9,644 matches
-
colective vrâncene. Astfel, regula era „așezarea birului pe munți”. Stahl susține (1998, vol. I, p. 135) că aceasta a fost punctul de plecare al regulii inverse, adică distribuția averii devălmașe în funcție de contribuția la plata birului. Astfel: Odată stabilită corespondența dintre cota-parte de bir și suprafața deținută în munți, de la ideea foarte limpede a contribuirii la o sarcină comună în proporție cu folosul pe care îl ai de la bunul comun, s-a trecut la regula inversă, potrivit căreia nu ți se acordă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ți se acordă decât atâta folos cât ești în stare, proporțional, să contribui la cheltuielile comune pe care acest bun le aduce după sine. Astfel, se ajunge și la concluzia că, prin plăți de bir, poți căpăta drepturi depline asupra cotei-părți din munți. De la birul „așezat pe munți” se trece astfel la munții „așezați pe banii birului”. Ca atare, satele se proclamă proprietare dacă au apucat să plătească (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Operația matematică a fost una simplă. Un
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
acestora (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Într-o a treia fază, satele care au rămas cu diverse solduri datorate lipsei de corespondență exactă a suprafețelor munților cu calculul au „decontat” reciproc „creditele” și „debitele” respective prin cedări parțiale de cote-părți de munte, calculate după aceeași regulă. Procedura este oglindită, identic, în repartiția birului și uzului resurselor comune în interiorul satelor. La ambele niveluri există și o procedură de avarie: dacă un individ sau un sat defectează, total sau parțial, de la plata
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nu au existat munți stăpâniți în continuu de același sat între 1755 și 1840. Toți au fost redistribuiți cu ocazia aruncărilor. Ulterior, satele (vezi satul Poiana) au emis pretenții de stabilitate a posesiunilor asupra anumitor munți (mai apropiați, în principiu). Cota-parte de munți stăpâniți variază în funcție de evoluția economică a satelor (potrivit principiului proporțional, completat de cel egalitar), iar munții distribuiți în fazele recente sunt munți care inițial rămâneau în devălmașia întregii Vrance: se stabilizează hotarele între sate pe munții mai apropiați
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
altor persoane interesate. Dacă socotește că este în interesul executării, executorul judecătoresc îl va putea invită pe debitor pentru a-i cere, în scris, în condițiile legii, lămuriri în legătură cu veniturile și bunurile sale, inclusiv cele aflate în proprietate comună pe cote-părți sau în devălmășie, asupra cărora se poate efectua executarea, cu arătarea locului unde se află acestea, precum și pentru a-l determina să execute de bunăvoie obligația să, arătându-i consecințele la care s-ar expune în cazul continuării executării silite
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
silite. Articolul 493 (1) Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărțeala acestora. ... (2) Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate, fără a mai fi necesar să ceară împărțeala. ... Secțiunea a II-a Formalitățile premergătoare vânzării la licitație Articolul 494 Imobilele urmărite silit se valorifica prin vânzare la licitație publică, vânzare directă
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
1 creditorii care au creanțe în rang util, potrivit ordinii de preferință prevăzute de art. 563 și 564. ... (3) De asemenea, sunt dispensate de cauțiunea prevăzută la alin. 1 persoanele care, împreună cu debitorul, dețin imobilul urmărit în proprietate comună pe cote-părți. ... ----------- *) Pct. 86 al art. I din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 609 din 14 iulie 2005 prevede următoarele: Următorii termeni din Codul de procedură civilă se înlocuiesc astfel: 86. La articolul III alineatul
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
lua act de această învoiala și va pronunța o hotărâre parțială, continuând procesul pentru celelalte bunuri. ... (4) Dispozițiile art. 271-273 sunt aplicabile. Articolul 673^5 (1) Dacă părțile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
al art. I din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 609 din 14 iulie 2005. Articolul 673^9 La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, si de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea. ----------- Art. 673^9 este reprodus
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
să li se atribuie bunul, instanța va ține seama de criteriile prevăzute la art. 673^9. Prin încheiere ea va stabili și termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să depună sumele ce reprezinta cotele-părți cuvenite celorlalți coproprietari. (2) Dacă coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul depune, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța, prin hotărârea asupra fondului procesului, îi va atribui bunul. ... (3) În cazul în care coproprietarul nu depune în
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
prevederile Codului civil în materia proprietății comune. Astfel: Ne aflăm în fața proprietății comune când doi sau mai mulți titulari dobândesc, prin act juridic sau alt mod legal, dreptul de proprietate. Proprietatea comună îmbracă două forme tipice: 1. forma proprietății pe cote-părți, căreia i se mai spune coproprietate și care, la rândul ei, poate fi coproprietate obișnuită sau coproprietate parțială; 2. forma de proprietate în devălmășie. A. Ce trebuie să știm despre coproprietatea OBIȘNUITĂ Mai întâi, oricare coproprietar are o cotă-parte din
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
pe cote-părți, căreia i se mai spune coproprietate și care, la rândul ei, poate fi coproprietate obișnuită sau coproprietate parțială; 2. forma de proprietate în devălmășie. A. Ce trebuie să știm despre coproprietatea OBIȘNUITĂ Mai întâi, oricare coproprietar are o cotă-parte din dreptul de proprietate, de care poate dispune în mod liber, dacă nu este limitat de o prevedere legală. Până la proba contrarie, cum ar fi un înscris, de exemplu, se presupune că, cotele părți sunt egale. Bunul comun se folosește
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
presupune că, cotele părți sunt egale. Bunul comun se folosește de către de fiecare coproprietar, cu condiția să nu aducă atingere dreptului de folosință a celorlalți coproprietari; proprietarii vor folosi beneficiile și vor suporta sarcinile cu care sunt grevate proprietățile, în raport cu cota-parte din dreptul ce-l are fiecare. Totuși, dacă unul dintre coproprietari folosește împotriva voinței celorlalți bunul comun, va fi obligat să-i despăgubească pe aceștia; de asemenea, fructele bunului comun vor fi împărțite între coproprietari proporțional cu cota-parte din drept
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
proprietățile, în raport cu cota-parte din dreptul ce-l are fiecare. Totuși, dacă unul dintre coproprietari folosește împotriva voinței celorlalți bunul comun, va fi obligat să-i despăgubească pe aceștia; de asemenea, fructele bunului comun vor fi împărțite între coproprietari proporțional cu cota-parte din drept; când coproprietarul suportă singur cheltuielile pentru ca bunul să producă fructe sau să le culeagă, va fi despăgubit de ceilalți în raport cu cotelepărți pe care le are fiecare; fructele naturale sau industriale fac parte din masa de bunuri ce se
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
bunului comun se stabilește de către coproprietari, iar neînțelegerile privitoare la această problemă pot face obiectul medierii sau a instanței de judecată; administrarea și actele de dispoziție (precum contractul de locațiune, de exemplu) se stabilesc cu acordul coproprietarilor ce dețin majoritatea cotelor-părți. Alte aspecte legate de administrarea bunurilor comune sunt reglementate în continuare prin art. 641 Cod civil, iar sancțiunile pentru actele juridice făcute cu nerespectarea regulilor prevăzute de art. 641 Cod civil, ca și modul de acțiune în justiție, sunt prevăzute
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
O altă categorie de bunuri coproprietate forțată o reprezintă bunurile ce servesc pentru utilizarea mai multor fonduri, ca: centrala termică sau drumul comun într-un cartier de locuințe. Cheltuielile pentru întreținerea și conservarea bunului comun se suportă în raport de cota-parte a fiecărui proprietar (art. 647 Cod civil). Părțile comune sunt bunuri accesorii la spațiul locativ, care reprezintă bunul principal. În cadrul coproprietății forțate, art. 653-658 Cod civil conțin reglementări concrete privind drepturile și obligațiile coproprietarilor, în baza cărora mediatorul se poate
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
de judecată și suspendarea executării sunt prevăzute în art. 716 și 718 Cod procedură civilă. Atacarea hotărârii pronunțate cu privire la contestație se face cu apel, cu excepția hotărârilor pronunțate în temeiul art. 711 alin. 4 referitor la împărțirea bunurilor proprietate comună pe cote-părți și art. 714 alin. 4, când o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit. Întoarcerea executării are loc în toate cazurile în care se desființează titlul executor sau chiar executarea
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
și terțului dobânditor în caz de vânzare, însoțită de titlul executoriu și de somație, în baza cărora aceștia să achite întreaga datorie în termen de 15 zile de la primire, inclusiv dobânzile și cheltuielile de executare. În situația când se urmărește cota-parte ce i se cuvine debitorului, se vor trimite copii certificate după încheierea de încuviințare a executării silite și coproprietarilor, dacă imobilul se află în devălmășie. Despre vânzarea la licitație publică Mai întâi, în vederea identificării imobilului urmărit și pentru a-i
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
primei licitații. De reținut că creditorii urmăritori sau intervenienții nu au obligația de a depune garanția de 10% din prețul de începere a licitației. De asemenea, sunt dispensați (scutiți) de obligația de a depune garanție persoanele care împreună cu debitorul au cote-părți din imobilul urmărit. Licitația se poate amâna în condițiile prevăzute de art. 844 c.pr.c., iar modul de efectuare a ei este cuprins în art. 845 c.pr.c. După plata prețului se va întocmi actul de adjudecare potrivit
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
va putea înscrie în cartea funciară dreptul uzucapat în condițiile art. 1052 din Codul de procedură civilă. DESPRE PARTAJ Partajul este o activitate juridică ce constă în împărțeala masei de bunuri aflate în coproprietatea mai multor persoane, care dețin anumite cote-părți din acestea, devenind fiecare proprietar pe bunurile ce li se cuvin. Deci, bunurile care urmează a fi partajate sunt cuprinse într-o masă de bunuri neindividualizate în materialitatea lor, îmbrăcând o formă de indiviziune sub cote-părți pentru fiecare coproprietar. Oricând
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
persoane, care dețin anumite cote-părți din acestea, devenind fiecare proprietar pe bunurile ce li se cuvin. Deci, bunurile care urmează a fi partajate sunt cuprinse într-o masă de bunuri neindividualizate în materialitatea lor, îmbrăcând o formă de indiviziune sub cote-părți pentru fiecare coproprietar. Oricând părțile pot să ceară ieșirea din indiviziune. Prin convenții între părți, partajul se poate suspenda pe o perioadă de cel mult 5 ani, iar în cazul imobilelor, convenția trebuie autentificată de notar și supusă formalităților de
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
de către ascendenți (părinți), descendenților lor (copiilor), prin testament sau donație, a întregii mase de bunuri succesorale sau numai o parte dintre acestea, care compun patrimoniul pe care ascendenții îl dețin, în condițiile legii. Transmiterea bunurilor descendenților nu se face pe cote-părți ci prin determinarea și descrierea fiecăruia în actul de donație sau testament, încheiat de notarul public. Acest mod de împărțire a bunurilor de către părinți poate crea unele nemulțumiri între copii, deoarece Codul civil nu are o prevedere care să-i
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
În coproprietate, este inchiriat de către unul dintre coproprietari, iar acesta refuză să achite si celorlalți din chiria Încasată În urma Închirierii imobilului. Situația de mai sus poate genera un conflict care Își găsește soluționarea pe calea medierii, in scopul obținerii unei cote-părți din fructele bunului. DISPOZIȚIA, după cum s-a mai arătat, este posibilitatea proprietarului de a dispune liber de bunul său, putându-l Înstrăina sub orice titlu. Mai mult, proprietarul este Îndreptățit să-l distrugă sau să-l abandoneze. Totuși, proprietarul nu
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
arătate mai sus. Astfel, proprietarul bunului principal devine proprietarul bunului rezultat, cu obligația să Îl despăgubească pe celălalt sau pe ceilalți proprietari care au adus bunurile În vederea unirii lor prin prelucrare. Bunul rezultat este posibil să devină În coproprietate pe cote-părți egale, aplicându-se regulile dreptului comun, În cazul când se dorește ieșirea din indiviziune. PROBLEMELE PE CARE LE POATE RIDICA UNIREA A DOU BUNURI MOBILE Am arătat anterior posibilitatea a doi sau a mai multor proprietari de a-și uni
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
dobândirii bunului mobil finit. Dar dacă valorile sunt egale sau insignifiant diferențiate, proprietatea este a amândurora, apărând În acest caz un nou drept, dreptul de proprietate comună; În cazul proprietății comune, fiecare coproprietar va avea un drept numai asupra unei cote-părți din bun, care În cazul dat se presupune ca sunt egale ca marime și ca valoare. În atare situație, fiecare proprietar care a dobândit În comun bunuri va putea dispune În mod liber de partea sa (cota parte dar, pe
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]