11,041 matches
-
de ordinul premierului, fiindcă altminteri nu prea sînt șanse. * Vizita fulger în România a avocatului Ioanei Maria Vlas, fosta președintă a FNI, provoacă un adevărat lanț de bîlbîieli ale autorităților, care ba au cerut, ba n-au cerut extrădarea acesteia. Cotidianele au consemnat aceste bîlbîieli, ceea ce l-a supărat pe șeful poliției române, generalul Florin Sandu, care a trimis presei o scrisoare deschisă prin care își manifestă nemulțumirea față de criticile ziarelor că nu a comunicat cu avocatul Mariei Vlas. Scriind despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
personajele din telenovele - "ar trebui să fac ceva cu bretonul meu... că arăt ca nu știu ce telenovelistă urâtă" (dbrom.ro/ Negru); "jurnaliștii au aflat cu emoție că frumușica telenovelistă a încercat să învețe un cântec în românește, dar n-a reușit" (Cotidianul = C, arhivă 12-18.03.2001) - sau pe spectatorii pasionați de respectivul gen: "Dacă ai ghinionul să nimerești într-un birou de "telenoveliste", te-ai ars" (myjob.ro); "avea în România, până la sosire, admiratoare îndârjite printre telenoveliste" (Jurnalul Național, 14.03
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
jegoasă a României mari, mă certam cu tot soiul de intelectuali care se hlizeau citind murdăriile publicate despre alții, după rețeta flegmei aruncate pe reverul cui trece pe lîngă o șleahtă de golani. A mai apărut și în esență cinicul cotidian al găinilor violate, cu o funcție demoralizantă chiar mai gravă decît infecțiile publicate în România mare. Puțin cîte puțin, pornind de la tulbureala Revoluției, viziunea degradant securistică a celor care își considerau compatrioții scursuri și trădători, pentru a-și justifica și
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]
-
asupra culturii de masă, Walter Benjamin a devenit o figură de prim plan peste ocean. Teoreticieni ai filmului, istorici ai culturii, critici literari recurg la rigoarea celui care a surprins, în momentul în care tehnologiile de masă începeau să deformeze cotidianul, tensiunile dintre cultura de elită și kitsch, dintre romantism și modernitate, literatură și film. în Europa se știe mai mult despre Benjaminul preocupat de metafizică și idealism, influențat de Goethe, Hölderlin, Kant și Schlegel, despre autorul care ar fi putut
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
de serviciu, și solicitanții săi, lucrurile se întâmplă cam așa: toți o invită la baluri și recepții, prezența ei e obligatorie, dă bine, intră deja în decor. Dar când ajunge la fața locului, observă că nu ea e prezentă, ci cotidianul pe care îl reprezintă: a venit și România liberă, avem aici și Adevărul, am bifat și Evenimentul zilei. De cele mai multe ori însă, nu te duci la paharul de șampanie cu pișcot, pentru că pur și simplu nu merită: câteva rânduri de
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
să-ți trimită o invitație. Dai cele două numere de fax ale redacției, spui și pe ce nume să le trimită (evident că nu citește ziarul!), precizând pe un ton cald că ele apar zilnic și în caseta redacțională a cotidianului (ai tot interesul să câștigi un cititor în plus!). Apoi urmează alt telefon de confirmare, dacă ai primit faxul cu pricina. Peste câteva zile, un nou telefon grijuliu dorește să știe exact cine participă din partea secției, pentru a-i trece
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
normal în gazetele noastre literare, acest roman ar fi trebuit să fie un best-seller al anilor de tranziție, inclusiv pentru faptul că mica bijuterie a Feliciei Mihali dezvăluie, în premieră românească, incredibila, chinuita condiție a unui jurnalist cultural de la un cotidian de mare tiraj. Cel mai amărât dintre toți ziariștii Din aceste motive și din multe altele, foarte puțini scriitori serioși lucrează în presa de cotidian. În primul rând, e o muncă de sacrificiu: șeful de secție stă zilnic, de dimineață
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
Feliciei Mihali dezvăluie, în premieră românească, incredibila, chinuita condiție a unui jurnalist cultural de la un cotidian de mare tiraj. Cel mai amărât dintre toți ziariștii Din aceste motive și din multe altele, foarte puțini scriitori serioși lucrează în presa de cotidian. În primul rând, e o muncă de sacrificiu: șeful de secție stă zilnic, de dimineață până la orele 17, după ultima ședință de sumar, iar în privința redactorilor, nimeni nu face vreo distincție între secția Cultură și Politic, Economic, Investigații sau Sport
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
Mi-am închipuit mulți ani că dacă îmi circulă numele în gazete de mare tiraj, cărțile mele de versuri mi se vor trece din librării ca apa. Aiurea! Cititorii de literatură, în special cei de poezie, nu sunt abonați la cotidianele de tiraj și, oricum, nici nu-i interesează nume uzate moral în presa de informație și atitudine. Mi-am închipuit că scriind despre cărțile și publicațiile literare ale unor autori și făcând interviuri cu unii, măcar câțiva dintre ei își
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
Luminița Marcu Ioana Nicolaie și Iulian Tănase sînt doi tineri poeți de vîrste apropiate. Ioana are 28 de ani, Iulian, 29. Trăiesc în București și lucrează în presa centrală, Ioana Nicolaie la cotidianul Independent, Iulian Tănase la revista Academia Cațavencu. Amîndoi scriu, deocamdată, poezie. Și amîndoi reprezintă, pentru cei care îi cunosc, tînărul nou, nu acela creat după tiparul rigid al omului nou, ci tînărul anilor 2000 așa cum arată el în mod firesc
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
Catrinel Popa Ca și în precedentul volum de proză, acela din 1999, intitulat Călătorie spre muchia de cuțit, Mihai Dragolea manifestă și în romanul recent apărut o evidentă predilecție către banalul cotidian, către ceea ce este prozaic, umil sau de-a dreptul meschin în existența de zi cu zi. De departe spre aproape încearcă să îmbine, într-un discurs prin excelență realist, construit contrapunctic și mizînd pe convențiile autenticității, radiografia exactă a unui
Un roman al ratării by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15238_a_16563]
-
cărei muzică o am și acum în urechi. La "răscruci", cobora și schimba șina cu o tijă de fier. Dacă-i făceai semn, te lua și din mers. Patriarhal mijloc de transport! Patriarhală lume! (N.M.) Posteritate kitsch Am citit în Cotidianul o relatare despre o conferință de presă de la Teatrul Național din București. Cu ce prilej s-a organizat conferința de presă? Cu prilejul premierei unei piese a d-lui Mircea Radu Iacoban. Dl Mircea Radu Iacoban este, ne amintim, un
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
alternative, cu Islandia inventată de Austin Tappan Wright. Cu toată acuratețea datelor biografice, în jurul profesorului Tolkien realitatea se îmbină adeseori cu povestea. Prozele sale, avînd în centru universul fantastic al lui Middle-earth, încep să fie legate de diverse evenimente ale cotidianului, într-o încercare disperată a publicului de a justifica precizia lumii ficționale altfel decît printr-un imaginar auctorial suspect de exact. Speculațiile critice nu întîrzie nici ele să apară, dînd naștere unei biografii semi-fictive: romanul The Hobbit ar fi fost
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
preotul are altă parohie. E ridicol ca ziaristul să încerce să mănînce pîinea preotului, în ziare laice, maimuțărind limbajul predicilor. * Emisiunea realizată de TV5 despre România a stîrnit în presa autohtonă două editoriale care se bat cap în cap. În COTIDIANUL, Ioana Lupea e de părere că "Realizatorii francezi au dorit probabil să surprindă România postcomunistă, contradictorie, pierdută pe drumul dintre Nicolae Ceaușescu și capitalism, dar nu au reușit să-i înțeleagă complexitatea, tipică Estului Europei. Nu noi am fost subiectul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
trăirii unui contact direct cu brutale realități, care m-au zguduit, recent. Am avut neapărat nevoie să găsesc (să verific cu originalul) un citat dintr-o cronică literară a lui Perpessicius, dintr-un anumit număr al lunii mai, 1947, al cotidianului "Jurnalul de dimineață" (peste câteva săptămâni, ziarul a fost "suspendat" -, cum se zicea pe atunci -, împreună cu multe alte publicații, de altfel). La BCU nu se găsește deloc periodicul. La BA, după două zile (în actualul regim de lectură, "zi" înseamnă
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
parcă ar fi și altele mai importante. De care scriitorii români n-au auzit. Sau care nu-i interesează. l Și dacă tot am început cu o informație din Ziua, să sfîrșim la fel: din numărul din 27 oct. al cotidianului aflăm despre un mod original de a ieși din închisoare. Nu la noi, ci în Rusia: se organizează concursuri de poezie și de muzică vocală, cîștigătorii fiind premiați cu bani sau diverse obiecte, iar locul întîi fiind grațiat. Din 1000
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
ci de romancier? O umbră de discriminare plutește peste concursul din juriul căruia a făcut parte, între alte somități, însuși P.F. Patriarh Alexei. Scandaluri de imagine Cînd să se bucure și președintele Iliescu de vizita sa oficială în Statele Unite, marile cotidiane de la București au publicat o poză de la întîlnirea sa cu Donald Rumsfeld, secretarul american al Apărării. Între cei doi, pe masă, înfipte într-un suport, un steguleț american și unul... rusesc. Luați cu discuțiile, nici Ion Iliescu, nici însoțitorii săi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
a fost acuzat de marele maestru Gheorghe Comănescu că a interpretat părtinitor rezultatele alegerilor. Nu era mai bine dacă și Ziua lăsa masoneria în plata ei, de fostă societate secretă care își spală în public și rufele și alegerile? l COTIDIANUL și nu numai el ne anunță: „Un român ar putea ajunge liderul Partidului Conservator Britanic”. Este vorba despre Michael Howard, fiul unui negustor evreu care în 1939 a emigrat din România. Că presa de la București îl revendincă pe Michael Howard
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
cînd apare în același context cu neologisme și cu termeni străini moderni: „Un reportaj însoțit de câteva poze color. Pot spune că mi-a îmbucurat ziua. Și mie, și prietenilor în anturajul cărora l-am savurat și l-am comentat” (cotidianul.ro; Timișoara); „a îmbucurat inimile noastre cu doua albume Worship” (radoos.com). Oricum, a îmbucura nu e un muntenism; atestat la Neculce, apare azi în alte pagini moldovenești: „fiu credincios al poporului, luminat și îmbucurat de spicul de griu și
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
fi putut fi “jocurile” bestiale ale torționarilor cu victimele lor). Situînd discursul în afara temei politicii și a moralei, cercetătorul, în baza dreptului său de a-și alege traseul științific, optează pentru metafizică și gîndire pură, tratînd însă la fel de riguros și cotidianul, și teoria probabilităților. Structură mentală de anvergură și recunoaștere internațională, cu o forță de abstractizare și de teoretizare rară în România, Solomon Marcus nu scrie pentru a populariza un discurs academic despre joc, ci îl aduce, chiar în formele sale
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
teribiliști, cu tupeul inculturii. Probabil că le și caut cu lumînarea. Cel mai tare mă tem, însă, de confruntările cu mine însămi. Chiar dacă evit, uneori, de oboseală, așezarea în cîmp deschis, tensiunea, nemulțumirile și reproșurile îmi alimentează desfășurarea existenței în cotidian și îmi transformă nopțile în coșmar. La capătul lor, în zorii zilei, sînt fie prea trufașă, fie mă culpabilizez pentru tot răul din lumea aceasta. Nu îndrăznesc să privesc și dincolo. Se întîmplă să mai am și cîte un scurt
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
memoria iubitorilor de poezie mai ales cu antologicul său poem de tinerețe (și de navetă) Budila-Expres, între evenimente de viață clasice, preocupări comerciale romantice (pe vremuri vînzarea de gladiole, în prezent editarea de cărți, căci este directorul Aulei) și griji cotidiene realiste, ca să nu spunem postmoderniste, a găsit întotdeauna timpul să scrie, la intervale de timp acceptabile, cîte un nou volum de poezii. Mărturisesc că am citit cu interes și plăcere versurile lui Mușina și mi se pare că bilanțurile și
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
tiparului prima parte din Fără speranță, extraordinara carte de memorii a Magdei Mandelștam). Revenirea lui Nistorescu din Ardeal Două ziare centrale și un post de televiziune au anunțat săptămîna trecută demisia lui Cornel Nistorescu de la EVENIMENTUL ZILEI și trecerea cunoscutului cotidian în proprietatea trustului de presă Ringier. Informațiile proveneau, zice-se, din surse din interiorul ziarului. Speculațiile au început fiindcă două zile la rînd comentariul lui Nistorescu a lipsit din Bulina roșie. Zvonurile au alimentat la rîndul lor alte zvonuri, încît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
o anume aderență cu literarul și să nu mai realizeze îndepărtarea. Andrei Peniuc scrie simplu, direct, din doar câteva versuri, fără volute retorice, fără prea mulți tropi, de fapt, niște notații continue a unor gesturi, gânduri, stări decupate astfel din cotidian. Singurătatea, tristețea, frica, lipsa și nevoia de comunicare cu ceilalți sunt stările acestei poezii scrise în cheie minimalistă, cu un lexic redus și fără pretenția de a explora, necum a epuiza, starea respectivă. De aceea poemele se succed scurt, aproape
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
acestor texte este dat de reacțiile comune, firești, ale acestor indivizi cu nume edificatoare pentru banalitatea lor structurală (Hristea G. Niculae, Apostol Berbece, Leonard Smântânescu, Vârtan I. Dumitru, Lungu Vasile ș.a.m.d.) în imediata apropiere a supranaturalului. Trecerea de la cotidian la fantastic nu produce nici un fel de scurt-circuit în linearitatea gîndirii acestor personaje. Ele percep absurdul și fantasticul cu deplină seninătate, fără surpriză și se adaptează instantaneu la situațiile cele mai terifiante, și ilogice, obișnuite fiind să accepte toate fanteziile
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]