260 matches
-
și o bună parte din funcționarii publici (406), cu toate că aici nu exista nici un serviciu de acest fel, mai mulți decât în Vinga, de exemplu, unde existau pretorul, judecătoria de circumscripție și fiscul regal. Necesitatea înglobării Mehalei în administrația orașului liber crăiesc (municipiu) era deci evidentă și, la 1 ianuarie 1910, preluarea festivă a noului cartier se face în sala de ședințe a Primăriei de către Carol Telbisz, cel mai longeviv primar pe care l-a avut Timișoara. „La adunarea generală din 28
Agenda2005-17-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283617_a_284946]
-
papa? Chiar astăzi meargă Dragul La Ludovic să-i spuie din fir în păr cum toate Sunt neadevărate câte se spun de dânsul. Azi Ludovic desigur că l-ar cuprinde-n brațe Ș-alăturea l-ar pune pe tronul lui crăiesc... Dragul e drept, jupîne, și de-asta îmi e frică: Când Dragul spune-o vorbă oricine îl va crede, {EminescuOpVIII 71} Căci este-n a lui vorbă acea mândrie rece Ce sparge țesătura minciunii. Pe când tu, dragul meu, Verși picături
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
condamnă plutonul: Sza-kasz, vi-gyazz, fel tedd, vall-hoz...tüz! Apăi dacă dă bunul Dumnezeu, de Crăciun Îs acasă. Te sărut cu dor, al tău, Pătru, Servus! Ultimele imagini din viața lui Pătru Înainte de a muri: Câinele Chiper. O doamnă din țara crăiască, coborând o stradă În pantă. Ilona la troiță. Cal În Galiția. Ana s-o luat cu Gheorghe și l-or născut pe Pătru. Pătru s-o luat cu Ilona ș-or născut-o pe Viorica. Viorica s-o luat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Mama se ținea scai de capul meu chiar și-n acea zi, că-s mai mic, că să nu plec, să rămân acasă, în sat, să mă fac tractorist, că uite al lu’ Caraghilea ce vilă și-a trântit la Crăiești... «Plec de-ar fi să nu mă mai întorc niciodată să mai văd!...» Vorbă de copchil prost. Ce știam eu pe-atunci» «Să dea Dumnezeu să curgă țărână din cer, dragu’ mămucuței și prafu’ să se-aleagă!...» Și-a început
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mormintele de șapte ani. Cei care au moștenit casa părintească n-au dat o sapă, n-au pus o floare. Asta am făcut mai întâi. Pe urmă, am început casa. De-atunci, o tot aștept pe Angela să vină la Crăiești. Mâța turbată Angela e nevastă-sa. Nu vrea să vină cu el în sat. S-a dus la fiică-sa, la Brașov. El muncește vara acolo și se duce iarna la oraș. «N-am plecat de la țară ca să mă îngroape
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe la mine! Nici frații nu mi-i așteptam așa... Se ridică pe marginea patului. Are privirea dusă. Parcă nici nu mai e așa de înalt. Mușchii i s-au alungit, s-au ascuns sub piele. - N-ai mai trecut pe la Crăiești... Am terminat casa. Am făcut tot. Tot, mă, înțelegi? Știi cum a ieșit? Un vis. A venit și Angela. Și-a călcat pe inimă. I-am arătat bucătăria, cele două băi, barul, că am deschis și bar. Am angajat două
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
liberi. Iar omul are șase copii. Știți ce înseamnă asta pentru un țăran care trăiește prin truda mâinilor lui?... Dacă eram eu acuma în cizme... Aici, Ion Irimia s-a oprit din poveste. Și rămăsese cu ochii ațintiți în zarea Crăieștilor. Un sat sărac, uitat de lume și de Dumnezeu, ca majoritatea satelor noastre în tranziția spre nicăieri. „Domnu ziarist, haideți să vă arăt puțin satul. Glodul s-a mai zbicit și putem merge cu mașina pe deal. Aici, antiselecția a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
unde o păstrează de arată așa impecabil. Mă stăpânesc fiindcă nu vreau să-l pierd de mușteriu. Este un bărbat înalt, atletic, cu ochi albaștri pătrunzători. Un bărbat frumos, ar spune orice femeie. El a scris o monografie a satului Crăiești. Prin urmare, am nimerit omul cel mai potrivit. Șipotul lui Cataroi Este o beție de mai. Ciocârliile se ridică în cerc spre Soare, îi cântă imnul de slavă amețitoare și cad apoi ca săgeata. Când ajung la douăzeci-treizeci de metri
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nu-i leagă nimeni. Prin Timiș, Arad, Ialomița, Călărași, nu mai auzi tril de ciocârlie. „Ce vorbești, domnule, totul e scăpat din hățuri în numele cleptocrației, îmi spune Ion Irimia. A venit Umbrărescu și a lepădat câteva tiruri de mistreți la Crăiești, la Stănișești, la Răchitoasa... E jale. În hleiul de-aici, în argila asta bună doar de cărămizi, țăranii fac 400-500 de kilograme de știuleți la hectar. Dacă plouă. Și vin mistreții lui Umbrărescu și fac praf tot. Țăranii nu au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
albe spre cer prin crânguri de salcâmi. Miroase a verde crud - iarbă și păpădie. „Aici e Valea Călugărului, iar mai jos se vede pârâul Dobrotfor, care curge prin Balotești, un cătun ridicat pe la anul 1900 tot de urmașii răzeșilor din Crăiești. Acolo e Valea Ilenei, dincolo se vede Valea Ruscăi și în stânga e Rotăria. Prin Crăiești curge Zeletinul. Satul e format din trei cătune vechi: Pojorâta, Pe Vale și Sîliște (Săliște). Uite, acolo, câteva case au și ele numele lor: După
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
e Valea Călugărului, iar mai jos se vede pârâul Dobrotfor, care curge prin Balotești, un cătun ridicat pe la anul 1900 tot de urmașii răzeșilor din Crăiești. Acolo e Valea Ilenei, dincolo se vede Valea Ruscăi și în stânga e Rotăria. Prin Crăiești curge Zeletinul. Satul e format din trei cătune vechi: Pojorâta, Pe Vale și Sîliște (Săliște). Uite, acolo, câteva case au și ele numele lor: După Deal, iar la ieșirea Zeletinului spre confluența cu Dobrtoforul, este Gura Crăiești. Pojorâta are cea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
e Rotăria. Prin Crăiești curge Zeletinul. Satul e format din trei cătune vechi: Pojorâta, Pe Vale și Sîliște (Săliște). Uite, acolo, câteva case au și ele numele lor: După Deal, iar la ieșirea Zeletinului spre confluența cu Dobrtoforul, este Gura Crăiești. Pojorâta are cea mai frumoasă poveste. Pe timpul fanarioților, a venit la Stănișești (satul în care s-a născut sculptorul George Apostu) boierul Papadopol-Calimah. Boier mare, din familie de domnitori. Și voia să-și lățească moșia și spre Crăiești. Acolo erau
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
este Gura Crăiești. Pojorâta are cea mai frumoasă poveste. Pe timpul fanarioților, a venit la Stănișești (satul în care s-a născut sculptorul George Apostu) boierul Papadopol-Calimah. Boier mare, din familie de domnitori. Și voia să-și lățească moșia și spre Crăiești. Acolo erau însă urmașii lui Ivan Craiu, un căpitan de-al lui Ștefan cel Mare. Pentru faptele lui de vitejie, domnitorul i-a dat toată valea Crăieștilor. Înainte de războiul de la Podu Înalt, turcii prădau peste tot cu akingiii lor. Ivan
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mare, din familie de domnitori. Și voia să-și lățească moșia și spre Crăiești. Acolo erau însă urmașii lui Ivan Craiu, un căpitan de-al lui Ștefan cel Mare. Pentru faptele lui de vitejie, domnitorul i-a dat toată valea Crăieștilor. Înainte de războiul de la Podu Înalt, turcii prădau peste tot cu akingiii lor. Ivan Craiu le-a ieșit înainte cu răzeșii lui la Gura Crăiești. Și acolo i-au hăcuit pe toți, mai multe mii de turci. Și pe toți i-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
al lui Ștefan cel Mare. Pentru faptele lui de vitejie, domnitorul i-a dat toată valea Crăieștilor. Înainte de războiul de la Podu Înalt, turcii prădau peste tot cu akingiii lor. Ivan Craiu le-a ieșit înainte cu răzeșii lui la Gura Crăiești. Și acolo i-au hăcuit pe toți, mai multe mii de turci. Și pe toți i-au îngropat și au plantat deasupra pui de fagi. Și azi se mai cheamă Făget acest loc, dar fagii au dispărut demult. I-au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
că procesul musai să se judece la... Parchetul Militar din Iași, pentru că unul din hoți era polițist. „Ne lăsăm păgubași, domnule... Când și cu ce bani să mergem noi tocmai la Iași...”, îmi spune Ilinca lui Tică. Am plecat de la Crăiești cu o revoltă surdă în piept. Îmi rămăsese în cap vorba obsesivă a lui Ion Irimia: „Dacă eram eu acum în cizme...” Peste două luni, colonelul m-a sunat să mă duc la Ziua fiilor satului din Crăiești. Și am
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
plecat de la Crăiești cu o revoltă surdă în piept. Îmi rămăsese în cap vorba obsesivă a lui Ion Irimia: „Dacă eram eu acum în cizme...” Peste două luni, colonelul m-a sunat să mă duc la Ziua fiilor satului din Crăiești. Și am revenit pe o căldură sufocantă de Cuptor. În spatele bisericii, oamenii primarului Ghiță puseseră masă lungă. Ghiță tăiase un porc pentru „fiii satului” că veneau alegerile în toamnă. După rugăciuni și cântece, a vorbit popa Schijă cu pilde din
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
partea inamicului regatului. De aceea Sigismund întreprinse în anul 1392 cu oștiri considerabile o campanie în contra Valachiei, unde Mircea-l aștepta cu propriile sale puteri de oaste și c-o trupă auxiliară turcească. Dar abia se orânduise la șes oastea crăiască a Ungariei, după ce trecuse Carpați mărginași, și abia se desfășurase cum se cuvine și se arătase gata în marș tactic de-a primi o bătălie, când Mircea găsi de cuviință de-a se retrage mai înlăuntrul țării cu trupele sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau aliaților lor, atunci și tot de atâtea ori Mircea va avea să facă asemenea; dar daca Sigismund n-ar lua parte în persoană la campanie, atunci și voievodul nu e dator decât să trimită o trupă auxiliară la oștirea crăiască. Dar atât în cazul întîi cât și într-al doilea Mircea va îngădui oștirii ungurești trecere liberă prin țara sa, înlesnindu-i proviziile trebuincioase pe cheltuiala regelui. 2. Cât ar rămânea Sigismund ori oastea sa de espediție în câmp tot
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bănuială cu oștirea sa prin partea Valachiei ce se ținea de banatul Craiovei, îl atacă dușmănește cu săgeți otrăvite și cu alte proiectile omorâtoare și, la trecerea lui în Ungaria, îl puse într-o stare atât de grea încît trupele crăiești au fost silite să răzbată puind la mijloc întreaga lor bărbăție. Vitejia și precauțiunea palatinului Nicolae de Gara au contribuit mai cu samă la mântuirea oștirii ungurești și au aflat deplină recunoaștere crăiască. Dușmănia produsă prin încetarea campaniei se stinse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o stare atât de grea încît trupele crăiești au fost silite să răzbată puind la mijloc întreaga lor bărbăție. Vitejia și precauțiunea palatinului Nicolae de Gara au contribuit mai cu samă la mântuirea oștirii ungurești și au aflat deplină recunoaștere crăiască. Dușmănia produsă prin încetarea campaniei se stinse la reînceperea cruciatei din anul următor. Nouă și mare campanie contra turcilor. Curând după astea muri soția lui Sigismund, Maria (1395), și el trebui să-și asigure mai întîi stăpânirea în contra pretensiunilor cumnatului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ținu multă vreme vitejește și-i respinse la început cu izbândă pe ieniceri, dar în urmă totuși fu biruit de atacurile furtunoase ale oștirii osmane, conduse cu isteție și reînnoite cu îndărătnicie, căci dușmanul cuprinse cu braț de fier trupele crăiești, la care-l ajută în mod esențial și despotul Serbiei cu cei 5000 de oameni ai săi, intrați în luptă tocmai în momentul hotărâtor. Învingerea creștinilor era deplină și cumplită, parte fură măcelăriți sau prinși în luptă, parte ajunși în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
princese, asemenea o mică cămășuță, dar care n-acopere decât pe jumătate șoldurile proprietarei; e de-o coloare mai deschisă decât a surorilor lucrătoare, ceea ce se va fi întemeind pe deosebirea de nutreț. Un fenomen ciudat e asemenea că chilioarele crăiești se-ntrebuințează o singură dată și apoi se risipesc, peste mai mult ori mai puțin timp, pîn-în temelie, pe când chiliile de albine și trântori se-ntrebuințează foarte des și consecutiv la clocire. Chilioarele din urmă se mai întrebuințează și ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Autorul abordează o multitudine de aspecte începând cu nașterea mitropolitului (19 februarie 1875), satul natal (Stulpicani) și părinții (Teodor, cantor bisericesc, și Ioana), studiile și școlile pe care le-a urmat (ciclul primar în satul natal, gimnaziul superior „greco-oriental cezaro crăiesc” din Suceava, facultățile de Teologie, Litere și Filosofie din cadrul Universității „Francesco-Iosephine” din Cernăuți, obținând titlurile științifice de licențiat și de doctor, după care studii de specializare la Universitățile din Bonn și Viena, München și Würzburg), continuând apoi cu viața
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de învățătură”, parcă ni-l și închipuim pe Nicolae părăsindu-și părinții, lăsându-și Stulpicanii săi iubiți în 1887 și pornind cu merinde în traistă la Școala Latinească din Suceava, „un liceu de stat denumit Gimnaziul Superior greco - oriental cezaro - crăiesc (Greco - orientalische K. K. Obergymnasium)” astăzi vestitul Liceu „Ștefan cel Mare”. Aici, la acest liceu, i-au fost „lărgite și cimentate zăcămintele sentimentului național primite de acasă, prin gura nemuritorilor dascăli cari au aprins cu grai de foc simțul ființării
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]