2,854 matches
-
fost primit la medicină. Limba rusă îi scăzuse, revoltător, media ... Acesta a fost probabil micul lui ghinion și marele lui noroc pentru că i-a deschis liber calea către tot ce a reușit el să fie mai încolo: reporter, scriitor, dramaturg, crainic sportiv, director de editură, conducător de teatru, călător pe continente, scenarist de film, vînător și pescar... Etc Inepuizabil, entuziasmat, controversat, simpatic, înjurat, barfit, îndrăgit, însurat... Ca studenți, ne întîlneam la cenaclul literar și în subredacția revistei „Viața studențeasca". Iacoban era
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
fie trăite și relatate prin ochii copilului, fie povestite de tatăl său. Evident cele trăite interesează cel mai mult, cum ar fi evocarea părintelui Cioran și a doamnei Cioran din Sibiu, a personajelor ce vizitează casa Stăniloae la Sibiu (N. Crainic, Radu Gyr, Onisifor Ghibu, arhim. Scriban, Victor Papilian, profesor de anatomie ateu ce se va converti ulterior, prof. Hațeganu ș.a.m.d.). Încă din 1946 părintele Stăniloae va fi acuzat de misticism și legături cu N. Crainic, fost ministru în
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
la Sibiu (N. Crainic, Radu Gyr, Onisifor Ghibu, arhim. Scriban, Victor Papilian, profesor de anatomie ateu ce se va converti ulterior, prof. Hațeganu ș.a.m.d.). Încă din 1946 părintele Stăniloae va fi acuzat de misticism și legături cu N. Crainic, fost ministru în guvernul Antonescu. În 1947, când este constrâns să renunțe la Rectorat și se stabilește definitiv la București, profesorul publicase deja 4 volume din Filocalia, Viața Sf. Grigore Palama, Ortodoxie și românism, Isus Cristos sau restaurarea omului. Era
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
elemente complementare care o definesc: inteligența ("la răspîntie se cere mai multă înțelepciune ca oriunde") inaderența la misticism și nebulozitate abstractă, simțul relativului, luciditatea, spiritul critic, scepticismul, puterea de observație, percepția iute, lipsa de imaginație și de viața interioară. Nichifor Crainic, care a acaparat conducerea Gîndirii prin 1926, fundează alt punct de vedere potrivit căruia ortodoxia e fundamentală determinării sufletului românesc. În zadar i s-a replicat (inclusiv de N. Iorga) că e aici o eroare, că trăsătura specifică se sprijină
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
Iorga) că e aici o eroare, că trăsătura specifică se sprijină pe un postulat diferențiator, pe cînd ortodoxia e unul unificator pentru că nu numai românii sînt ortodocși ci și rușii, grecii, bulgarii, sîrbii etc. iar nu toți românii sînt ortodocși. Crainic a ținut-o înainte așa, fundînd curentul de idei al ortodoxismului, sprijinit îndeaproape de Nae Ionescu. Camil Petrescu a publicat, în 1924, (l-a mai publicat de două ori, amenințînd că de cîte ori se va mai ridica această chestiune
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
xenofobe." Dat fiind recenta prăbușire a comunismului, Adrian Marino mai avea de combătut două, să le zicem, inerții pentru a-și susține manifestul. Prima era tentația revenirii la ideologia de dreapta izolaționistă prin recuperarea operei unor "profund antieuropeni" ca Nichifor Crainic, Nae Ionescu, Petre }uțea, Eliade, Cioran sau Noica: "cu toate meritele lor, acești autori sunt orice, numai mari profesori de democrație, pluralim și liberalism n-au fost, nu sunt și nu pot fi". A doua problemă era imaginea unei Europe
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
Spre Tine, Doamne...”, ajuns la a IV-a ediție, o antologie de poezie religioasă. Cartea cuprinde, alături de Mihai Eminescu, numele unor străluciți iubitori de neam și credință - între care: Ion Alexandru, Valeriu Anania, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Coșbuc, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Octavian Goga, Vintilă Horia, șt. O. Iosif, Magda Isanos, Leonida Lari, Al. Macedonski, Adrian Maniu, Vasile Militaru, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Vasile Voiculescu - și câțiva vrednici de stimă poeți vâlceni: Dumitru Bălașa, Ilie Gorjan, Ioan St
Inima de sub reverendă. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_369]
-
Duminică dimineața, toți din casă (eram șapte inși, cu tot cu mama) ne sculam de la ora 5, ca în zi de paradă, iar la 10 fix, când se deschideau porțile, eram la stadion. Locurile erau pe apucate. La cinci fără zece, când crainicul oprea valsul «Aur și Argint“ și anunța solemn formația: portar Pavlovici, înaintarea Bindea-Beke-Ciolac-Schwartz-Dobay, domnule, vuia stadionul. Ce jucători! Ce acțiuni! Ce combinații! Ce șuturi! Ce gooluri! Cum zburau pălăriile și hainele în tribune, o adevărată dezlănțuire a bucuriei. Știu eu
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]
-
un animator cultural ca Octavian Moșescu va înființa, cu bani obținuți de la Fundația Culturală „Principele Carol”, Universitatea Liberă, unde vor veni să conferențieze Nae Ionescu, Ion Marin Sadoveanu, Camil Petrescu, Alexandru Marcu, Ion Pillat, Pamfil Șeicaru, Perpessicius, Gala Galaction, Nichifor Crainic, Jean Bart, Ion Petrovici, Dragoș Protopopescu, Octav Onicescu etc. Anturajul reginei sporește, arhitecții încep să ridice vile particulare, scriitorii vin tot mai des în vilegiatură, pictorii mișună din ambiția de a prinde culorile peisajului, iar un primar ca George Fotino
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
șapte recenzii, apărute în câteva dintre cele mai importante reviste ale momentului: România literară, „Contemporanul”, „Steaua”, „Cronica” ș.a. Ediția aceasta, ca toate textele interbelice reeditate între 1948-1989, a fost însă desfigurată de cenzură, fie prin neacceptarea a două confesiuni (Nichifor Crainic și D.Nanu), fie prin estropierea altora, eliminându-se cuvinte sau pasaje neconvenabile politic. Dl. Datcu a perseverat însă și a publicat anul trecut o a doua ediție a acestei culegeri în care se regăsesc textele a 16 autori, inclusiv
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
Goga, dar „și-atâta jale-n casă”, unde visurile ne-au fost stropite cu lacrimi, este Ardealul. Ardealul sfânt! Ardealul „cu pământ roditor”, cu „laptele domoalelor cirezi”, cu „sculptatul grai din timpul glorios”, „cu sângerările de dor”, cum scria Nichifor Crainic, în a cărui nemurire vom dăinui, Ardealul căruia Mircea Dem. Rădulescu i-a închinat, de peste munți, versurile: „Al nostru e: pământ din vechi pământ / Și sânge din latinul nostru sânge. / E trup și os din osul nostru frânt, / Un dor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
ca părți constitutive ale unei „fenomenologii narative a spiritului românesc”; ele ilustrează o „literatură cu program”, teoretizată în diverse studii și articole. Scriitorul urmează și o altă filieră, ortodoxist-mistică și tra-diționalistă, de tipul Nae Ionescu, Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic, Ion G. Coman, Dumitru Stăniloae etc., vorbind despre „misiunea românească” și caracterul „tragic, eroic și sublim” al istoriei românilor. Dacă în ceea ce privește eseistica autorul poate fi așezat alături de Paul Anghel sau Edgar Papu, romanele pe care le-a scris sunt discutabile
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
pentru axiomatică, pentru definiții și pentru noțiunile de maximă generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), dar și de filosofia vieții, așa cum a fost ea practicată de trăiriștii români - Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae (în opera sa de filosof al culturii), Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Constantin Noica, Traian Brăileanu (care este și unul dintre cei mai importanți sociologi din istoria culturii noastre), Virgil Bogdan, Petre Țuțea, Octav Onicescu (unul dintre marii matematicieni ai epocii sale), Arșavir Acterian și alții - au constituit
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
în 1919, de către E. Lovinescu, Gândirea, revistă literară, artistică, socială, de orientare tradiționalistă, ortodoxă și autohtonistă, tipărită la Cluj, apoi la București (1921-1944), sub conducerea lui Cezar Petrescu și apoi a unui comitet format, printre alții, din Lucian Blaga, Nichifor Crainic ș.a. Desigur, nu amintim aici decât cele mai importante reviste literare, fără a menționa revistele de avangardă, revistele democratice și progresiste din perioada interbelică, presa literară de după cel de-Al Doilea Război Mondial. O concluzie, totuși, se impune: legătura permanentă
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
a revistei Lamura, editată de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, a apărut în perioada octombrie 1919 — decembrie 1928, la ea colaborând mari personalități ale epocii, de la Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Simion Mehedinți, până la Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Al. Brătescu-Voinești, Nichifor Crainic. Din ianuarie 1929, devine Revista Fundațiilor Regale, la care au colaborat cele mai valoroase personalități culturale ale României din acei ani. Seria nouă a Lamurei am lansat-o în decembrie 2001. Ținuta sa grafică de excepție a declanșat valuri succesive
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92605_a_93897]
-
fenomenologia epică a spiritualității române”, este obligat să pornească nu numai de la lectura lor integrală, ci și de la teologia dogmatică ortodoxă, în special de la scrierile părintelui Dumitru Stăniloae, pe care am avut bucuria să-l cunosc personal, ale lui Nichifor Crainic, care pentru mine este un model literar, civic și moral sublim, ale marelui savant patrolog Ioan G. Coman, dar și de la convingerile care susțin și orientează scrierile lui Hegel, Fichte, Schelling, Schleiermacher și Brentano. Scrierile acestor mari personalități ale culturii
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
Conform prevederilor actualei legi, foști demnitari ai statului român pe timpul mareșalului Ion Antonescu, precum Mircea Vulcănescu (subsecretar de stat la Finanțe, a fost condamnat „pentru crime de război”), „criminali de război” fiind considerați, în procesul „ziariștilor naționaliști”, din 1945, Nichifor Crainic, Romulus Dianu, Radu Gyr, Stelian Neagoe, acuzați fiind că ei „au scris articole împotriva bolșevicilor pe vremea celui de Al Doilea Război Mondial”. Câteva întrebări nu pot fi evitate. Va fi dărâmat bustul lui Mircea Vulcănescu din Sectorul 5 al
O lege anticonstituţională, antinaţională, în manieră cominternistă, stalinistă! [Corola-blog/BlogPost/92651_a_93943]
-
acestei legi antilegionare? Nu-i de mirare că acel Alexandru Florian, președintele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România - „Elie Wesel”, a și indicat primele „victime post-mortem” ale noii prigoane care, prin această lege, se instituie: „Mircea Vulcănescu și Nichifor Crainic, care nu vor mai avea dreptul la plăci memoriale și statui în această țară. Condamnați, asasinați sau lichidați social de comunism, ei sunt, încă o dată, condamnați și executați astăzi, ca într-o cabală absurdă, chiar de urmașii celor care, acum
O lege anticonstituţională, antinaţională, în manieră cominternistă, stalinistă! [Corola-blog/BlogPost/92651_a_93943]
-
ca jurnalist a promovat valorile fascismului maghiar, unele dintre articolele sale având mesaj antisemit. Ar fi nedrept ca acele pronunțări, la comandă sovietică, ale „tribunalelor poporului” să se aplice doar în cazul mareșalului Ion Antonescu, al lui Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Constantin Noica, Petre Țuțea, Valeriu Gafencu, iar un Wass Albert, un Nyiro Jozsef să fie scutiți și ocoliți, tocmai prin Legea 217/2015! Oare, într-adevăr, vor fi aplicate, în cazurile Wass Albert și Nyiro Jozsef, prevederile Legii
O lege anticonstituţională, antinaţională, în manieră cominternistă, stalinistă! [Corola-blog/BlogPost/92651_a_93943]
-
orală a românilor le cere, ” Meșterul Manole” este o ”doină” tragică despre dorința de veșnicie în celebritate strecurată pe ușa întredeschisă a unui locaș de cult. In acest context mă simt torturat de antinomia existenței ca în opera lui Nechifor Crainic: Ca trup material și muritor,înclină către pământ și lucrurile lui,iar,ca spirit nemuritor,înclină către cer și binefacerile lui (Ion Popescu Brădiceni)însă nu prin cerul care te respinge dacă ai săvârșit o crimă. Autorul ”Nostalgiei paradisului”spunea
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
ca părți constitutive ale unei „fenomenologii narative a spiritului românesc”; ele ilustrează o „literatură cu program”, teoretizată în diverse studii și articole. Scriitorul urmează și o altă filieră, ortodoxist-mistică și tra-diționalistă, de tipul Nae Ionescu, Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic, Ion G. Coman, Dumitru Stăniloae etc., vorbind despre „misiunea românească” și caracterul „tragic, eroic și sublim” al istoriei românilor. Dacă în ceea ce privește eseistica autorul poate fi așezat alături de Paul Anghel sau Edgar Papu, romanele pe care le-a scris sunt discutabile
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
pentru axiomatică, pentru definiții și pentru noțiunile de maximă generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), dar și de filosofia vieții, așa cum a fost ea practicată de trăiriștii români - Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae (în opera sa de filosof al culturii), Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Constantin Noica, Traian Brăileanu (care este și unul dintre cei mai importanți sociologi din istoria culturii noastre), Virgil Bogdan, Petre Țuțea, Octav Onicescu (unul dintre marii matematicieni ai epocii sale), Arșavir Acterian și alții - au constituit
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
câmpurile de bătaie! Trecătorii ocazionali, adică cei care nu sunt la muncă sau își caută un loc de muncă, se opresc din curiozitate, mai mult a „gură cască” să vadă cine mai este pe la tribună. Dintr-un loc neobservat, un crainic cu voce de „public relation” anunță ordinea depunerii coroanelor. Pe fondul Imnului Eroilor, intonat cu gravitate de o fanfară încropită dintre instrumentiștii scăpați ca prin minune de efectul reducerilor în masă, încep să se perinde la locul cu pricina reprezentații
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
se perinde la locul cu pricina reprezentații instituțiilor statului, ai partidelor de toate culorile în succesiunea putere-opoziție, și la final câteva ong-uri de rezerviști gârboviți, topiți de durerea bolilor incurabile. S-a mai întâmplat câte odată să apară, voluntar, după ce crainicul și-a încheiat citirea listei sale oficiale, pâlcuri de copii, majoritatea elevi de clase mici, conduse de dascălii de viță veche, cu remanențe vocaționale ale dăruirii patriotice! Și apoi, gata! Repede la mașini, cu plecat în trombă, cu girofaruri, cu
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
ca părți constitutive ale unei „fenomenologii narative a spiritului românesc”; ele ilustrează o „literatură cu program”, teoretizată în diverse studii și articole. Scriitorul urmează și o altă filieră, ortodoxist-mistică și tra-diționalistă, de tipul Nae Ionescu, Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic, Ion G. Coman, Dumitru Stăniloae etc., vorbind despre „misiunea românească” și caracterul „tragic, eroic și sublim” al istoriei românilor. Dacă în ceea ce privește eseistica autorul poate fi așezat alături de Paul Anghel sau Edgar Papu, romanele pe care le-a scris sunt discutabile
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]