446 matches
-
prea mulți. Dacă e o expresie a unei crize sociale, atunci ea trebuie înțeleasă nu prin analogie cu tabloul deșertic al academiilor și universităților pictat de teoria formelor fără fond, ci cu mulțimea care inundă coridoarele puterii în timpul unei Revoluții, covârșind și bulversând structurile de guvernare, cu vocile multiple și eterogene care umplu coloanele ziarelor în vremuri de descoperire bruscă a democrației, cu abundența de scriitori și critici din economia contemporană a rețelelor sociale. * * * Sarsailismul presupune aceleași forțe și energii care
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cădea în culpă, dar fapta neconformă cu norma nu își pierde caracterul pilduitor, în selecția autorului asemenea situații alcătuind exemplaritatea negativă, comportarea ce trebuie evitată. A greșit și Solomon (cel care va exemplifica și figura monarhului în stare să îi covârșească prin înțelepciune pe supuși și pe vecini), marele stăpânitor, regele regilor (făptuitor al celebrei „judecăți”, pe care Învățăturile... o rețin), îndrăgindu-i, când se apropia de senectute, pe idolii unei păgânătăți detestabile și aflate sub interdicție divină: „Iar Solomon să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
autoritatea domnească drept rezultat al meditației pe marginea propriei experiențe politice (Dan Zamfirescu), el se identifică unui anume timp și avansează în a produce câteva schimbări. Sacralul vechilor autori bate în retragere în fața laicului, „înțelepciunea divină” se restrânge (nu mai covârșește, adică) făcând loc și celei „profane” (Al. Duțu). Demersul, în esența lui, se umanizează, iese de sub semnul eternității fixe și alunecă sub imperiul schimbării. Pandantul filosofic al acestei translații va fi tot cel recomandat de Veacul de Mijloc: sentimentul deșertăciunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
stilistică sobră. Din romantism reține doar puterea simbolului, iar din naturalism, elocvența detaliilor. Comparat cu modelele, cu avarii din literatura universală, de la Euclio al lui Plaut până la Grandet și Gobseck ai lui Balzac, Hagi-Tudose se individualizează printr-un tragism ce covârșește latura comică. Acest găitănar de mahala, fost băiat de prăvălie, care își adunase cu frenezie tăcută aurul, lipsindu-se de orice altă bucurie, își trăiește clipele din urmă într-o tensiune halucinantă, înspăimântat la gândul că averea i-ar putea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
ai luminii, adăpîndu-ne din pacea unității absolute. Noua știință transcende logica și depășește tirania unei greșite reprezentări a ideilor; ea ne ajută să privim lucrurile dintr-o nouă perspectivă și ne îmbie la o nouă cercetare, menindu-ne unui timp covîrșit de speranța veșniciei, a clipei eterne ascunse în inima noastră și a unui spațiu care strigă după infinit. Pentru clasici și neoclasici, știința economică era asociată dogmei mecaniciste, de sorginte newtoniană. Chiar un om luminat precum Frank H. Knight, fondatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
situează la sfârșitul epocii clasice; el nu e conștient precum Grigorie cel Mare, Cassiodor sau Isidor de Sevilia de faptul că trebuie să salveze ce se mai putea salva din cultura antică, într-o epocă în care violența și barbaria covârșeau totul. De aceea, operele sale conțin numeroase greșeli chiar la nivel gramatical, și chiar autorul însuși declara (fără îndoială, exagerând) că nu cunoaște gramatica; și citatele din autorii clasici pe care Grigorie le memorase în timpul studiilor din tinerețe sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
putea uita la ea fără ca să tremure cuprinsă de frică. La trei ani de la moartea Reghinei, vederea fiului îi trezește aceeași reacție: Îi venea să fugă și să nu se mai uite înapoi. Mila care o cuprinde față de sărmanul Bandi covârșește însă gândul repulsiv. E clară pentru toată lumea situarea în poziția de outsider a celor doi. Ea se justifică și prin incapacitatea lor de adaptare la rigorile societății. Rămas fără mama hiperprotectoare, Bandi dezvoltă încet și progresiv o alterare a funcțiilor
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pozitive sau negative, fascinat fiind de extreme (iubitori ai jocului și ai riscului, dar și de figuri din zona gri). Focalizate cu privirea detașată a stoicului, analitică și aproape științifică, a celui ce a avut puterea să nu se lase covârșit de traumele lagărului de exterminare, într-atât încât să ignore valorile vieții cotidiene și ale libertății, cu partea lor de clar-obscur, negociere și concesii reciproce. Romanul cu o sută de voci Claudio Magris (n. Trieste, 1939) a dat poate cea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
românească intră în criză, chiar dacă ea nu va fi vizibilă pentru majoritatea populației decât după 1978-1979. Toate sectoarele bugetare sunt afectate. În plus, sporirea natalității prin mijloace de presiune legală face ca grădinițele, școlile, spitalele și policlinicile infantile să fie covârșite de creșterea populației infantile. În plus, alocările sistemului sanitar sunt tot mai reduse, iar decalajul față de informația medicală și progresul înregistrat de medicină în țările dezvoltate se mărește, prin închiderea progresivă în interior a societății românești. Efectul măsurilor sociale din
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pare ca cine știe ce preferință a mea, culturală, politică ori de comportament, să fie împărtășită de toată lumea sau măcar de o majoritate. într-un prim moment mă simt descumpănită de existența altor opțiuni, de șansa pe care o au să o covîrșească pe a mea. Sînt surprinsă de faptul că modul meu de a raționa nu e unanim împărtășit, că nu toți pleacă de la aceleași presupoziții ca și mine. Sînt stînjenită de faptul că, obiectiv vorbind, nu pot stăpîni întreg realul, că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou, despovărat de conformism spre teme perene, pe care ca valoare de adevăr. Mai e nevoie oare să amintim că aspectul de autoritate, el însuși confundat cu exercitarea unei puteri instituționale, l-a covîrșit pe celălalt? Prealabilele dogmatice decid deja rezultatul înainte ca efortul teologic să demareze. Situație bine instalată, pe care trebuie să o depășim (André Scrima, Religions de salut et salut en Jésus-Christ [mai 1985, Beirut], text publicat în volumul André Scrima
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
evreiești la noi. Lepădând afabilitatea surâzândă, socialistul cu gambetă scoate aici câteva scrâșnete. Dar îndeobște e volubil și sagace, un atu al comentariilor sale fiind bunul simț. Asistând, în calitate de cronicar teatral, la un șir de premiere, constată că mizanscenele sunt covârșite de „furoarea decorului și a regiei”, pentru că unii regizori, socotindu-se „alfa și omega”, transformă textul într-un pretext extravagant pentru exhibițiile lor. Cronicile lui au și valențe de interpretare literară, cu ascuțimi psihologice. Cu vervă persiflantă, recurgând la antifrază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
manifestă o afinitate pentru construcțiile de tip sociativ (a traduce [împreună] cu). 2.2.2. Dacă în cazul lui a traduce semnificațiile termenului au încă o stabilitate neamenințată de expansiunea textemului omonim, în cazul lui bibic sensul caragialian tinde să covârșească semnificațiile cuvântului. În DEX 2012, lexemul amintit beneficiază de două intrări: "BIBÍC1, bibici, s.m. (Ornit.) Nagâț. - Din magh. bibic", respectiv "BIBÍC2 -Ă, bibici, -ce, s.m. și f. (Înv. și fam.) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite; bibiloi. - Cf. bibi
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
noi, care pentru voi și pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor” (Matei 26,26-28). Aceasta s-o faceți pururi Întru pomenirea Mea” (I Corinteni 11,24). Este cea mai mare și cea mai Însemnată Taină a Bisericii. Căci Euharistia covârșește pe toate celelalte Taine ale Bisericii prin trei mai Însușiri: a) Sfânta Euharistie depășește puterea de Înțelegere a minții omenești. Prin adâncimea sa, misterul Sfintei Euharistii stă alături de cel al Sfintei Treimi: Dumnezeu unul În ființă și Întreit În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Coca Stana () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92311]
-
drum către mare. Mă făcuse să-mi realizez din nou plenitudinea, pe care nu o mai cunoscusem din clipa în care mă părăsise. Hartley făcea apel la întreaga mea făptură, și doream s-o strâng în brațe și s-o covârșesc și să zac alături de ea pe vecie, jusqu’à la fin du monde; și, da, să-i uluiesc umilința cu vigoarea iubirii mele, dar, în același timp, să fiu și eu umil, și s-o las să mă alinte și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
prin bucătărie, ca un animal turbat, ba repezindu-se spre ușă, ba năpustindu-se înapoi la masă. În agitația de care se lăsa răvășită, apucă la un moment dat șervețelul de ceai și-l vârî în buzunar. Spectacolul acestui chin covârșit de panică începea să mă îngrozească, și acum mă simțeam și eu înspăimântat. Ca să-mi domolesc propria-mi frică, am alergat spre ea și am prins-o în brațe. — Vai, dragostea mea, nu fi atât de speriată, încetează, rămâi aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
poveste a unei desprinderi de o Credință: comunismul ca religie laică 8. Iar această dimensiune era poate mai necesară decât oricare alta pentru cercetătorul care încearcă să restituie istoria secolului XX, cu cele două versante totalitare ce au mărginit și covârșit firava democrație interbelică. După 1989 istoriografia autohtonă a reconstituit, de multe ori minuțios și verosimil, etapele cuceririi puterii de către PCR. Rolul covârșitor și decisiv al sovieticilor în impunerea guvernului Petru Groza la 6 martie 1945 a fost documentat în mod
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
-n deal la cruce, De trei ori pe zi m-aș duce...” Ca o rugăciune, cântau seminariștii din tot sufletul. Durerea și tristețea le sfâșiau pieptul. „De-ar fi Moldova-n deal la cruce...” Unii cu capul rezemat în palme, covârșiți de durere, plâng... plâng cu lacrimi rare, pătimașe, care-ți violentează sufletul cu gândul la Moldova, la cei rămași sub ocupație rusească. Odată ce a căzut Iașul, a căzut întreaga Moldovă..!”, își spuneau ei. „.. Moldova !.. Moldova..!”, se înălța din piepturile lor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
administrația s-a substituit, parte prin lege, parte prin practică îngăduită, în drepturile județului și ale comunelor, în cele mai mici amănunte de gospodărie"1787, era considerat motivul pentru care "e firesc lucru ca o sarcină așa de grea să covârșească puterile administrațiunei"1788. Acesta era, în opinia autorilor memoriului, motivul ce a condus la "lâncezirea celor mai vitale interese publice", determinând "nemulțumiri generale (...) nesiguranța publică și brigandajul înspăimântător care bântuie Dobrogea fără curmare, băgând groaza în locuitori"1789. Soluția pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ei. Stela Covaci IAȘII ÎN 1956 Anuarul liceului Național anunța că instituția împlinește o sută douăzeci de ani, fapt neadevărat, deoarece, înființat în 1828, colegiul era mai bătrân. Evenimentul a fost sărbătorit cu fast, chiar dacă, oficial, nimic nu trebuia să covârșească cota de popularitate a conducătorului de stat în viață. Prea mare era însă nevoia populației ieșene, care nu-și uitase tradițiile, și de alte altare decât cele politice, așa că sărbătorirea nu numai că a avut loc, dar liceului i s-
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
civilizații, spațiul românesc este prin excelență deschis; l-au caracterizat o permanentă instabilitate și o neîncetată mișcare de oameni și valori. Există În toate o măsură. Depășirea măsurii poate provoca reacții adverse. Receptiv la modelele străine, dar simțindu-se uneori covârșit de ele, românul Încearcă În același timp să se apere, salvându-și fondul autohton. Unii români privesc spre Europa, alții nu vor să privească În afară. Europenismul și autohtonismul ilustrează o polarizare intelectuală tipică societății românești. Ne deschidem către ceilalți
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ascunde realitatea ; sub aspectul unei filosofii umanitare se ascunde cel mai acut interes de rasă, al unei rase care se voia stăpână peste tot și al unor principii abstracte În spatele cărora se găsea o religie profitoare În dauna unei națiuni covârșite de nevoi, și ca noi erau multe națiuni. Prin urmare, să folosim acest moment istoric și să curățim pământul românesc și națiunea noastră de toate nenorocirile [pe] care le-au abătut veacurile asupra acestui pământ În care n-am putut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau heterosexuală. Sufletul e prins între bucurie și durere (la urma urmei între Poros și Penia, dar nu în onomastica exclusivă, cât în atributele celor doi) și se comportă în felul următor: „Prins în aceste două simțiri învălmășite, sufletul e covârșit de nefirescul stării sale și e cuprins de furia de-a nu putea scăpa de ea. Înnebunit cum e, noaptea nu poate închide ochii, iar ziua nu ar sta locului o clipă, ci, ars de dorință, el aleargă într-acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
democrației. Asta pentru că adevărul nu dispune fără excepție de avantajele minciunii, care „prin efectele pe care le produce” „pătrunde mai adânc și cucerește mai repede conștiința populară...”. Ca valoare, el este, pentru grec, un agent la nivelul căruia vocația edificatoare covârșește dimensiunea sa revelatoare. Din acest motiv, cuvintele sunt și trebuie privite (și primite) cu suspiciune. În acest sens, esențialitatea unui adevăr rezidă în gradul de libertate politică pe care îl poate întemeia. Legea destinului istoric, a decăderii poate fi înfrântă
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
culte, expresie a experienței individuale. S-a spus că, în cultura română, colectivismul s-a manifestat ca un colectivism gregar (bazat pe imitație, supunere, docilitate, spirit „de turmă” - C. Rădulescu-Motru) sau ca un colectivism pastoral: În forma noastră de civilizație covârșește factorul colectiv. Românul este o ființă sociabilă. [...] [El are] legături organice de familie și pământ (Călinescu, 1941/1982, p. 975). Forma pe care a îmbrăcat-o colectivismul românesc a fost neamul, extins în spațiu (rudele, frăția, vecinul, vatra satului, neamul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]