275 matches
-
eu, pentru că ține la mine și a anticipat momentul ăsta, iar acum simte că s-ar fi putut strădui mai mult să-l prevină, dar că nu a făcut-o deoarece e prea obișnuit să asculte de Linda fără să crîcnească, să-i permită mereu personalității ei puternice să cîștige. Ce vrea asta să Însemne, repetă el, este că tu auzi numai ce vrei tu și că, de fiecare dată cînd cineva Îți spune ceva ce s-ar putea să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
fiindcă nu-și plătise mâncarea. L-am chemat și l-am întrebat: - Ai mai avut și alții din rasa lui și îmbrăcați la fel? Mi-a răspuns: - Da, domnule, este al treilea în ultimele săptămâni. Au plătit mereu, fără să crâcnească. Am continuat să-l întreb: - Cu ce bani au plătit? - Cu bani buni, domnule, monede de aramă și argint la fel cu cele folosite de negustorii din Oderzo. Nu mi s-au părut porniți pe rele, cu atât mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mare, cu cât nu au apă potabilă și aș fi fost nevoit să mă spăl cu vin, care, pe insulă, curge din plin. Lăsând gluma la o parte, am fost impresionat până la lacrimi de săracele dobitoace, care munceau fără să crâcnească în arșița aceea de iad, urcând pe muntele de piatră seacă. Datorită vulcanului, Santorini, are forma unui arc de cerc, pentru că numeroase porțiuni s-au scufundat, iar apele mării au invadat craterul cel mare și au rămas două insulițe Nea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
gândeam la el ca la cavalerul meu dintre frații cei mari. La început, Zabulon era șeful printre cei mici și ar fi putut să fie un prost și jumătate că noi tot l-am fi adorat și ascultat fără să crâcnim. Dan era mâna lui dreaptă - cinstit și dulce, așa cum numai copilul Bilhei putea fi. Gad și Asher erau sălbatici și încăpățânați și era greu să te joci cu ei, dar se pricepeau de minune să imite - mergeau șleampăt și vorbeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
reușim, la cât suntem de fricoși, o să ne căcăm pe noi doar la auzul declarației de război și în mod sigur n-o să avem curajul să ne războim cu ei, asta se vede și din faptul că Prodan, fără să crâcnească, s-a lăsat maltratat. În primul moment, la toate astea, Prodan n-a avut replică, și-a luat mâna de la umăr, am văzut că era mânjită de sânge, nu doar palma, dar și degetele toate, și privindu-și palma de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
s-a întâmplat de atâtea ori că m-am obișnuit. O să-mi contramandez întâlnirea cu Nathaniel. Altă întâlnire... altă amânare... Însă, brusc, am o revelație. Nu mă mai aflu la Carter Spink. Și nu sunt nevoită să accept fără să crâcnesc așa ceva. Ies valvârtej din bucătărie și o găsesc pe Trish în sufragerie. — Doamnă Geiger, spun cât pot de fermă. Îmi pare rău în legătură cu întâmplarea nefericită cu cafeaua și voi face toate eforturile pentru a-mi îndeplini atribuțiile cât mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
slăbuți de tot, ia, ca mărunțeii lui N’jamo să zicem, vor fi căpătat puterea prin vorbe. Asta dorea nesăbuitul ăla de Moru, fir-ar să fie: să Împartă aceleași vorbe tuturor, numai ca să asculte unii de alții fără să crâcnească. În clipa aceea, un negru se Înclină În fața mea. Avea ochii ageri și mușchii precum frânghiile. - Vindecătorule, Începu el, fără să mă privească În ochi. Supus, mă apucă de picior și de barbă. Fir-ar să fie, asta voia Moru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
vine, vine și autobuzul roșu, deși nici el nu vrea să vină, nici călătorii la uzinele Grivco să suie în el, și cu toate acestea se vor sui, vor merge, vor ajunge, presele vor presa, ciocanele pneumatice vor izbi, degeaba crâcnesc. Autobuzul sosește. Roțile scrâșnesc pe gheața neagră. E de mirare că zimții tăioși ai zăpezii înghețate nu sfâșie cauciucurile devenite rigide, aproape casante. Înăuntru, scăldați într-o lumină nefiresc de vie, șed și stau călătorii adunați de prin celelalte stații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
trebuie să-ți arăt neapărat locul ăsta, doar nu sunt nebun, am petrecut o după-amiază întreagă în el. refăcurăm de mai multe ori același traseu, ghidat de indiciile înregistrate în memoria mea. Paul se lăsă o vreme tîrît fără să crîcnească. După patru, cinci, șase încercări începu totuși să dea semne de nervozitate și să se îndoiască de valoarea reperelor mele în încercarea de a găsi intrarea la Cafeneaua timizilor. — te înșeli în legătură cu stradă, îmi spuse Paul. — nu-i adevărat, insistam
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
la degete sau chiar să vă retezați cîte o falangă. am fost atît de fericită că ați scăpat cu viață după această operațiune încît, după cum ați observat și dumneavoastră, am mîncat tot ce mi-ați pus în farfurie, fără să crîcnesc. în ciuda micilor mele perversiuni care îmi ghidează viața, știu să recompensez un gest echivalînd cu o enormă asumare de riscuri. Da, domnul meu infinit, sunteți un perfect seducător stîngaci înnăscut. așa cum pisica este simbolul perfecțiunii în materie de stil (tot
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Gărgăriță spărsese tăcerea țesută din greu în cele câteva săptămâni și cugetă aproape prostește: - Grele păcate ți-ai mai luat și tu pe inimă, frate Ulpiule!... Mult mai târziu, pe la orele două din noapte, băiatul, care la-nceput nu-i crâcnise, se trăsese lângă el și-l trezise, se pusese în fund pe marginea priciului lui Gărgăriță, îl scuturase cu ambele mâini de umărul de luptător de circ și-l interpelase spumegos și răstit: - Dar ce, n-are voie omul să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
iarna în brutărie, cu lucrătorii laolaltă, lângă cuptoare, că tot ardeau lemnele pentru fabricarea pâinii. Masă, adică să mănânce pune câtă vrea, o ciorbă de roșii la două zile, duminica o tocană și, în rest, ce da Dumnezeu. Mielu nu crâcnea. Era un băiat de la tară, zicea bogdaproste că găsise unde să-și odihnească oasele. Iarna scotea dintr-o magazie sania jupânului, îi ungea tălpicile, le repara, schimba șinele de otel, zbura cu jimbla în cartiere. Vara, iar era bine. Drumurile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pârnaie La urmă, starostele făcea prăduiala-n două părți. Una o lua el, spunînd: - Pentru că vă țin în spinarea mea și vă dau să mâncați și să beți. Ei împărteau restul. Atunci îl priveau cu dușmănie pe Stăpân, dar nu crâcneau. La o petrecere, când le cântau lăutarii, ucenicul a cerut și el de băutură. S-a supărat Bozoncea: - Mă mucosule! De ce faci zaur? Aici eu comand! Vrei molan, vrei crăpelniță? Cere! De plătit, eu plătesc! Ăl mai mare! Și 1
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
zis cel tânăr. Cațaonul înlemnise. Nici nu mai mișca. Codoșul își freca palmele cu bucurie. - Ce mai faceți, bre? a întrebat negustorul, cu jumătate gură. - Bine, dar matale? Și i-au răsturnat taraba cu plăcinte. Grecul holbase ochii. - Să nu crîcnești! Credeai că ai scăpat de noi? - Bine, mă!... 1-a dojenit și Gheorghe cu vocea lui frumoasă. De ce nu ne-ai respectat, mă? Că eram în lume, aveam treabă cu comisarul... De ce râdeai, mă, ia spune! Iani tremura. - Banii, dă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe masă. -La scotocit ăl bătrân și prin buzunare. A mai găsit. I-a arătat și el muchea cuțitului: - Îl vezi? Dacă se-aude vreo vorbuliță după ce plecăm, s-a zis cu tine! Bâțâia negustorul de frica morții. N-a crâcnit. Au ieșit, i-au luat la rând. Au băgat pungașii spaima-n simigii, să-i învețe minte să mai râdă de ei. I-au găsit pe toți: pe Nicu-Piele, pe Sandu-Mînă-mică, pe Bozoncea și pe-a lui, mai frumoasă, veselă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rămîn fără grai: un fel de credo quia absurdum"514. Ca orice altă masă, cea a evreilor rezistă cu atît mai puțin cu cît este roasă de amintiri neplăcute, acest virus periculos care lasă sufletul fără puteri. Cedează fără a crîcni și primește cu brațele deschise ceea ce mai întîi refuzase cu violență. Întregul popor trece de la credința în mai mulți zei, văzută acum ca greșită, la cea într-un singur dumnezeu, presupusă a fi adevărată. Este cea de-a treia și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să-i dea să mănânce și să-l șteargă întruna pe bărbie de firimiturile scăpate printre buze și de zeama doar pe jumătate nimerită, să-i caute mereu cărți noi și să netezească marginile umezite ale paginilor. De aceea, nu crâcnise atunci când Golea îl proptise, deunăzi, pe căruțul cu rulmenți și îl lăsase în fața magazinului Cocor, la cerșit. Se bucura de fiecare bănuț pe care trecătorii i-l strecurau în tolba atârnată de gât, gândindu-se că asta îi face ei
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mese, în dormitoare, în sala de lectură: "era o liniște și o disciplină de nu pot să-ți spun... și o curățenie! Și [doar] a fost școală mixtă 154" (O.I.); "era o disciplină, se învăța o meserie! Copiii nu prea crâcneau la școală [...]. Nici nu am încercat [să încalc regulile]. [Te pedepseau], puneau note mici, te exmatriculau" (D.M.). În astfel de școli, înregimentarea elevilor era mult mai importantă decât studiul propriu-zis. Li se impunea practic un alt mod de a concepe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
orale. Anii '90 și bucureștenii, p. 340). A fost un reflex general de intervenție într-o zonă de autoritate structural inaccesibilă tinerilor: "în licee, elevii decideau ce profesori trebuie să plece sau nu: proful nostru de "cunoștințe social-politice" nu a crâcnit când a fost înlăturat. Mai avea câțiva ani până la pensie, lovitura a fost prea importantă pentru el, drept urmare se spune că s-ar fi apucat serios de băut" (Cristina Hermeziu, op. cit., p. 86). 168 Adolescenții au fost mai afectați de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
alta popii burduhoși, râgâind de sănătate, cu mâinile întinse după parale, iar din spatele lor dacă ești atent, vezi ițindu-se marii hoți ai României, în frunte cu politicienii de azi știind că atâta timp cât omul este cu gândul la credință, nu va crâcni oricât de tare l-ar apăsa pe grumaz. Oare, când din nou cuvintele cântate de Ceaușescu în pragul morții, vor căpăta în sfârșit un sens pentru adormitul nostru popor și vor putea și ei întona în cunoștință de cauză „Sculați
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
favorabil. La orele de instrucție, curgeau șiroaie de pe fruntea fiecărui militar, conform unui slogan inventat de strămoși, perpetuat și perfecționat de căprari de-a lungul timpului, conform căruia, răcanul nu are nici un drept. El trebuie numai să execute, fără să crâcnească, tot ce i se ordonă. De la cei mai tineri recruți, subofițeri și ofițeri, la comandantul de regiment; toți acționau sub tensiune și, la orice nereușită, aruncau vina unii asupra altora. În acest timp s-au renovat spălătoarele și grupurile sanitare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care le-au agățat într-un alt cui. Acum, voia să o vadă neapărat! Fără a sta mult pe gânduri, s-a repezit în hol. Soția, neștiind ce-i trece septuagenarului ei soț prin cap, l-a urmat fără să crâcnească. Uimire totală de ambele părți! Amândoi știau sigur că ieri seara, când s-au culcat, geanta, pe care au lăsat-o atârnată în cuier, era complet goală. Acum, la trezirea din somn, se afla jos, pe ciment, încărcată până la refuz
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
belșug. Ben Bernanke, președintele Sistemului Federal de Rezerve american, e criticat că e "prea intelectual" și nu pricepe nimic, în timp ce fostul președinte, Alan Greenspan, este intens regretat, pentru că nu se încurca în studii inutile, ci tăia ratele dobînzilor fără să crîcnească. Din păcate, soluțiile nu mai sunt locale, nu pot fi pedepsiți doar cei vinovați. Efectele s-au coagulat, iar riscul e sistemic. Principiul dominoului lovește din nou. Ani de zile finanțiști nesăbuiți au fost încurajați să meargă tot mai departe
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
rumega, o expresie mohorâtă, o privire fixă, apoi păscutul la oarece depărtare de celelalte surate, și asta fără a renunța o clipă la aerul acela sălbatic, impenetrabil (lăsându-se înjugată cu adversara, muncind din greu o zi întreagă fără a crâcni, fără a amesteca munca și viața privată). Este inutil să încercați: nu veți reuși. Și totuși asta făcea "Murga", se vedea cu ochiul liber. După toate astea, să nu mai spună nimeni (adică niciun filosof) că animalele nu au un
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
este un indice exact al modalității scripturale alese aici de Dumitru Spătaru; nu știu, însă, dacă acesta l-a și exonerat în fața unora dintre "amicii" parodiați în ultima secțiune a cărții, care nu cred că i-au primit fără să crâcnească reverența auctorială. În orice caz, genul parodic pe care îl cultivă de o vreme autorul Clondirului de mastică (prima?) îi șade foarte bine. Pentru că acest gen poetic (pe care numai ignoranții l-ar mai putea astăzi considera minor) solicită de la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]