1,476 matches
-
cinstită cum se cuvine. Își amintea de bucatele mamei, dar cumpărase de la o librărie din București, fără știrea Cameliei și a fetelor, o carte de bucate de Sanda Marin și trecu la documentare. Cu vopsitul ouălor n-o să fie probleme, cozonacul și pasca o să le comande la mătușa lui Carmen, o să facă rost de un miel bun și poate de un purceluș de lapte. Se mai gândi la niște hribi și de la pescăria din Văleni o să ia ceva păstrăvi proaspeți. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pentru o ciorbă și o ciulama, ceva zacuscă și ceva de salată. Cum Carmen primise cadou de la viitorul mire un "celular", o sună și a doua zi dimineață cererea a fost onorată. Trată cu ea și comanda de pască și cozonac și de câteva pâini de casă. La ultima deplasare la Văleni își notase toate numerele de telefon "utile" din oraș, sună la pescărie, îi răspunse domnu' Gicu, patronul, și-l rugă să-i trimită, printr-o "ocazie", 20 de păstrăvi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
s-au unit într-o singură voce puternică de bărbați, femei și copii, ce suna ca un strigăt înălțat către cer. Camelia și copiii au rămas încântați când, la încheierea slujbei de Înviere, în biserică, sătenii au așezat coșuri cu cozonaci, păști, ouă roșii și sticle cu vin pentru a fi sfințite. Atmosfera de bucurie și sărbătoare, îi emoționa. La ieșirea din biserică, satul părea de poveste, cu clopotele sunând și oamenii purtând cu grijă "Lumina" către case. La înapoiere, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu vin pentru a fi sfințite. Atmosfera de bucurie și sărbătoare, îi emoționa. La ieșirea din biserică, satul părea de poveste, cu clopotele sunând și oamenii purtând cu grijă "Lumina" către case. La înapoiere, pe masă, Petre schimbase "peisajul" apăruseră cozonaci, păști, ouă colorate în toate culorile... S-au bucurat că "Lumina" luată la biserică s-a păstrat până acasă. Se așezară cuviincioși la masă, doar veneau de la Înviere și începură a ciocni, pândind fiecare să "termine" oul celorlalți. "Hristos a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ciocni, pândind fiecare să "termine" oul celorlalți. "Hristos a înviat! Adevărat a înviat!" Petre fu ținta întrebărilor, unele nu prea "cuvioase". Camelia îl luă direct: Petre, după delicioasa ciorbă de zarzavat, să nu-mi spui că tot tu ai făcut cozonacii și păștile. Tată, interveni și Ana. Ouăle au ieșit foarte frumos. Tu le-ai vopsit? Cozonacul și păștile le-am primit de la gospodinele din sat. Ouăle eu le-am vopsit, uite aici dovada și-și arătă palmele încă pătate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
întrebărilor, unele nu prea "cuvioase". Camelia îl luă direct: Petre, după delicioasa ciorbă de zarzavat, să nu-mi spui că tot tu ai făcut cozonacii și păștile. Tată, interveni și Ana. Ouăle au ieșit foarte frumos. Tu le-ai vopsit? Cozonacul și păștile le-am primit de la gospodinele din sat. Ouăle eu le-am vopsit, uite aici dovada și-și arătă palmele încă pătate în 5 culori. Seara s-a prelungit în voie bună și a doua zi îi așteptau noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pomii înfloriți, albinele și gâzele, iar Petre se retrase pentru a pregăti prânzul. Acum li s-au schimbat fețele văzând atâtea bunătăți pe masă: drob, caș cu ceapă verde și ridichi, ciorbă de miel, friptură de miel cu pepene murat, cozonac, pască, afinată, busuioacă, pâine de casă... Petre oficia serviciul ca un maestru, stilat și atent la reacțiile musafirilor. Nu auzi nici un comentariu negativ sau vreo critică. Toți așteptau părerea mamei. De unde atâtea bunătăți? Ai angajat personal de la Hilton? Începură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de măsuri" pentru primirea domnilor din Austria. La ieșire, Petre și Ana merseră o vreme împreună cu Carmen, care, când se uită la Petre, se roși toată, sub privirile mirate ale Anei. Unde te duci? La o mătușă care-mi face cozonaci. Dar ce sărbătoriți? Nunta mea. Mă mărit! Și când e nunta? Săptămâna viitoare. Ești bucuroasă? Îmi trecea vremea. O să fiu și eu la casa mea. Nu zâmbea. Merseră așa, tăcuți, o bucată de drum. Trăgea cu coada ochiului, pe furiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cumătrie se serveau bucate tradiționale. Dacă era post: - Găluște cu crupe; - Plăcinte cu cartofi sau varză; - Alivenci (mălai cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan); - Găluște cu orez și zarzavat; - Cozonac sau plăcintă. Ca băuturi, se consumau: țuică de prune, țuică de sfeclă (samahoancă) și vinul natural. Acest ospăț de la cumătrie reprezintă ritual post-ceremonial prin care integrarea copilului este întărită în întreaga comunitate, capătă girul moral al acesteia și, în același
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
frumos. Iar de la cinstitul mire Un pahar de vin. Iar de la nuni și socri mari Voi primi și gologani. Iar de la Dumnezeu: AMIN!” Mirii sărută mâna socrilor mari și mici, mâna nașilor. Se aduce o farfurie cu patru bucăți de cozonac sau pâine. Vornicul spune: „Și acum să vedem, dacă de mâne Ai să poți să coci la pâne Să te rogi în patru zări Să te ajute de cu zori.” Mireasa primește câte o bucată de pâine, face cruce și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
masă, un leu îl dădeai bacșiș la lăutari, un leu bacșiș în sân la mireasă și îți mai rămânea săți iei și o sticlă de vin”. Meniul era tradițional: borș cu carne, sarmale (găluște), mălai sau pâine și, mai târziu, cozonac. Astăzi meniul este ca la oraș, iar ornamentațiile sălilor la fel. Nunta dura până luni după-amiază, când nunii erau conduși acasă cu mult alai. Unul din obiceiurile la care s-a renunțat astăzi este închinatul prosoapelor țesute și cusute în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Nu face mămăliguță Nici gălușcă, nici plăcintă Că nu este pricepută. Să o iei și s-o înveți Dacă vrei să n-o pățești.” Momentele principale ale nunții erau: furatul miresei, închinatul (darul și bani), mâncatul din aceeași felie de cozonac și băutul din același pahar de vin (mirii se servesc reciproc) , deshobotatul miresei, defloritul mirelui (trecerea în rândul bărbaților), trecerea pragului de către mire, cu mireasa în brațe. Marți seara, o parte din nuntași se adunau pentru a bea „rachiul roșu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
camașă, o cană, un colac, lumânare. După înmormântare are loc praznicul cu mâncăruri tradiționale. Dacă este post, se face borș cu fasole, găluște, colivă și colăcei cu lumânare. Dacă nu-i post, se face borș de pasăre, găluște cu carne, cozonac, colivă și colăcei cu lumânare. Timp de 40 de zile, o rudă a mortului merge să tămâieze mormântul și locul decesului. Tămâierea înseamnă purificare prin afumare, obicei străvechi. După praznic, familia mortului face curățenie în casă, dă cu var și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
an, la ziua numelui, la data morții, la Moșii de vară, la 7 ani, când se face și dezgropăciunea. Familia are datoria de a merge de 40 de ori la biserică la slujbe cu parastas (o farfurie cu plăcinte sau cozonac, colivă, fructe) și o sticlă cu vin - pausul pentru pomenire. Se crede că dacă cei rămași nu poartă rânduieli mortului, acesta „își ia singur”, adică familia pățește necazuri. Acest ceremonial este respectat cu strictețe în zona noastră. OBICEIURI DE-A
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ciobanul, doctorul, țiganul), există și măști mai puțin plăcute (hilizita, prostul), care prin strigăte, chiote și mișcări caraghioase stârnesc umorul și veselia. Flăcăii joacă stăpâna casei sau fetele, după muzica ce însoțește capra. La sfârșit sunt serviți cu vin și cozonac și li se dau bani. Cerbul, este specific satului Bursuc. Jocul se aseamănă cu cel al caprei, deosebirea fiind aceea că este mai frumos împodobit și jocul este mai alert. Capra cu roșiori (turcii) - Datorită originalității acestui obicei de Anul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mâncare, apă, băutură, vase și colăcei. - Sfintele Paște: - Postul Mare; - Duminica Floriilor, când salcia sfințită se pune la icoană; - Săptămâna Patimilor (Mare) - denii;Participarea la Prohodul Domnului (în Vinerea Mare); - Învierea Domnului Iisus Hristos, păstrarea lumânării, bucate tradiționale: ouă roșii, pască, cozonac, miel; - Participarea la a doua Înviere. - Sărbatoarea celor 40 de Sfinți (9 martie), când fiecare gospodină împarte colăcei în forma de 8, unși cu sirop de zahăr sau miere și presărați cu nucă. Se beau 40 de pahare cu vin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
specifice: varenichi, blini, piroghi. În timpul slujbei de Florii, podelele bisericilor sunt acoperite cu un covor de iarbă, în timp ce credincioșii țin în mână lumânări și crenguțe de salcie sfințite. Paștele se sărbătorește în familie cu ouă vopsite (doar roșii), pască și cozonac ce se sfințesc după Sfânta Liturghie din ziua de duminică dimineață. După ce stau la masă, membrii familiei merg la cimitir unde se oficiază o slujbă specifică, se pomenesc morții, se pun ouă vopsite la mormintele celor apropiați și se petrece
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
țăranul ce-i șofranul" se râde într-o primă mișcare umoristică de țăranul care nu cunoaște subtilitățile mâncărurilor boierești, pentru ca pe a doua treaptă să se râdă de surogatul pe care îl reprezintă șofranul, utilizat ca să mascheze lipsa ouălor din cozonac. Ceea ce nu trebuie să ne facă să uităm că, paralel cu aceste ironii, batjocuri, zeflemele, luări în râs, se desfășoară istoria pe care rareori am încercat s-o schimbăm. Că, ironică sau nu, este vorba de o privire de pe malul
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
grații ale reginei. Cei care nu posedau podgorii cumpărau vinuri de la Rhein sau de la Mott, mari producători, - sau produceau în bătătură vin de măceș. Alba franzelă se cocea în casă, dar și cea de la Gagel sau de la Herdan era gustoasă, cozonacii se preparau numai și numai în casă. Ca și coliva, de altfel. în cămară se rânduiau lădițele de zahăr cubic - cel tos era o raritate - sticlele cu ulei și oțet - marca Cocoș, dar mai era și un oțet Urdăreanu! - piperul
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
paluki!/ Năvălind în sala unde un ospăț avuse loc./ Dar încremeniți rămase și Iaurta și Languedoc:/ Căci în jur dă mese-ntinse pline dă a lumii blagă,/ Tave cu fripturi, banane în ciorchini, măslini și bragă,/ Grele cupe cu cotnaruri, cozonaci cu coji dă zahăr,/ șed boiarii-n hăinuri scumpe, șade mahăr lângă mahăr,/ Însă toți sunt ca de abur, încât poți vedea prin ei/ Largi spătarele la scaun, înflorate-n lemn de tei./ Toți se râd, vorbește-ntruna și închină des
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
să le transmită, zestrea lor. Nu doar memoria bunicilor se află în joc, ci memoria tribului și a unei lumi redată fără emfază, cu o extraodinară sensibilitate care transpare în simplul gest cotdian, în cântecul care acompaniază frământatul aluatului de cozonac sau al poveștii care explică rostul fiecărei flori din covorul lumii, de când este ea. Cred că alături de Podul de flori al lui Thomas Ciulei, poate sta și filmul lui Andrei Dăscălescu, Constantin și Elena, cele mai bune filme documentare ale
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
volanul unui BMW X6 gri-metalizat, Ștefan, „Fănicî-al neu”, așa cum Îl alinta Maria, urca pe la Fântâna Moșneagului și după alte câteva minute oprea la poarta lui Victor Olaru. Era sâmbătă după-amiază și În timp ce gospodina casei scotea din cuptor plăcinte moldovenești și cozonaci, Victor Olaru urca păpușoi În pod. Câte o jumătate de sac, vremea vremuind transformase falnicul jandarm de altădată Într un moșneguț vânjos dar slăbit și complet albit de timp și necazuri, de gânduri și ... „mama lor de comuniști!”. Cei doi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
că a avut toate facultățile... ea știa să cunoască omul tot timpul... A mai avut Încă 8 frați... ea era cea mai mare, ea și-a crescuț frații... și Îmi povestea că la vârsta de 14 ani știa să facă cozonaci, mâncare, și la 10 ani știa să facă pâine În cuptor... și o cred. Era genul de persoană foarte fricoasă. Când bunelul pleca la țară, ea nu suporta să rămână singură, și eu cum... deci surorile mamei mele... sunt două
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
pași, nesiguri dar, destul de mult, și de viața mea de acum, în tangaj ferestrele vechi se deschid tot către interiorul meu amețitor. aș vrea să te aduc până aici să îți arăt partea dulce din mine, cea cu miros de cozonac cald. șase în primul loc: deși nu primești nici un semn de pericol, nici un fel de avertizare, nici de la zeii cei mai de jos, nici de la adepții tăi, deși te strecori bine, nevăzut, până în acest luminiș, dai piept în piept cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
un năvod din cele mari cu pește burdușit. Zece burdufuri de bivol îndesate cu brânză de oi, din care nu se poate găsi decât pe la noi. Din fruntea făinei de grâu poftesc paisprezece saci, pentru placinte rumene și pentru falnici cozonaci, zahăr, mirodenii, ulei, unt și sare, cât oi putea încărca în două care. Să nu uităm pentru mămăliga din cucuruz și din mei, făină ca aurul pusă în cinsprezece saci rotofei. Rachiu de perje zece butelci dolofane și vin lăudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]