374 matches
-
toamna sunt binevenite Iarna și vara sunt potrivite. Primăvara are flori Toamna pășim pe un covor Iarna totul este alb Vara este cald. Totul este frumușel Când culegem ghiocei Când este rece-afară Aranjăm pomul de iarnă. Când călcăm pe-un covoraș Parcă vedem un toporaș Când în cireș ne urcăm Multe fructe noi mâncăm. Primăvara A ieșit un ghiocel Mic, firav și frumușel Și ne spune tuturor „Hai afară, fraților!” Câmpiile-au înflorit Pomișorul am sădit Și toți mieii bucuroși Behăie
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
la școală înaintea prăpădiților ălora și să n-aștept să-mi repete invitația, să urc imediat în mașină, așa că atunci am urcat și m-am așezat frumușel pe scaunul de meșină, punând cele două sticle de bere la picioare, pe covorașul de cauciuc, apoi am început să-mi frec palmele pentru ca, în sfârșit, să mi le încălzesc. Bunicul a trântit portiera, a băgat gaz, pornind mașina, a tăcut o vreme, apoi mi-a spus că lui dintotdeauna i-a fost silă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
și pe tatăl Rosei, s-a gândit Alice. —Ooo, draga mea. Ăsta e telefonul. Mă duc să răspund. Alice și-a așezat fiica pe podea cu atenție și a întors pagina la ilustrația unde doamna Tiggywinkle atârna pe sârmă un covoraș din piele de oaie. În timp ce Rosa a început să tragă, curioasă, de materialul pufos, Alice a traversat camera și a ridicat receptorul. Spera, până la ultima fibră din trup, că era Hugo. Și chiar el era. —Alice. Slavă Domnului că ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
din toate nodurile, într-un vaiet care nu îi impresiona, totuși, pe cei doi pasageri ai Land Roverului. Firele de înaltă tensiune dădeau senzația că doresc să se adune pentru a se împleti ca în acel joc al copilăriei numit covorașul, iar fulgerele scrijeliră cerul cu o poftă nebună. Uitându-se la ceas, Omul cu Tatuaj îi spuse huidumei de lângă el: - Ai fi putut să iei o umbrelă. Șoferul încercă să deschidă gura, poate că dorise să facă o glumă, pentru
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nimeni. - Ei, spuse Aglae, dezgustată, aici o să dormiți? Nici n-avețiloc! Și pe Titi n-o să-l tragă curentul de la ușă? Și apoi, când se dă jos din pat, cum o să calce cu picioarele goale pe scîndură? Trebuia să aveți un covoraș. Soba asta parcă bate la cap! Uite, așa se-ntîmplă când tinerii fac lucrurile de capul lor și nu-ntrea-bă pe cei bătrîni! Dacă îmi cereați consimțământul, de, cum spune buna-cuviință, discutam eu cu dumnealor (aci aruncă ochii ironic înspre bătrîni) și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Bubu le scosese pe toate, bănuind că le telegrafiase putoarea semnalul, se năpustise cu toții. Care într-un papuc, care în buca goală, de se provocase afluxul în bloc... ... Ne vede ăsta al lui Neta, direct la etajul cinci, ciuciți pe covorașul lui, cocoțați pe balustrade și întrerupătoare, cam nădușiți și doar în condiția fizică și îngăimă: "Ce e, bă, la ușa mea? Daciada?" - Rupe din efecte, Genele, că somnolăm cu toții după replica ta... 72 DANIEL BĂNULESCU - "Nene"... zic eu... Că-l
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
până când considerau c-au împrăștiat destulă pâclă pe lemnăriile alea. Între usciorii grajdurilor, vitele își plimbau trupurile albite de spaimă. Din frigidere, săreau turmele congelate de pungi de plastic (tîrtițe, gheare și gâturi de găini), formând băltoci neliniștitoare pe covorașele de iută, înainte de a o zbughi peste câmpuri, pentru a se alătura, pe malurile unor eleștee, populațiilor de broaște, șerpi și șobolani de apă. Pe etajere, cărțile cădeau în genunchi, recitîndu-și cu glasuri gâtuite, pentru început, propriile rânduri, izbucnind apoi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ar fi trecut vreodată așa ceva prin minte? Într-adevăr. Cui i-ar fi trecut așa ceva vreodată prin minte? Pentru întîiași dată în viață, Pink Floyd intui cam cum ar fi ca o zână bună să-ți ruleze sub picioare un covoraș zburător, taman ca-n O mie și una de nopți, iar când își telescopă și mai mult pe sub măsuța ovală, ciolanele, izbindu-și-le de pantofii uneia dintre gazde, nu și le mai retrase scârbit, ci și le înfipse
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Militaru se îmbulzeau (și din trei în trei, dădeau buzna la stînga) tot mai multe tărăboanțe, la volan cu nepoftiții, cu curioșii lor. Joia și sâmbăta, după masă, către două, se zburli cîte-o ploicică, norii și cerul scurgîndu-se precum niște covorașe de scamă, scuturate în bătăturile curților. Doru își derulă peste șchioapele mobilierului său, ca peste un baldachin, o prelată uriașă, foșnitoare, din plastic, curată ca dosul de nou-născut. Prelata îi fusese rostogolită din pod, pe o rampă, de către calfa zaharisită
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cer Acolo unde moartea își pierde din puteri Și-și unește și ea glasul cu glasul rugăciunilor mele Penetrând mai departe Printre ostroavele drept credincioșilor Printre munții de pilaf ai celor blânzi și dezgustați de pilaf Printre inimile fierbinți ale covorașelor de șters pe picioare Printre care viețuiesc, cu care mă înveselesc și de sub care cânt Rămânând atârnat de rugăciunile mele Trăgîndu-mi în interiorul rugăciunilor mele și mâinile și picioarele Plin de-o bucurie sălbatecă Rugîndu-mă neîncetat Ca Dumnezeul meu să mă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aerul. Se aplecă atât cât putu peste gard și lăsă ghemotocul să cadă. Apoi privi cum dintr-însul ies niște proptele firave și lăbuțele de cățel o pornesc, cu un mers clătinat, spre pragul ușii și se încovrigă, scâncind, pe covorașul de la intrare. În acest fel, povestea noastră se reînfiripă, chiar înainte să fi început. Și tot din acest motiv, bărbatul își trase gluga pe cap și își urmă calea. Se oprea, din când în când, să asculte, pe la răscruci, apoi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mult mai grave. Îi trebuiră câteva săptămâni pentru ca, atingându-și umerii și obrazul, să reintre în propriul trup. Și mult mai mult timp ca să se reîntâlnească cu imaginea ei din oglindă. — Ce faci ? pufni, amuzată. Bărbatul se ștergea întruna pe covorașul din vestibul, privindu-și, din când în când, tălpile găurite și continuând apăsat. — Ai să stai toată ziua acolo ? — Nu vreau să fac deranj... spuse el, în timp ce se lăsa dus spre ușa bucătăriei. — O să stăm aici, hotărî ea. În felul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sînt curățat eu de bani. Așa că decît un cip anemic cer și eu un fotoliu. Vecin 4: Bun. Fotoliul tău plus șifonierul. Vecin 1: Atunci dați-mi și mie covorul ăsta care nu pare de plastic. Vecin 2: Și pe covorașul ăsta pusesem eu ochii pentru un plus gras. Da nu-i nimic. Plus biblioteca. Vecin 1: Cu tot cu cărți? Vecin 2: Cu. O să fie greu al cărat da merită. Merge? Bun. Acum arătarea la față. Ce aveți? Eu n-am nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
îs curățat eu de bani. Așa că decît un cip anemic cer și eu un fotoliu. Vecin 4: Bun. Fotoliul tău plus șifonierul. Vecin 1: Atunci, dați-mi și mie covorul ăsta care nu pare de plastic. Vecin 2: Și pe covorașul ăsta pusesem eu ochii pentru un plus gras. Da' nu-i nimic. Plus biblioteca. Vecin 1: Cu tot cu cărți? Vecin 2: Cu. O să fie greu la cărat, da' merită. Merge? Bun. Acum arătarea la față. Ce aveți? Eu n-am nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
încercăm prea adesea să le ocultăm sub pulpana amăgitoare a timpului iertător. Lupi și rîndunici Ești așezat în fața calculatorului tău care e deschis și privești pe ecran mesajele electronice pe care le-ai primit, faci să alunece mouse-ul calculatorului pe covoraș, deplasezi mica săgeata pe ecran, o pui pe mesajul care are drept titlu "19 motive", dai un click cu arătătorul drept pe partea stîngă a mouse-ului, vezi afișîndu-se mesajul și îl citești: "19 motive pentru a rămîne în țară 1
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
-i pe buze acel surâs angelic și misterios, care ar fi făcut-o praf pe cucoana aceea, Mona Lisa. M-am luat după miros și, în sfârșit, am găsit ușa cu pricina. Pe jos, în fața scaunului, era o spledoare de covoraș din plastic, pe care erau pictate mai multe seceri și ciocane de culoare grena pe fond albastru. Pe pereții proaspăt văruiți se vedeau mai multe ștersături de deget de culoare cafeniu închis și mi-am amintit că nu de mult
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și deprindem pe elevi cu citirea corectă a ceasului. În cadrul activităților de abilități practice putem realiza lucrări interesante și plăcute folosind diverse materiale găsite la îndemâna tuturor - frunze de tot felul. Folosind acest material „frunza” putem realiza colecții de frunze intitulat „Covorașul toamnei”. Înainte de a efectua această lucrare, în una din zilele aurii de toamnă, vom organiza cu elevii o excursie în parc, unde fiecare elev își va strânge frunze pentru mapa lui. În lecția de limba română de la clasa a II
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
diferite aspecte ale toamnei: culesul fructelor, plecarea păsărilor călătoare, etc. Aceste cunoștințe vor fi preluate și prelucrate în ora de cunoașterea mediului unde avem ca temă „Anotimpul de toamnă”, iar la ora de abilități practice vom realiza prin lipire lucrarea „Covorașul toamnei” din frunzele strânse în excursie. În realizarea acestei lucrări e liberă fantezia și puterea de creație a copiilor, care se manifestă în lucrări variate și interensante prin armonia de forme și culori pe care ei le redau printr-un
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
un conflict fundamental de orgolii și o competiție acerbă pentru supremație sexuală care depășește limitele dormitorului, în timp ce metafora chinezească subliniază aspectele practice, tactice ale actului sexual în sine - ceea ce chinezii numesc „strategie de dormitor”. În romanul erotic din dinastia Ming Covorașul de rugăciuni al trupului de Lee Yü, descoperim o reprezentare amuzantă a acestei abordări a relațiilor sexuale: În afară de numărul de combatanți implicați, există oare vreo diferență între luptele purtate de armate și cele duse în pat? În ambele cazuri, prioritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și partenerii sexuali sănătoși și nesănătoși. Celebrul scriitor din dinastia Ming Lee Yü, care era un afemeiat și un taoist practicant renumit, a schițat calitățile aproximative ale „femeilor folositoare” și cele ale „frumuseților fragile”, în acest fragment umoristic din romanul Covorașul de rugăciune al trupului: Femeile pot fi clasificate în două categorii generale: cele care sunt plăcute vederii și cele care sunt folositoare din punct de vedere practic. Femeia frumoasă are, întotdeauna, următoarele calități: trup suplu, delicatețe și o talie subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și un fir de extaz spiritual ce se regăsește în majoritatea scrierilor taoiste sexuale, acesta reprezentând o asociere între sex și sublim, posibilă datorită abordării sincere și păgâne pe care o folosesc chinezii când vine vorba de relații sexuale. În Covorașul de rugăciuni al trupului, apare un catren care aseamănă actul sexual cu rugăciunea și dă și titlul romanului: Deci aruncă la o parte rogojina aspră A autonegării de pe această lume Și ia covorașul de rugăciuni al trupului Ca loc pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
când vine vorba de relații sexuale. În Covorașul de rugăciuni al trupului, apare un catren care aseamănă actul sexual cu rugăciunea și dă și titlul romanului: Deci aruncă la o parte rogojina aspră A autonegării de pe această lume Și ia covorașul de rugăciuni al trupului Ca loc pentru devotamentul tău. Din momentul nașterii, există un cordon ombilical care leagă bărbatul de locul misterios al creării sale și, de-a lungul vieții, el continuă să-și extragă sănătatea și vitalitatea din acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
tipi În uniformă Luftwaffe l-au urmat pe Goering În Încăpere. Uluit, am văzut că acesta purta În brațe un pui de leu. L-a sărutat pe cap, l-a tras de urechi și apoi l-a pus pe un covoraș de mătase. — Fuguța la joacă, Mucki... așa... ce cuminte ești. Puiul de leu a scos fericit niște sunete și s-a dus voios la fereastră, unde a Început să se joace cu marginea uneia dintre draperiile grele. Goering era mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
mult Îmi amintea de un tigru mare, gras, care se hrănește cu oameni. De parcă ar fi fost, În mod telepatic, conștient de impresia pe care o avea asupra mea, s-a aplecat Înainte și a luat puiul de leu de sub covoraș, punându-l ca Într-un leagăn În poala sa de mărimea unei canapele. Puiul a clipit somnoros, de-abia mișcându-se În timp ce stăpânul său Îl mângâia pe cap și Îi prindea urechile Între degete, părând că Își admiră propriul copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
se deschise sărind din balamale. Să Înțeleg că ai ajuns la concluzia că nu e nimeni pe aici. Am rânjit cu subînțeles: — Când m-am uitat prin gaura de la cutia de scrisori, am văzut un morman de corespondență nedesfăcută pe covoraș. Am pășit Înăuntru. Inge ezită suficient de mult Încât să mă uit În spatele meu după ea. I-am spus: — E În regulă. Nu e nimeni aici. Pun rămășag că nici nu a fost de multă vreme. — Păi, și atunci ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]