1,945 matches
-
la o joacă nebună. După spusele lui mami trebuia să profite de căldură, să-și aranjeze casa pentru toamnă. Nimic nu avea aerul să-mi strice programul, așa că am mâncat repede la masa din curte, cu fața spre stradă. Printre crăpăturile gardului de zid urmăream agitația din stradă. Cameluța se juca veselă cu Nuța și vorbeau tare, să-mi atragă atenția ca să ies cât mai repede în stradă. Noua noastră învățătoare ne dăduse din prima zi să învățăm “Imnul României”. În
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_x_mihaela_arbid_stoica_1335191006.html [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
Exista atâta sete în pământ, încât nici o cantitate de apă nu era suficientă pentru a-l sătura. A fost o perioadă destul de lungă de secetă și pământul începuse să se crape, de puteai să-ți strecori degetele de copil prin crăpăturile apărute în scoarța lui. Se anunța și o iarnă la fel de grea pe cât a fost vara de secetoasă. Lângă via noastră ceapeul cultivase o solă cu ovăz. Cum umblam eu după fluturi și “mestecă”, o plantă din a cărei rădăcină când
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
îl preferă pe tata-mare. Nu-mi manifestam nemulțumirea, de teamă ca acesta să nu se răzgândească și să mă lase singură cu atâtea griji în spate. În primăvară iepurașul devenise mai mare chiar decât motanul Miți, care, imediat ce zărea o crăpătură la ușa magaziei, încerca să se furișeze, ca să nu-l amintesc pe Cartuș, care atunci când spărgeam lemne stătea cu urechile drepte, curios să prindă frânturi din conversația noastră. Toată liniștea mea a dispărut într-o după-amiază când Matei fluiera și
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vii_mihaela_arbid_stoica_1335189997.html [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
așteptase ea. Începuse să se întunece și știam că, în mai puțin de câteva minute, riscăm să fim chemate acasă. Nuta s-a arătat în poartă și ne-a făcut semn să ne pregătim să intrăm în curtea vecină prin crăpătura gardului. De fapt era un loc pe care cineva turnase o fundație pentru a constrcție, o casă mare și uitase să mai treacă pe acolo. Nu știa nimeni cine era și mai ales unde locuia. Curtea era mai neîngrijită decât
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vii_mihaela_arbid_stoica_1335189997.html [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
are mari șanse să eșueze. -Pentru că ne este ostilă ! se auzi după câteva minute, timp în care doar bâzâitul butoanelor atinse se auzi, încet, ritmic, enervant că la picăturile de apă ce-ți pică în creștetul capului dintr-o crăpătura din tavan. - Eu nu zic ostilă, eu zic diferită. Suntem diferiți, dar egali. Cum ar fi că lumea să fie alcătuită din șapte miliarde de indivizi, toți că ține sau ca mine ?... Ar fi foarte, foarte...plicticoasa. Ce simplu ar
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1464930747.html [Corola-blog/BlogPost/378121_a_379450]
-
gândește să le descurce, cine s-ar încumeta când sunt atâtea de văzut!?, o eflorescență într-o dizarmonie a culorilor și lianelor de care stă agățată tapetând pereții saloanelor de servire de sus până jos, raze de lumină țâșnind dintre crăpăturile pietrelor într-o aparentă neorânduială și care ajung la mesele consumatorilor într-un fel translucid și mângâietor, un șarpe uriaș deasupra unei mese unde sunt mai mulți copii și care varsă mâncare pe ei rămânând cu tacâmurile suspendate desupra farfuriilor
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Hai_hui_cu_tramcarul_prin_frisco_.html [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
pe care le aveam despre votanții obișnuiți trebuia să câștig. Cine sunt acești oameni?”. El nu a fost atent la un grup de votanți, pe care Obama i-a atins prin microcampanii, pe care i-a scos aproape literalmente din crăpături și i-a făcut să voteze. Și a făcut diferența. Nu este atât de quid pro quo ca atunci când cineva dă o sticlă de ulei sau un sandviș cu șuncă, cum s-a întâmplat și la noi cu foarte mult
„Procesul electoral seamănă cu facerea cârnaților. Dacă ai ști ce ai în farfurie...” INTERVIU cu Hilary O. Shelton despre Clinton, Sanders și Trump by https://republica.ro/zprocesul-electoral-seamana-cu-facerea-carnatilor-daca-ai-sti-ce-ai-in-farfurie-interviu-cu-hilary-o-shelton [Corola-blog/BlogPost/338012_a_339341]
-
ocolite, când... Tot de la Muma știa că izvorul sfânt adună multe ape și curg laolaltă, tot curg. Și, pe loc, taman acum, o crăpătură-scrâșnet rece se prefăcu în întrebare! Adică unde să curgă izvorul întărit?! Și pe loc simți cum crăpătura se lărgi într-o cavă uriașă, cum miezul său de stâncă-de-foc plesnește și se stinge în aceeași clipită, stâmpărând fierbințeala c-un sfârâit în undele apei. Ciudat! Contopirea nu-l sperie! Palma care-i ținuse toată ființa se destrămă, dispăru
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1417546123.html [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
Dacă?.. Ia să văd seiful! Căută cheia în locașul special al porfeului. Nu mai era. A intrat în panică: ah, ticăloasa, când mi-a furat-o?! Tâmpita dracului, a crezut că sunt un prost. Tremurând, s-a repezit la o crăpătură din zid, mascată de un tablou. Săltă tabloul și scoase din crăpătură un pachet de țigări, unde era ascunsă cheia de rezervă. Când trase de ușa grea a seifului și văzu caseta unde ținea banii și că este goală, simți
TRANDAFIRUL SIRENEI-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1448616850.html [Corola-blog/BlogPost/383110_a_384439]
-
Nu mai era. A intrat în panică: ah, ticăloasa, când mi-a furat-o?! Tâmpita dracului, a crezut că sunt un prost. Tremurând, s-a repezit la o crăpătură din zid, mascată de un tablou. Săltă tabloul și scoase din crăpătură un pachet de țigări, unde era ascunsă cheia de rezervă. Când trase de ușa grea a seifului și văzu caseta unde ținea banii și că este goală, simți un nod în gât, care-i blocă răsuflarea. Ochii i se-ncețoșară, începu
TRANDAFIRUL SIRENEI-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1448616850.html [Corola-blog/BlogPost/383110_a_384439]
-
cu excepția mâinii. În tramvai se purta la fel de grijuliu cu ea, de parcă l-ar fi avut pe șef de dus într-un loc anume. Zilele treceau. Mâna rămânea la fel de adulată, intangibilă, onorată... Curând, depunerile repetate de praf și de mizerie produseră crăpături în epidermă. Mâna începu să se umfle. Durerea o simțea ca pe un tribut adus onorurilor. Din epiderma crăpată, o supurație ciudată își făcea loc printre degetele umflate. Când se hotărî s-o arate unui chirurg era prea târziu. Trebuia
MÂNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1463100781.html [Corola-blog/BlogPost/362725_a_364054]
-
magie pe care nu o putea descifra oricine, ci doar aleșii. Iar eu mă consideram unul dintre ei. Acum știu că pasiunile se nasc singure și câteodată se lasă mărturisite greu de către noi. Așadar, când copilăria îți mestecă visurile prin crăpăturile norilor, pot spune că se nasc posibili aviatori. Iată, eu sunt unul dintre ei ! -Care a fost prima poveste de aviație pe care ai auzit-o, copil fiind? Cum te-a marcat? A avut vreun rol în decizia ta de
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_un_aviator_marian_covache_cornelia_viju_1357492006.html [Corola-blog/BlogPost/348826_a_350155]
-
de la Mărășești, care se numise tot Ion, ca și el.Tatăl său, Nicolae Mărășteanu,nu numai că n-a mai construit nimic , dar le-a lăsat în paragină. Acum arătau jalnic: țigle sparte pe acoperiș, ziduri cu tencuiala căzută,având crăpături umplute cu paie sau zdrențe, temelii măcinate de galeriile șobolanilor, care scoseseră la suprafață mormane de pământ...O vijelie mai acătării, însoțită de o răpăială cu stropi grei, ar fi grăbit sfârșitul agoniei acestor dărăpănături. Putreziseră, atât scândurile de la magazie
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432155701.html [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
ne duce cu gândul la celebrele amfiteatre romane. De pe treptele lui se pot admira apele liniștite ale lacului de acumulare, localitatea Svinița (strămutată în totalitate), vestigiile caselor cu arhitectură tradițională de influență sârbească și ale bisericii din vechiul sat. În crăpăturile stâncilor deschise de capriciile vremii și-au găsit adăpost o seamă de plante rare, de un colorit miraculos, unele întâlnite doar în regiunea Porțile de Fier. Trebuie să pășim cu atenție, deoarece locul lor de baștină este numai acolo, iar
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
cămașă și pantaloni. Dar în picioare avea bocanci de cățărat. Mersul său era apăsat și ferm. Etrius mai merse până când ajunse lângă peretele de piatră pe care trebuia să-l escaladeze, pentru a ajunge la castelul din vârf. Găsi o crăpătură și încep să se cațere pe munte. După aproape un sfert de oră de lucru, reuși. Ajunse în vârf. Poarta castelului era înaltă, din lemn și nu avea niciun mâner. Etrius era confuz. Își scoase lanterna din buzunar. Se întoarse
CASTELE CAPITOLUL II de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Castele_capitolul_ii_flavius_jebelean_1328806289.html [Corola-blog/BlogPost/345098_a_346427]
-
nord-vestul Iranului), aflat pe East Colorado Boulevard, aproape de hotelul meu, nu-mit Pasadena Central Travelodge, de pe același bulevard. [Fac o paranteză legată de Azerbaidjan. Etimologic, în limba azeră veche, „Azerdaidjan” înseamnă „Țara Focului”, nu-mit astfel de la „focurile vii” ce ardeau în crăpături ale scoarței terestre, prin care se scurgeau gaze naturale, zona fiind una petroliferă. În Azerbaidjanul nordic, lângă capitala acestuia, Baku, s-a păstrat un Templu al Focului Veșnic. Azerbaidjanul istoric era locuit de o populație de origine iraniană, cu limba
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_la_caltech_cu_florentin_smarandache_1354852772.html [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
și mirosuri grele de aer închis și am sărit în grădina de vară printr-un gang care ieșa sub o boltă de viță-de-vie. L-am căutat pe domnul inginer Ionescu cu privirea prin toate părțile, m-am uitat și prin crăpătura ușii să-l văd unde stătea el de obicei sorbindu-și sticla de pepsi cu coniac. Olteanul ăla gras transpirase tot, era foarte aglomerat, mergea de colo-colo cu halbele în mâini, făcându-și loc printre clienți. “N-ați văzut pe
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1440962908.html [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
-l purtam fiecare ca pe Steaua Republicii Vasile crescuse mare elitrele îi străluceau printre paturile de fier și umplea toată încăperea trei zile și trei nopți am muncit să-i fac un locaș confortabil o vizuină puțin decadentă într-o crăpătură din zid acum nu mai se ducea din pat în pat cumva interacționa cu durerile noastre le pipăia le mustra și le făcea albastre deja durerile noastre nu-i mai ajungeau deși noi ne străduiam să suferim mai mult mai
de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gandacul_vasile_din_ciclu_petre_ioan_cretu_1393449930.html [Corola-blog/BlogPost/347624_a_348953]
-
lipită de perete. Surprinzător, nu era rece, nici umed, cum părea. Parcă pulsa, transmițând o emoție caldă. Era viu și ocrotitor. Își concentră toată puterea gândului pentru a trece dincolo de el și... reuși! Mai întâi, sub forma unei luminițe firave, crăpătura din perete crescu și deveni o ieșire cuprinzătoare către... AFARĂ! Glasuri de păsări în ecou, mireasmă de iarbă, cu iz subțire și iute de pământ ud... umbre dese de copaci, câteva stânci... toate îi așteptau. Ținându-se de mâini, care
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1439100419.html [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
ridica cu repeziciune deasupra lanului, iar razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlnea în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi pBrigitte printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
care n-au avut intrare la cartea românească și că el însuși a intrat târziu în posesia unui volum de versuri de Eminescu, că fascinanta întâlnire cu el s-a produs întâmplător abia în timpul studenției, că l-a citit „prin crăpătura băncii”, că tot prin el a descoperit Țara despre care nu știa decât ceea ce-i povestise mama și că numai astfel s-a descoperit pe sine. Mărturisirea sa este, poate, unul dintre cele mai emoționante și pline de miez gânduri
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
alții ... turiștii așezați la mesele din jur priveau și ei. Și omul dansa ... ritmul creștea, se răspândea, inunda, cutremur, maree, nebunie ... .sirtaky ... .Zorba redivivus, Zorba nu moare niciodată ... pereții caselor din piața cea mare începeau să vibreze, în asfalt apăreau crăpături, își apropiau palmele și băteau ritmul, au început să se apropie, unul câte unul, acum dansau toți, Zorba multiplicat la nesfârșit, în sate, pe drumuri, în orașe, de toate vârstele, frumoși și liberi. Cântecul s-a oprit brusc , a căzut
ZORBA de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zorba.html [Corola-blog/BlogPost/360735_a_362064]
-
față de sol,...inundarea fundațiilor (la adâncimea de circa 0,90 m)... degradarea zidurilor și evoluția progresivă a igrasiei în pereții bisericii și a clădirilor din incintă, alunecări de teren. Biserica „Sf. Voievozi” prezenta degradări importante la turlă, precum și fisuri și crăpături în zidărie... clădirile de pe latura de sud au fost grav avariate în partea centrală, fiind prăbușită zona în care funcționase trapeza mănăstirii și beciurile din subsolurile aferente[1]”. Pentru împiedicarea alunecărilor de teren în gospodăriile maicilor ale căror case erau
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
e să-l găsești. Vorbă americană perfect valabilă pe meleagurile dâmbovițene. * Cea mai nasoală e minciuna prin omisiune. * Boss-ul e un țăran mic și slab, cxu părul alb, bronzat, cu ceafa ridată în romburi și hexagoane, ce seamănă cu crăpăturile noroiului uscat. * Omenet whitmanian adunat: democrați și deformați, profitori și laureați, complici la și speriați de. * Nici nu știu ce e mai grav, faptul că 2011 e un an prelectoral sau că e anul dinaintea sfârșitului lumii, după mayași. * Viața noastră cotidiană
JURNAL CU CAPUL IN JOS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_cu_capul_in_jos.html [Corola-blog/BlogPost/367374_a_368703]
-
în hăul care se căsca în dreapta lui. Rămas fără lumină Baraba se aruncă înainte știind că o mică distanță mai avea de parcurs. Se lovi însă de marginea unei pietre enorme și încercă să se agațe haotic de vre-o crăpătură. Sacul din spatele lui se desprinse pe jumătate deoarece una dintre chingile umărului îi alunecă. Mâinile întâlniră o fisură de care se agăță cu disperare însă sacul din spatele său pendulă amenințător riscând să-l tragă în adânc. Era momentul în care
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1434827661.html [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]