225 matches
-
Analizați folosirea lui "on" în ultimul paragraf al textului din Maupassant și în textul de Henri Bosco. ▪ 1. 8. În textul următor, studiați fenomenele de schimbare a punctului de vedere: Se cățără deci la mansardă și începu să scotocească prin covată. Teancuri de facturi și cambii se învecinau cu pachete de cântece, sub aceste hîrtii, un caiet galben, cu coperta roasă, lăsa să se vadă câteva pagini. André îl deschise și citi: Joseph Steindel Caiet de Cântece "Caietul tătucii!" Copilul își
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
v’’? El, oare, poate Să apară-n vreun cuvânt? Ne-a convins, din vorbă-n vorbă, Că-i voios, nevoie-mare, Și e vesel, când în ciorbă Nasu-și vâră, cu-ncântare. E în voal, vopsea, verdeață; Seva-și varsă; e-n covată; Nu-i strivit de vreme;-n viață, El viclean, viteaz se-arată. Vrăbiuța se ivește, Penele atent își zvântă; Viorel spre ea privește, Spre văzduh când se avântă. Ești copil isteț, cuminte; Poți ușor să afli dacă ,,V’’ apare în
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
construite mai în vechime, pentru tălpi la fântâni, pentru confecționarea butoaielor de vin. Nu cu mult timp în urmă, în satul Baranca se confecționau din lemn de plop sau de salcie polonice, linguri de lemn, scafe pentru pisat usturoiul, știubeie, coveți, chersâne, cofe pentru apă, putinele și putineie pentru bătut laptele și pentru ales untul. Lemnul mai era folosit și pentru ghizdele la fântâni cărora li se spunea budăi de unde și denumirea La Budăi sau în alte situații pentru creșterea și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din cărămidă pentru copt pâinea sau mălaiul și la unele case fântâna din care se scotea apa cu frânghia sau cu cârligul dacă era mai în față. Loznița pentru uscat prune. Diferitele obiecte de uz casnic cum ar fi linguri, coveți, polonice, căușele pentru făină erau confecționate de țiganii de la Baranca care le vindeau pe făină sau pe alte alimente necesare consumului zilnic. Cofele și donițele, putinile și ciuberele erau cumpărate de la bucovineni care veneau prin sate cu marfă. Oalele pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și salcie de pe malul Prutului a determinat pe unii dintre locuitori să se stabilească în acest sat al comunei. Unii din locuitorii acestui sat confecționau din lemn de plop sau salcie diferite obiecte de uz casnic: linguri, fuse, polonice, chersâne, coveți, căușe, coșuri din răchită, rogojini din papură și altele. Acestea erau vândute în satele comunei sau la târgurile de la Darabani și mai rar la Dorohoi. Prin mijlocul satului trece drumul de la Darabani, Bajura, Oroftiana și mai înainte mergea până la Herța
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
comuniste -formă în care a fost importată și răspândită și la noi în țară riscă în ultimii ani, contrar actualității sale, să fie date uitării. După 2500 de ani se păstrează riscul (cazul lui Aristotel), ca odată cu apa murdară din covată să fie aruncat și copilul. Prima linie a frontului cunoașterii psihologice s-a comutat între timp spre microunitățile și macrounitățile vieții psihice, spre secvențele motoare ale vieții perceptive, spre unitățile computaționale din sistemele neuronale din scoarța cerebrală, spre rețelele de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dintr-o altă perspectivă decât cea a științelor naturii. În intransigența lor, din păcate, au înlăturat, odată cu adevărul aprioric despre suflet, și mintea dumnezeiască, ce nu se confunda cu corpul. Au aruncat deci, dintr-un principiu organizatoric, odată cu apa din covată și pruncul. 3.2. Sofiștii Sofiștii au făcut din suflet obiect de studiu distinct prin observarea și analizarea raporturile dintre oameni. Sufletul omului depinde de relațiile stabilite între oameni, ca ființe cu conștiință și decizie individuală. Astfel, în locul psihicului înțeles
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mama și mă certa: De ce n-ai răbdare, ca noi toți? Îndată vom servi o friptură bună și vom face pomana porcului. Nu mă săturam să privesc măcelarul, care împreună cu tata despicau burta porcului, scoteau întâi toate mațele într-o covată mai mare, pentru spălat. Mama cu Pachița lui Constantin și Ileana Veronei se dădeau deoparte și curățau bine toate mațele (cu multă apă, cu ceapă, tărâțe și făină de păpușoi). Le întorceau pe dos și iar le mai spălau, ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
multă apă, cu ceapă, tărâțe și făină de păpușoi). Le întorceau pe dos și iar le mai spălau, ca nu cumva să mai persiste mirosul de bălegar. Când credeau că sunt curate, le lăsau într-un lighean și-ntr-o covată cu ceapă măruntă și tărâțe. Rămâneau așa până se foloseau la prepararea chiștelor și tobelor. Scoteau apoi slăninile, suncile, mușchiuleții și le așezau într-o covată mare (de la bunicul, de vreo 2 m lungime și 1 m lățime). Presărau peste
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bălegar. Când credeau că sunt curate, le lăsau într-un lighean și-ntr-o covată cu ceapă măruntă și tărâțe. Rămâneau așa până se foloseau la prepararea chiștelor și tobelor. Scoteau apoi slăninile, suncile, mușchiuleții și le așezau într-o covată mare (de la bunicul, de vreo 2 m lungime și 1 m lățime). Presărau peste ele sare și paprică (boia de ardei, roșie). Tranșau apoi carnea, șoldurile, coastele și capul. Eu așteptam cuminte să-mi dea bășica porcului. Tata mi-o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe toate planurile. Până târziu în noapte se muncea cu sârg. Se fierbeau chiștele, se umpleau două tobe și cârnații. A doua zi, cârnații se dădeau la fum, în pod. Șuncile, slăninile, costițele, șoldurile și capul, rămâneau vreo săptămână în covată. Toată grăsimea se topea, se strecura de jumări li se turna în oale smălțuite de lut, ce le păstram în pivniță. În curte se făcea curățenie, ca să nu rămână nici un pai, pe omăt sau sânge vărsat pe jos. Ușa se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Joianei. Avea lacrimi în ochi, dar se stăpânea față de noi. A chemat-o apoi pe lelița Verona, care a venit cu băiatul ei mai mare Iliuță și l-au ajutat pe tata la jupuit pielea și tranșat carnea. A scos covata cea mare, pentru porci și în ogradă s-a desfășurat toată operațiunea. Nu puteam să mă uit, să văd că, Joiana noastră atât de iubită, a ajuns într-o covată. M-am apropiat de tata, care m-a înțeles sufletește
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe tata la jupuit pielea și tranșat carnea. A scos covata cea mare, pentru porci și în ogradă s-a desfășurat toată operațiunea. Nu puteam să mă uit, să văd că, Joiana noastră atât de iubită, a ajuns într-o covată. M-am apropiat de tata, care m-a înțeles sufletește. M a îmbrățișat și m-a mângâiat spunându-mi printre lacrimi: Lasă! Așa a vrut Cel de Sus. Joica ne a rămas urmaș. Tu vei avea grijă de ea. Ți-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mine era o mare plăcere să fiu la planșetă, alături de mama. Ce-o mai necăjeam! Vroiam numaidecât să împletesc colăcei (ștrițeli). Nu mă mulțumeam niciodată cu aluatul ce mi-l da ea și căutam să mai "fur" o parte din covată. Împleteam, desfăceam și iar împleteam, până ce-mi ieșeau așa cum îmi convenea mie. Mama îmi dădea tava mea, în care așezam vreo 4-6 ștriteli, îi ungeam pe deasupra cu gălbenuș de ou (cu pămătuful) și așteptam să-i dau la cuptor, o dată cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și câinii, iar funcționarul e fleandură pentru ticăloșia din automobile. ... Poporul e dobitoc; se poate lua și cămașa de pe el. Funcționarul e sclav, poate fi umilit. Militarul a jurat credință și ordine, deci poate să rabde de foame... Guvernul vinde covata la mezat în care se leagănă plodul țăranului și menține saloanele în care fiecare fotoliu, fiecare statuetă, fiecare sărut al amantei, înseamnă furtul și înșelăciunea din truda dezmoșteniților, care dacă ar putea ar trage la răspundere și pe Dumnezeu”... Const.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
zvârlit-o cu pk’icioarili-n gios în fîntînâ șî s-au înecat acolo-n fîntînâ”. Povestit cu doi ani înainte, basmul mai cuprinde emfaza naratorului: „da adîncâ fîntînă”, ca indiciu pentru genunile spre care conduce izvorul din ea. Frumoasa din covata cu cenușă va fi de negăsit pentru împărat, care, la fel ca familia voinicului pierdut în munții din colindele de fecior, are acces doar la geografia reperabilă. Cenușotcă trece prin metamorfoza catalizată de apa fântânii, devenind răchită; din ramura acesteia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ochelari și a început să-l ciorsăie 11 la gât. Și moșu a început a se văicăra și eu m-am spăriet că-l va omorî. Și când venea popa eu mă ascundeam în podu șurei la bunica sub o covată și acolo stăteam până pleca popa. Lui popa Ionică Grigoriu îi zicea Chișcarașu, că, chișca fetele în tinerețea lui. Mi-a spus gazda mea la Fălticeni, Casandra lui Ștefan a Rotăriței, când umblam la școala primară Numărul l "Alexandru Ioan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și îmbolnăvindu-se a murit. Vasile era un băiat de frumuseță rară. Parcă era făcut din caș. Avea niște ochi prea albaștri, tari, frumoși. Și nu plângea când îi trebuia ceva, ci mai mult se mișca în leagăn sau în covată. El era foarte frumos și voinic și bun; a răcit și când a împlinit 2 ani, a închis dragii lui ochi albaștri pe vecie. L-a plâns biata mamă cu multe lacrimi, l-a plâns bietul tatăl meu și tare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mai mic și cu Neculai, care era cel mai mare. Era foarte, foarte necăjit. Avea o pușcă și cu aceia, aducea din pădure de-ale mâncării, împușcând câte o sălbătăciune. Odată ducându-mă la el am văzut în mijlocul casei o covată mare plină de carne. Și l-am întrebat: "moșu Ghioghi, ce ai făcut de ai atâta carne ? ". Iar el mi-a răspuns: Am tăiat cucoșul cel mare ". Și nu mult după aceia taie și mama cucoșul cel mare și abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a răspuns: Am tăiat cucoșul cel mare ". Și nu mult după aceia taie și mama cucoșul cel mare și abia s-a umplut o strachină. Și atunci i-am spus mamei: "Mamă, Bușmei când taie cucoșul cel mare umple o covată de carne, nu ca mata, o strachină ". Apoi de, a zis mama Bușmei îi chiabur ". Gavril Veleșcă De la deal de casa lui Bușmei, sub o mare râpă, era o căsuță foarte mică. Și cu ferestrele cât îi băga pumnu. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Annchen, Martha și Ernestine Și au rămas în viață, Așa că și bunul Dumnezeu merita să fie iar rugat: El știe doar de ce-i atâta suferință. Lui i-e dat să ducă veșnic crucea. El răsplătește suferința Și are de iubire covețile pline... Și avea atât de multă dragoste adevărată-n ea Ca să găsească, mai târziu, rime la floarea de cartof Și un bob de nădejde Că Stine Trude Lovise sunt acum îngeri Și sătule. (Revista "Conta", nr. 1, 2010) Dumitru Augustin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
e timp destul, numai bine să mă las din nou pradă visului întrerupt... Mihai! strigă din bucătărie Livia. Doamne, ce n-aș da să fiu acasă la mine! Să dorm de unul singur în patul meu de fier, ca o covată, să fi dat un pumn deșteptătorului, să tacă, să-mi reiau visul întrerupt și, pentru prima oară în șase ani și jumătate de serviciu, să fac o absență nemotivată. Aș dormi pînă după-amiază, cînd m-ar ridica din pat foamea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
seara zilei de 24 decembrie 1970. Stăteam la masa de scris, în garsoniera mea. Era seara Ajunului de Crăciun, și mă gîndeam cu plăcere la ceea ce se întîmplă acasă: de dimineață au tăiat porcul, iar acum, seara, carnea, stă în covată, la sărat; chișca, umplută deja, se află în oală, pe plită, iar cîrnații stau agățați pe furca de tors lînă, deasupra sobei. Eram copil și dormeam la spatele mamei. Ea dormea, istovită de munca de peste zi, tata respira adînc prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lui Isus de către Sf. Maria” apare următorul episod : aflând că Isus a fost răstignit de „jidani”, Maica Domnului pleacă să-l caute, dar când ajunge la locul răstignirii „o jidancă cu doi copii” se ascund de frica ei sub o covată. „Dacă ești tu, precum spui,/ Maica Domnului - Îi zic evreii -/ Ghici sub covata aceasta ce-i ?” „O scroafă cu purcei”, le răspunde Sfânta Maria și evreii fac haz de greșeala ei, Însă când ridică albia văd, Într-adevăr, o scroafă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
răstignit de „jidani”, Maica Domnului pleacă să-l caute, dar când ajunge la locul răstignirii „o jidancă cu doi copii” se ascund de frica ei sub o covată. „Dacă ești tu, precum spui,/ Maica Domnului - Îi zic evreii -/ Ghici sub covata aceasta ce-i ?” „O scroafă cu purcei”, le răspunde Sfânta Maria și evreii fac haz de greșeala ei, Însă când ridică albia văd, Într-adevăr, o scroafă cu doi purcei. Caracterul etiologic al legendei este explicit : „Și de atunci nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]