unui loc sau unei epoci pe care mi le amintesc din filme sau din cărțile de istorie
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de Înțeles că plânge, acoperindu-și ochii În timp ce se Întorcea cu spatele spre sală și rămânea imobilă, Împietrită În această atitudine. Stăteam câte cinci-șase ore pe perne așternute pe podea, ascultând sunete pe care nu le Înțelegeam, privind actori mascați, costumați, parcă venind dintr-o altă lume. Eram fascinat de prezența lor puternică. Uneori rămâneau În nemișcare zeci de minute, dar câtă mișcare lăuntrică era În această imobilitate exterioară! Apoi brusc Începeau să danseze cu o viteză și o vigoare ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a fi ofensat pe regele României, bunul său frate"). Regele trimite acest mesaj la primărie printr-un colonel al casei sale, îmbrăcat pentru circumstanță ca un cavaler din secolul al XVI-lea, călare, însoțit de doi crainici, tot pe cai, costumați și sunînd din trompetă. Lordul primar, prevenit, trebuie să primească pe trimisul regelui, în genunchi, pe o perniță, în stradă, înconjurat de toți funcționarii într-o postură identică, iar pentru el cu specificația agravantă de a săruta sigiliul regal și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sau auzit, Îl dezamăgește prin ceea ce constată c-a mai rămas din ea: printre frînturi de coloane, arheologii ascultă muzică la radio. Noi, civilizațiile, știm acum că sîntem muritoare. Afirmația gravă a lui Paul Valéry a fost reluată adesea, altfel costumată, de diverși teoreticieni purtați de nemăsuratul orgoliu de a urmări Istoria. Ea Însăși nu este de fapt decît o senzație de beatitudine pe care secolul XIX nu se mai sătura s-o savureze și pe care, văzînd că nu se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
entgästen. Însemna scoaterea hainelor celui care era primit, urmată de dăruirea altora noi, ale gazdelor "în așa fel încât la exterior nu mai avea aspectul unui musafir". Această schimbare de haine, "dez-musafirare", care respinge aparența de oaspete pentru o integrare costumată, dacă se poate spune astfel, este foarte relevantă, după părerea mea, pentru statutul ambiguu de oaspete, și dovedește recunoașterea caracterului său problematic. Dacă străinul (xenos) este orice persoană străină de comunitatea restrânsă a așezării, nu este mai puțin demn ca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un fel de șlep sărăcăcios, pe care șuieră vîntul; se pare (cf. Andrei Pleșu) că semănăm cu un grup de emigranți privind înfrigurați în zare, spre America. La sosire, uitîndu-te spre mal, la caleștile și căruțele cu cai și căruțași costumați retro, ceva din atmosferă îți amintește de filmul lui Pintilie, "O vară de neuitat". Convoiul pleacă, pe un drum de țară plin de hîrtoape, spre "orășelul Cinema", plasat dincolo de sat, pe malul Dunării. Acum plonjăm în plină utopie. După o
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
viața populației locale, denumit și al "Cincilea Anotimp". Perioada Carnavalului începe în ziua de 11 noiembrie la orele 11:11 în "Alter Markt" ("Piața Veche") și durează până la Aschermittwoch („Miercurea Cenușii”, începutul postului Paștelui). În acest timp au loc baluri costumate și festivități caracterizate printr-un humor gros și satire, în special la adresa personalităților politice. Punctul culminant îl constituie marea paradă de Rosenmontag (lunea de dinaintea Miercurii Cenușii), cu care alegorice, muzică și costume originale. Gara principala din Köln are legături în
Köln () [Corola-website/Science/298863_a_300192]
-
afișându-și rana și susținea că nu trebuia tratat astfel. A primit o garda personală și a încercat imediat să preia guvernarea. Dar a fost exilat rapid so dipa câțiva ani, a revenit pe un car, alături de o femeie înalta costumată că zeiță Atena, iar crainicul strigă că zeiță îl aduce pe viitorul conducător al Atenei, justificându-și astfel conducerea . Dar a fost exilat din nou la scurt timp. După un deceniu s-a întors la Atena cu o armata de
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
mai reușită, fiindcă îndeplinește toate calitățile ce se cer unui monument public. E elocventă, fără să fie zbuciumată. E ireproșabilă ca forme anatomice și ca proporții. E ideal adaptată la un soclu cu o arhitectură pitorească și cuminte. E documentat costumată. E expresivă și sugestivă. Și, mai cu seamă, e decorativă și perfect încadrată în decorul înconjurător..."" În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului Român erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultură sau artiști români. O parte din
Wladimir Hegel () [Corola-website/Science/309654_a_310983]
-
pentru „Déjà Vu” a fost filmat în prezența regizoarei britanice Sophie Muller în New Orleans, Louisiana pe data de 21 iunie 2006, câteva secvențe fiind ulterior realizate și în barul Maple Leaf din Carrollton, Louisiana. Materialul prezintă un ansamblu de costumații haute couture și o serie de coregrafii cu tentă sexuală. Scurtmetrajul a avut premiera simultan la emisiunea "Total Request Live" ("TRL"), a postului de televiziune MTV și pe MTV Overdrive, pe data de 12 iulie 2006, aspect ce a culminat
Déjà Vu (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/308942_a_310271]
-
Lumea nici nu-i mai zicea «Moștenitorii veseli», ci «», așa cum s-a și cântat mai târziu când am reluat-o în mai multe rânduri.”" Succesul a fost atât de mare, încât un admirator i-a cerut fotografia așa cum era el costumat pentru a interpreta rolul maiorului Mura, și a expus-o, mărită, în vitrina restaurantului său care a primit numele „La Maiorul Mura”. Firma a supraviețuit aproape 30 de ani, deși localul a fost mutat de mai multe ori. După douăzeci
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]
-
sunt interpretate prin cântarea în grup, la unison, ori în două grupe, antifonic. Uneori, ceata se acompaniază cu instrumente (fluier, cimpoi sau dobă mică). Ritualurile care implică ființe animaliere („Capra”, „Ursul”) se caracterizează prin existența anumitor roluri: animalul (un flăcău costumat, care face zgomote caracteristice: clămpănit/mormăit și dansează), și un „moș” sau doi. O antologie sonoră de colinde a fost editată pe discuri de vinil de către „Electrecord” în anii '60. Aceasta poartă titlul „Obiceiul colindatului și colindele” și conține următoarele
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
on her plane” (ro: „o doamnă care NU permite accesul altor pasageri în avionul său”), în timp ce pronunția corectă este înlocuită cu „bē-yän-sá”. Majoritatea cadrelor din versiunea comercială sunt schimbate cu scene ce o prezintă pe Knowles într-o serie de costumații haute couture, în timp ce alte cadre sunt filmate din unghiuri diferite. De asemenea, în această versiune nu se face uz de difuzarea cântecului „Video Phone” la finele videoclipului. Inițial, „Diva” a debutat pe locul 105 în ierarhia principală a cântecelor din
Diva (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/314798_a_316127]
-
întreaga țară l-a deranjat pe umoristul Gilbert Abbott à Beckett. El și-a exprimat criticile sub forma unei poezii, echivalând versiunile romanțate ale bătăliei cu „o producție de mâna a cincea a lui "Richard al III-lea"”: actori prost costumați luptă în bătălia de la Bosworth Field pe scenă în vreme ce cei cu roluri secundare stau în spate, neinteresați de ce se întâmplă. În adaptarea cinematografică din 1955 a lui Laurence Olivier, bătălia de la Bosworth este reprezentată nu de un singur duel, ci
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
organizat în săptămâna dinainte de Miercurea Cenușii, și include de obicei baluri mascate, concursuri de costume ciudate și de măști grotești concursuri, petreceri de noapte, o paradă de care alegorice prezidată de Regele Carnavalului (în malteză, "ir-Re tal-Zakynthos"), fanfare și petrecăreți costumați. Săptămâna Mare (în malteză, "il-Ġimgħa Mqaddsa") începe în Duminica Floriilor ("Ħadd il-Palmier") și se termină în Duminica Paștelui ("Ħadd il-Għid"). Numeroase tradiții religioase, cele mai multe dintre ele moștenite de la o generație la alta, fac parte din sărbătorile pascale în Insulele Malteze
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
Actorii sunt sacerdotali, jucând rolul lor de intermediari între lumea zeilor și cea a oamenilor. Scena este decorată la minim, cei ce apar pe ea fiind instrumentaliștii, care sunt îmbrăcați sombru, corul de 6-8 persoane, actorul secundar (numit "waki"), deseori costumat ca preot, și la urmă actorul principal (numit "shite"), îmbrăcat în costum împodobit cu splendoare. Limbajul este în marea sa parte poetic, iar mișcările controlate la maxim. La mijocul secolului al XIV-lea, teatrul profesionist japonez era bazat la Kyoto
Nō () [Corola-website/Science/317379_a_318708]
-
pentru copii creat de Scott Musgrove și produs de TMO Loonland, Sunbow Entertainment și Cartoon Network Europe. Serialul urmărește aventurile lui Mendoza, un câine incredibil de obez de forma unei mingi cu picioare mici și subțiri. Celelalte personaje sunt Puștiul costumat, Piranha Mae și Băiatul ceapă. Grupul încearcă să lupte împotriva crimei în cartierul fictiv "Cartierul X" și încearcă să caute după justiție dar adesea eșuează în mod umoristic. Desenul a durat până în 2001. Este prima co-producție europeană Cartoon Network. A
Mendoza, câinele grăsan () [Corola-website/Science/327453_a_328782]
-
sa apariție, Butch a fost un antagonist, chinuindu-l pe Tom după ce tânăra stăpână a lui Tom l-a tratat ca un bebeluș, atunci când l-a îmbrăcat pe Tom într-un scutec, cu o bonetă și cu mănuși roz. Astfel costumat, Tom nu a putut ajuta în a îl prinde pe Jerry, dar a fost o figură amuzantă, atât pentru Butch cât și pentru banda sa, precum și pentru Jerry. Toodles Galore este o pisică femelă atractivă, albă, și se presupune că
Lista personajelor din Tom și Jerry () [Corola-website/Science/323574_a_324903]
-
povestea anterioară a lui DeMarco se bazează pe mai familiara legendă a lui Don Juan, mai ales cea povestită de Lordul Byron în versiunea sa a legendei. Psihiatrul Jack Mickler (Marlon Brando) descurajează de la sinucidere un tânăr de 21 ani, costumat ca Zorro și pretinzând că este Don Juan (Johnny Depp). Acesta din urmă este internat pentru zece zile de analize într-un spital de boli mintale. Mickler, care este pe cale să se pensioneze, insistă să realizeze evaluarea pacientului și o
Don Juan DeMarco () [Corola-website/Science/325524_a_326853]
-
să fie legați în cerc unul de altul cu lanțuri. Bărbaților le place ideea de a-și speria astfel oaspeții și sunt de acord să poarte haine mulate pe corp unse cu catran și acoperite cu fulgi de in. Astfel costumați, bărbații sunt apoi legați împreună cu lanțuri și conduși chiar după miezul nopții în „sala mare” unde avea loc balul mascat. După cum se prevăzuse, oaspeții sunt șocați și mulți cred că oamenii sunt „un soi de dihănii adevărate, dacă nu chiar
Hopa-Hop sau opt urangutani înlănțuiți () [Corola-website/Science/325636_a_326965]
-
s-au îndreptat spre uși pentru a scăpa, dar regele insistase ca ușile să fie blocate; cheile fusese lăsate spre păstrare lui Hopa-Hop. În mijlocul haosului, Hopa-Hop atașează un lanț din tavan de lanțul cu care erau înlănțuiți cei opt bărbați costumați. Lanțul este tras apoi prin intermediul unui scripete (mânuit probabil de către Trippetta, care se ocupase de pregătirea sălii) cu mult deasupra mulțimii. Hopa-Hop orchestrează un spectacol, astfel că oaspeții consideră „totul ca o păcăleală bine ticluită”. El susține că-i poate
Hopa-Hop sau opt urangutani înlănțuiți () [Corola-website/Science/325636_a_326965]
-
Horror", a discutat despre incidentul de la „Bal des Ardents” ca o posibilă sursă de inspirație pentru „Hopa-Hop”. Incidentul a avut loc în secolul al XIV-lea, Morgan observând că „la un bal mascat”, în care „regele și partenerii săi frivoli, costumați - în materiale foarte inflamabile - în creaturi simiene, s-au aprins de la o torță și au ars, regele scăpând cu greutate în situația actuală”. Regele și de cei șapte sfetnici apar în mascarada de la miezul nopții, în același timp în care
Hopa-Hop sau opt urangutani înlănțuiți () [Corola-website/Science/325636_a_326965]
-
tineri. La finalul filmului este arătată o scenă de la un „sanatoriu de lux”, condus de o doctoriță pe nume Oblomov (Cornelia Pavlovici), în care apar cele două persoane misterioase care comandaseră furturile, plus anticarul. Alături de ei apare și un om costumat ca Napoleon (Cristian Ștefănescu). Din discuții rezultă că personajele care comandaseră furturile erau de fapt niște nebuni. Scenariul filmului a fost scris de Mihai Arghiropol și Cătălin Saizescu după o idee de Tudor Popescu și Geo Saizescu. Acest film a
Milionari de weekend () [Corola-website/Science/326185_a_327514]