363 matches
-
ocupată cu ierburi, din cadrul rotației, să aibă cel puțin 20 % din total, fiind reprezentată de pajiști temporare, ogor de țelină sau cu îngrășăminte verzi; o se va lua în considerație faptul că îngrășămintele verzi ca rapița de ulei, secara și crăițele (Tagetes sp.) au efect regulator asupra populațiilor de nematozi din sol. Data semănatului sau a plantatului. înființarea culturilor în epoca optimă, la adâncimea și densitatea corespunzătoare fiecărei specii, contribuie la prevenirea atacului unor patogeni de sol (Fusarium sp., Pythium sp
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
spori ce vor infecta plantele. În timpul vegetației, ciupercile sunt răspândite prin sporii formați pe țesuturile putrezite, spori ce sunt purtați de picăturile de apă și de curenții de aer prezenți în cultură . Această boală este comună la garoafe, ciclamen, crin, crăițe, mușcată, trandafir, begonie, dalie, gerbera, saintpaulia, gura leului, liliac etc. În țară la noi au fost semnalate specii ale patogenului, ce dau bolile: Putregaiul cenușiu la crăițe, crizanteme, ciclamen Botrytis cinerea. Putregaiul cenușiu al narciselor B. narcissicola. Putregaiul cenușiu al
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de aer prezenți în cultură . Această boală este comună la garoafe, ciclamen, crin, crăițe, mușcată, trandafir, begonie, dalie, gerbera, saintpaulia, gura leului, liliac etc. În țară la noi au fost semnalate specii ale patogenului, ce dau bolile: Putregaiul cenușiu la crăițe, crizanteme, ciclamen Botrytis cinerea. Putregaiul cenușiu al narciselor B. narcissicola. Putregaiul cenușiu al crinului B. elliptica. Putregaiul gladiolelor B. gladiolorum. Putregaiul cenușiu al bujorului B. paeoniae. Putregaiul cenușiu al lalelelor B. tulipae (fig. 200). Prevenire și combatere. În culturile de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
jocului. În ceea ce privește vechimea, s-ar putea să existe o legătură între Călușul și dansul ritual de origine tracă Kolovrismos, descris de Xenofon, dans al cărui rost era, de asemenea, vindecarea bolnavilor. O variantă a Călușului poate fi considerată drama rituală Crăițele, existentă la românii din Timoc, cu funcții magice de fertilitate, fecunditate și profilaxie. Obiceiul Caloianul (Scaloianul, Ududoiul) simbolizează sacrificiile umane făcute divinităților fenomenelor atmosferice, pentru a le capta bunăvoința. La ceremonia rituală a Caloianului, care se practică în timpul perioadelor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
lume nouă (1919), Răboji pe bradul verde (1920), Toamne de odinioară (1924), Scrisori către Simforoza. În Pământul Făgăduinței (1930), romanele Roxana (1930), Papucii lui Mahmud (1932), Doctorul Taifun (1933), La răspântie de veacuri (I-II, 1935), piesa de teatru Rița Crăița (1942) ș.a. Un moment de însemnătate majoră pentru cultura românească este apariția, în 1938, a traducerii integrale a Bibliei, realizată în colaborare cu Vasile Radu. După august 1944, e prezent în „Jurnalul de dimineață”, „Drapelul”, „Ultima oră”, „Victoria”, „Adevărul”, „Contemporanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
amici din adolescență ai scriitorului, între care V. Demetrius, N.D. Cocea. Apare și viitorul Tudor Arghezi, botezat Lara Theobald, la vârsta când semna Ion Theo. Lui însuși, autorul își dă numele de Doru Filipache. Publicată mai târziu, „fantezia dramatică” Rița Crăița expune scenic o poveste de iubire pe cât de fermecător romantică, pe atât de neverosimilă. O „crăiță” gitană, idolatrizată de un intelectual, ajunge artistă de faimă europeană, dar ca soție a unui tot atât de celebru conațional. Piesa reține atenția prin pitorescul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
botezat Lara Theobald, la vârsta când semna Ion Theo. Lui însuși, autorul își dă numele de Doru Filipache. Publicată mai târziu, „fantezia dramatică” Rița Crăița expune scenic o poveste de iubire pe cât de fermecător romantică, pe atât de neverosimilă. O „crăiță” gitană, idolatrizată de un intelectual, ajunge artistă de faimă europeană, dar ca soție a unui tot atât de celebru conațional. Piesa reține atenția prin pitorescul de mediu și crâmpeie de folclor țigănesc. Marcante însușiri literare (frazare alertă, formulări sugestive, plastice, combinații neașteptate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Făgăduinței, București, 1930; Papucii lui Mahmud, București, 1932; Doctorul Taifun, București, 1933; Nuvele și schițe, București, 1934; La răspântie de veacuri, I-II, București, 1935; Elemente (în colaborare cu Vasile Radu), București, 1935; În grădinile Sf. Antonie, București, 1942; Rița Crăița, București, 1942; Vlahuță, București, 1944; Din legăturile bisericești româno-ruse altădată și azi, București, 1946; Mangalia, București, 1947; Opere, I, București, 1949; Nuvele, pref. C. Theodorescu, București, 1954; Oameni și gânduri din veacul meu, pref. Teodor Vârgolici, București, 1955; Opere alese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
de perete. 4 "Atletul lui Hristos" Domniță Voichiță! Aceasta trebuiește să-ți fie calea, presărată cu flori, către slavă... declară, înfocat, frumosul principe Alexandru, sprijinit de fântâna din mijlocul curții, jucându-se cu un fir de margaretă. Voichița e o crăiță cu ochi albaștri și cosițe blonde ce se odihnesc pe sânii neîmpliniți dar obraznici sub alba ie de borangic. E o dimineață luminoasă la început de primăvară, în curtea interioară a Cetății Suceava înconjurată de ziduri negre, roase de vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Valea S.Lăcrămioara Clasa a XII-a Științe Sociale Andrei G.Corina Georgiana Bazgan M.Alina Ancuța Bejan N.Mădălina Blagoci N.Corina Elenă Buhlea Violeta Caramici F.Lucica Valeria Carp N.Nicolae Ciortescu R.Cătălina Corozel S.Mădălina Florina Crăița I.Ionela Cretu D.Ionela Diaconu Ancuța Doboș G.Andreea Dragoslav Andrei Hortolomei M.Irina Roxana Iacob V.Alina Ioniță Ioana Lazăr C.Gabriel Lorenț D.Laura Mazilu I.Mihaela Mihăilă V.Alexandru Musteața N.Sergiu Andrei Nastase V.Mihăiță
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
termina, lasă-mă să-ți spun încă și încă ce mult îmi lipsești. Cu nimic nu se atenuiază durerea mea lancinantă. Nimeni și nimic nu mă poate distra; o muzică, la radio, te evocă și mă doare, o floare, o crăiță, un lucru de al tău mă oprește în loc. Azi, cum fetița lui Zamfi rescu venise cu o rochie de mătase extrem de subțire, am vrut să-i dau jerseul tău negru ([de la]Maria B[otta]) și nu am îndrăsnit; i l-
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ca în basm o măsuță mică, curată, cu un rond de servietă și două tacâmuri, m’am sculat, am trecut prin curtea mare, îngrădită de ziduri peste care nu poți vedea și în care creșteau de-a valma trandafiri sălbateci, crăițe ofilite și buruieni, grădină ce prelungea vraja de casă bătrână, părăsită. Am ieșit iar prin ploaie (și acum ploua, picura mai trist, mai insistent, mai ursuz). Am lăsat acolo nu mele tău tânăr ce suna biruitor și scutura praful, bătrânețea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
trei chilii, fără culină. trei glăță pentru cuglărie chițorani guzgani clisă slănină, Un dărăb de chită cu clisă. a puțului chisăliță borș tendeu prosop lepedeu cearșaf fedeu pocriș tener farfurie laboș cratiță o cantă de apă oiagă garofă glajă sticlă crăiță regină la șah. crai Vitele cu clopote care se întorc de la pășune pe străzile curate și pietruite. La Ciangăi. Zsok Gergely: gospodărie cuprinsă. 25 jugăre. 7 copii. atenanțe impunătoare. Cai, boi, vaci. Mașini agricole. platformă. Casă, grajduri cu lumină electrică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
el mai departe) și am fost emoționat până la lacrimi revăzându-l brusc. Profirița nu știa de asta. Mă duceam la Luchian fie cu Beldiceanu, fie cu Iosif. Era în atelierul lui "o țigancă" celebră. Pe șevalet avea o pânză cu crăițe. Zâmbea trist; fața îi era prelungă, slabă și nebărbierită. În dimineața asta s-a întors de dincolo de moarte. Galoșii, plecați într-o aventură, s-au întors astăzi acasă în chip misterios și pe furiș. Cercetând, am aflat că n-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Oho! Bălăiță ne-a salutat printr-o vedere, cu „Dragi prieteni”, tocmai din Mongolia, unde „oamenii sînt primitori”, iar peisajul - „dur și expresiv”! Zic „oho!”, pentru că noi contăm din ce în ce mai puțin pentru el. *Un ceas întreg, cred, am vorbit cu Vasile Crăiță Mîndră despre ceilalți pictori locali, mai mult despre Iancu Săndel, care „face pictură metafizică”, în lucrări ce amintesc de Giorgio de Chirico. „Problema oricărui artist tînăr nu e - crede el - originalitatea, ci încolonarea. Important e să nu intri în coloana
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care locuiește nu arată nici ea mai bine; pereții sînt încă nevăruiți, fețuiala a început să se crape, aerul e vetust. Am cerut să ieșim afară, pe gang. De acolo am cercetat grădina. Florile au crescut dezordonat: un pîlc de crăițe, cîteva tufe de stînjenei, un strat îngust de regina nopții, trei-patru crini, un rond micuț de sîngele cavalerului... Prin căsătoria cu feciorul dascălului, mătușa s-a situat mai aproape de intelectualii satului decît de țărani, însușindu-și cîteva din preferințele lor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
umor, să creadă că ele îi atestă nivelul intelectual și-l fac remarcabil. Poate doar în fața unora din strada Cuza Vodă nr. 6! Tot manierism, dar de altă calitate, în cuvîntul ținut de Ovidiu Genaru la vernisajul expoziției lui Vasile Crăiță Mîndră și a lui ștefan Pristavu. Fără legătură directă cu aceasta, el a fost frumos în sine: considerații despre literatură, pictură și societate, în formulări metaforice, elegante: „scriitorul e o bombă de cuvinte”, „arta îndulcește asprimile vieții”, „peisajul ne vindecă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ș.a. Bineînțeles, totul a fost spus cu o dicție elaborată, pedantă. A lipsit, în schimb, judecata de valoare (fie și în filigran). În expoziție erau două trei lucrări cu adevărat bune, de unul și, respectiv, de celălalt dintre pictori. Aci, Crăiță Mîndră și Pristavu sînt (mai mult decît altădată) comerciali, vizează o clientelă, „fac cu ochiul” prin „subiectele” facile și culoarea apropiată de kitsch. Sub acest aspect reușita lor e aproape deplină: plimbîndu-mă prin galerie, am auzit domni și doamne dîndu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ar putea face invidioși pe nuveliștii noștri amatori de pitoresc folcloric: „în afară de ulciorul cu apă neîncepută, nefericita trebuie să mai ducă vrăjitoarei: bani de aramă și de argint, tămîie de la o mînăstire, flori de sînziene, de trandafir, de busuioc, de crăițe, toate culese după o anume rînduială, o bucată de pînză din cămașa flăcăului, un smoc de păr din capul lui și o găină neagră cu buhul. Astfel pregătite, vrăjitoarea și fata merg în pădure, unde aprind un foc și cînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
B.Să revenim la visul ce anunță nașterea poetului Mărășanu! Crezi că e productiv să ne lansăm într-o astfel de metafizică? A.B.Este, de vreme ce faceți referire la el în mai multe poeme, cum ar fi spre pildă Corul crăițelor sau Lumânarea nunții: "...șapte babe sfinte mă visează încă pe sub crucea nopții trece mama grea, eu pătrund cu sfinții trâmbițând prin spații, voi tăiați cocoșii întru slava mea!" Dragă Angela, nu s-au tăiat cocoși, s-au tăiat doi rățoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Și când, după prânz, Dora-Minodora dormea la umbra tihnită a Daliei-Rozaliei, înconjurată de somnoroasele ei prietene, Reginele nopții, Nebuna- Mătrăguna, haț, o înhață de picior. Când află biata Luna-Betiluna, începu să plângă: - Mi-a fost răpită sora, ah, Dora-Minodora! Petuniile, Crăițele și Cârciumăresele îngânau triste: - Doraaa... Minodoraaa... Auzi și Cavalerul Bujor-îmbujorat-de-Dor și se îmbujoră mai tare, iar Mușcata-Roșcata deveni de-a dreptul stacojie de furie.” (Anamaria Smigelschi - Luna-Betiluna și Dora-Minodora în grădină) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
incanaă, nalba (Althaea roseaă, Melampodium, Reseda lutea, mimulus, Monarda didyma, Crassula Muscosa, cățelandrul (Antirrhinum majusă, floarea de nu-mă-uita, Nemophila insignis, tutunul, neghina (Agrostemma githagoă, Nigella, Nigella Nigella damascena, cuișoarele (Dianthus chinensisă, garoafa turcească (Dianthus barbatusă, garofița de grădină (Dianthus caryophyllusă, crăița (Tagetes patulaă, luminița (iarba-asinului, Oenothera biennisă, părăluțele (Bellis perennisă, macul de California (Eschscholzia californicaă, panseluța, perilla, brebenocul (Catharanthus roseusă, petunia, floarea albinelor (Phacelia tanacetifoliaă, brumăreaua (Phlox drummondiă, Delphinium ceratophorum, sângele-voinicului (Lathyrus odoratusă, portulaca, Tanacetum cinerariifolium, ochiul-boului (Callistephus chinensisă, rododendronul, ricinul
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Tagetes patulaă, luminița (iarba-asinului, Oenothera biennisă, părăluțele (Bellis perennisă, macul de California (Eschscholzia californicaă, panseluța, perilla, brebenocul (Catharanthus roseusă, petunia, floarea albinelor (Phacelia tanacetifoliaă, brumăreaua (Phlox drummondiă, Delphinium ceratophorum, sângele-voinicului (Lathyrus odoratusă, portulaca, Tanacetum cinerariifolium, ochiul-boului (Callistephus chinensisă, rododendronul, ricinul, crăițele africane (Tagetes erectaă, nalba de pădure roșie (Alcea roseaă, Echinacea, salpiglossis, salvia, Scabiosa atropurpurea, Scaevola sericea, Silene latifolia, gălbeneaua, Limonium sinuatum, păstăioara (Thlaspi perfoliatumă, Thunbergia alata, floarea-soarelui, Brugmansia sanguinea, lipicioasa (turița, Viscaria vulgarisă, ipomea grandiflora, cârciumăreasa (Zinnia elegansă. Florile comestibile
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
treceți-le prin mixer cu puțină apă, iar apoi pulverizați soluția astfel obținută peste plantele afectate. • Pentru a atrage prădătorii care se hrănesc cu dăunătorii grădinii de legume, ai arborilor fructiferi sau ai straturilor de flori, plantați condurul-doamnei, alyssum și crăiță. • Pentru a proteja legumele din grădină de insectele dăunătoare, acoperiți-le cu o prelată largă. • Pentru a înlătura păduchele-de-frunze, musculița și omida de pe varză, plantați anason. • Pentru a alunga molia verzei, plantați rozmarin sau salvie. • Pentru a îndepărta viermii de
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
timp, tăiați florile ofilite de la bază. În acest fel, hrana va merge doar către mugurii care se pregătesc să înflorească. • Pentru a alunga insectele, omizile, păduchii de frunze și alți dăunători, oferiți-le drept însoțitori plante de usturoi și/sau crăiță. • Tundeți tufele de trandafiri atunci când nu există risc de îngheț. Astfel veți stimula înflorirea, veți înlătura părțile uscate, veți evita înmulțirea insectelor și propagarea bolilor. • Înainte să tundeți trandafirii, dezinfectați uneltele pe care le veți folosi, asigurați-vă că foarfecele
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]