428 matches
-
a tras din ea până s-a convins că arde cum trebuie. După aceea a stins chibritul și l-a pus lângă celofanul mototolit de pe masa de cocteil. S-a lăsat apoi pe spate, și-a tras în sus un crac de la pantaloni și a început să fumeze liniștit. Gesturile îi erau identice cu cele din apartamentul lui Hench, când aprinsese havana, și probabil așa vor fi totdeauna când își va aprinde o havană. Ăsta-i era felul și asta îl
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
arse pe jumătate, se acopereau cu o tablă și cu pământ, lăsându-se să ardă mocnit o zi sau două. După răcire, cărbunii erau depozitați întrun loc uscat. De la fierarul Ion Anton am aflat cum se confecționează frigarea cu trei craci folosită la descântecul „de strânsul frigărilor”. Potrivit relatării sale, persoana care avea nevoie de o astfel de unealtă pentru a fi descântat, mergea la 9 case neprimenite (în care soții trăiesc împreună din prima căsătorie) și aducea 9 bucăți de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de unealtă pentru a fi descântat, mergea la 9 case neprimenite (în care soții trăiesc împreună din prima căsătorie) și aducea 9 bucăți de fier. Fierarul le topește în foc și le bate pe nicovală, făurind o foaie cu trei craci. Această lucrare era executată de către orice fierar la miezul nopții sâmbăta spre duminica, dezbrăcat până la brâu. Lucrul la frigare dura cam o oră și presupunea înroșirea și răcirea succesivă a metalului de prelucrat. Cu ajutorul chernierului cel mic se ștanța
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și mesteacăni... Dincolo, peste Râpoasa, este Valea Răpiții, o vale mai adâncă decât Valea Seacă și numită așa pentru că prin dânsa curge Răpița...Primăvara când se topește neaua pe munți, Răpița se supără, varsă o parte din mânia ei în cracul de pe Valea Seacă, și asta încetează a mai fi "seacă". În câteva ceasuri, sărăcenii sunt numai prea bogați de apă... Valea Seacă minte cu numele și spală tot ce-i pică-n cale. Numele de locuri din citatul de mai
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sale, purtase întotdeauna indispensabili lungi, cu capetele vîrîte în șosete elegante din mătase de culoare închisă, prinse cu jartiere de gambele înfășurate în bumbac. La acea vreme, a lăsa la vedere fie și o bucățică din indispensabilii albi sub un crac al pantalonului ridicat prea sus i s-ar fi părut lui Pnin la fel de necuviincios ca a se înfățișa dinaintea doamnelor fără guler și cravată; căci pînă și atunci cînd ramolita doamnă Roux, portăreasa sordidului imobil din al șaisprezecelea arondisment din
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
nu mai fiu”; „Mladă Madă, / Vin’ și adă / Trupul tău precum o spadă, / Cu sânii mari și de pluș / De o parte și de alta / De tăiuș. Și mai adă, / Mladă Madă, / Ceea ce-i și stuf și baltă / Dulce / Între craci lungi, de m-aș duce / Ca pe-un drum, pe ei, o viață / Să ajung, spre dimineață / Când mi-e frig, / La rozvânătul cârlig, / Sufletul să mi-l atârn: / Zbârrrn !!!” Se cuvine subliniat că, în pofida demonstrațiilor de lascivitate, poetul nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
Ochii și sprâncenele Fac pe lume relele De n-ar fi ochi și sprâncene N-ar mai fi pe lume rele...” Sau: „Codrule, frate mai mare Eu m-aș ruga dumitale Să-nverzești numai la poale Și să lași un crac umbros Să m-așez cu mândra jos Două vorbe să vorbim Apoi să ne despărțim.” Un alt cântec de dragoste amintește de trandafirul care crește mai în toate curțile gospodarilor: „Sub un trandafir la poartă Doarme Ilenuța noastră Trece Ghiță
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
etaj, primărie, plăcuțe albastru oficial, halta Simbrea fondul imuabil al asprimii locurilor, perimetre de gard de lemn, soarele bate în nuc și în trei pruni, vremuri sumbre de calcule productive, adorația soarelui din imixtiune, depresiune pe sfîrșite, valea îngustă cu crac spre nord-est, halta Brusturoasa casele grohotișuri, ordinul pieptului de munte scos în afară, firele de mesteceni în cetină, în același sens biserica de lemn, vîrful ascuțit, Palanca sud versantul bine îmbrăcat în zăpadă, perechea de țigani, 7-8 metri în față
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tinerețea mi-a trecut, neînsurat, șleampăt, rîde comercianta, îți spun impresiile cît el se depărtează, mi-e groază că a format grup cu noi! a plecat să se dezmorțească, pipăie la piciorul stîng, pe pulpă! noduri de reumatism, ridică și cracii pantalonului, tot martiriu în carne! m-au pus să lucrez și în zăpada pînă la brîu, nouăsprezece ani la pădure, doi la mină, patron în pădurile Clujului, are nevoie de mine, mai bine la fratele și cumnata decît acasă, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sare cu piper javra corcită cu lup alsacian, părul stăpînului la fel, știrb, frumoșii nebuni ai marilor orașe, picioarele telescopice, pantalonii și scurta de blugi, cum blasfemiază Cezar Ivănescu, Eminescu-i Dumnezău / Iar eu mi-s profetul său! soare pe cracii șinelor ramificate, fug necurmat din speranța codificată, credința o strici și pe ea în religie, soarele pe amănuntul manevrelor sentimentale, toate în van, rostogolit de pietre pe fundul apelor-ființă în teama de înec, iubire, Doamne! cînd Tu ești iubire, adevărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să obțin când am venit acolo un costum din ăsta vărgat ceva mai ca lumea, și un alt milițian m-a văzut cu el acolo pe Zarcă, m-a dezbrăcat, și mi-a dat unu’ din ăsta de doc... un crac era rupt până sus, și celălalt crac era numa’ până la jumătatea pulpei piciorului. Și cu asta am stat acolo... vreo 3 ani de zile. Cum era mâncarea? Mâncarea era mizerabilă... Doar în momentul când au intenționat să ne ducă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
costum din ăsta vărgat ceva mai ca lumea, și un alt milițian m-a văzut cu el acolo pe Zarcă, m-a dezbrăcat, și mi-a dat unu’ din ăsta de doc... un crac era rupt până sus, și celălalt crac era numa’ până la jumătatea pulpei piciorului. Și cu asta am stat acolo... vreo 3 ani de zile. Cum era mâncarea? Mâncarea era mizerabilă... Doar în momentul când au intenționat să ne ducă la lucru, atunci ne dădeau carne mai multă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
eram zece în lanțuri și trei fără lanțuri... Și ne-a băgat pe sală acolo, într-o baie, și a întrebat pentru ce ești condamnat. Era unul Costică Unghie: Pentru colectivizare. I-a dat o palmă de a sărit cu cracii în sus. Avea dosarul lui, și zice: Trebuie să zici și noaptea că ești condamnat „pentru crimă de acte de teroare”! Altfel, programul era: trezirea la cinci, stingerea la zece. Dar foamea era cea mai mare teroare. Întotdeauna după ce îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Înaltă și mai robustă decât Steluța. Avea brațe puternice, fierte de vipie, și maioul negru i se mula pe un bust sănătos, cu sâni mici și erecți. Șortul larg Îi flutura până-n dreptul genunchilor drapelul american, dungat alb-albastru pe un crac și cu stele roșii pe celălalt. Când a trecut prin dreptul nostru i-am văzut privirea ochilor negri răzbătând Îndârjită prin sudoarea ce-i șiroia pe frunte. - P-astea, vere. Ce, nu-ți vine să crezi? Dau cu cinci sute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Cehov. Tu exiști, eu nu exist, Trece-trece trenul mixt Ce ne vine dimpotrivă Cu locomotivă... Simt că-ncepe iar deruta Eu îmi beau prin baruri suta, Tu în turnuri stai ca muta, Fă, crăpa-ți-ar pergamuta Din bikini În craci lungi și orfelini... A.V. Ce fel de poezie este aceasta, domnule Emil Brumaru? E.B. Domnule, e o scrisoare pe care i-am scris-o lui Nichita Stănescu. De fapt, sunt mai multe scrisori pentru Nichita. Întâmplarea a făcut că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
De cela ce se lă dumineca se zice că, murind el, trupul lui putrezește, iară părul rămîne întreg. Dușmănie Ca să scape cineva de dușmănie, este bine să meargă la moară și să ieie din stavila cu care se oprește un crac* de apă nouă țanduri*; să le poarte cu sine, c-apoi dușmanii l-or lăsa în pace. Cînd simți ferbințeală la obraz e semn că ai dușmani mulți, care te grăiesc de rău; tu te spală cu apă cu oțet
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
flăcăul din casă se va mărita sau se va însura. Nu e bine să dai cu mătura peste picioare, că nu te mai măriți. Fata care a sta pe un scaun cu un picior, dar piciorul să fie din trei craci, cu siguranță că se mărită. Nu e bine să mănînci un ou uitat în foc, că nu te mai măriți. Fata, ca să se mărite, bagă o potcoavă de cal în foc și nu o scoate pînă ce se mărită. De la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toate hainele pe dos; dar aceasta nu-i destul, tot trebuie să meargă, dacă nu acum, mai tîrziu, unde îl cheamă dorul. Cînd un flăcău care este lunatec cu un alt frate se însoară, ambii frați apucă unul de un crac și altul de alt crac al unei furci și trag amîndoi de spintecă acea furcă, ca să trăiască cel ce se însoară. Cînd sosește mirele la casa miresei, mireasa dinăuntru se uită la el printr-un inel țiind un ochi închis
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aceasta nu-i destul, tot trebuie să meargă, dacă nu acum, mai tîrziu, unde îl cheamă dorul. Cînd un flăcău care este lunatec cu un alt frate se însoară, ambii frați apucă unul de un crac și altul de alt crac al unei furci și trag amîndoi de spintecă acea furcă, ca să trăiască cel ce se însoară. Cînd sosește mirele la casa miresei, mireasa dinăuntru se uită la el printr-un inel țiind un ochi închis, ca să n-o doară ochii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară copilul după botez crîstel - cîrstel, cristei, pasăre călătoare cruși (a) - a da lapte cu sînge (despre vaci) cucăi (a) - a face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ca să se apere de așa ceva deținuții își treceau manșeta de la pantaloni prin brățară ca să nu mai sprijine brățara direct pe picior. Scoaterea pantalonilor cu lanțuri la picioare era o adevărată artă. Trebuia să treci în jos printr-o brățară un crac de pantalon și când piciorul era în contact direct cu brățara să tragi cracul de pantalon în sus. Apoi se aplica același procedeu și pentru celălalt picior. Când trebuia să te îmbraci se făceau aceleași mișcări în ordine inversă. Cătușele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu mai sprijine brățara direct pe picior. Scoaterea pantalonilor cu lanțuri la picioare era o adevărată artă. Trebuia să treci în jos printr-o brățară un crac de pantalon și când piciorul era în contact direct cu brățara să tragi cracul de pantalon în sus. Apoi se aplica același procedeu și pentru celălalt picior. Când trebuia să te îmbraci se făceau aceleași mișcări în ordine inversă. Cătușele de fier produceau răni la picioare, care se mai și infectau și până la destinație
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de dispariție). FUMĂRIE, teren situat în nord-vestul satului Rădeana, care este acoperit de fumul care rezultă din arderea reziduurilor de la Combinatul din Borzești. Et.: ap. fum d. lat. fumus + sufixul colectiv -ărie. GEAMĂNA, pârâu, afluent al Tazlăului, care izvorăște de sub Cracul Geamăna din munții Goșmanu. Are o lungime de 10 km. Et.: ap. geamăn d. lat. geminus + art. hot. a (pentru feminin). LA VÈLNIȚĂ, poiană pe dreapta drumului care duce la pădure. Pe acest loc s-a aflat cândva un cazan
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
împotriva setei. Într-adevăr, Marilu își dă picioarele jos și stă tot ghemuită. Oftează și boscorodește a nemulțumire, a revoltă. Bărbatul nici nu suflă de frică să nu se răzgîn dească. Are dreptate. Orice bruscare verbală o va răsturna cu cracii în sus pe pat. Marilu tîrîie ostentativ picioarele, geme ostentativ și oftează din toți rărunchii, tot ostentativ. Se duce mai întîi la baie. Trîntește ușa cu zgomot. Rămîne în baie și nu se aude nici o mișcare. Raul se enervează rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și la studente, și la elevele de la pregătire. Stătea acasă în niște pantaloni din aceia, albaștri, de muncitor, niște pantaloni largi, nu știu exact materialul, și s-a așezat odată lângă ea, i-a pus, i-a sprijinit ștremelagul pe crac. Ștremeleagul, care în pantalonii aceia largi avea suficientă libertare de mișcare, era destul de zglobiu. Ea s-a retras și l-a privit cu milă. Noroc că era versată, astea mai nefutute se înroșesc, nu știu cum să reacționeze. De atunci nu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]