570 matches
-
până în iulie, locuind la Macedonski, pe Str. Dreaptă. Aici participă la vestitul cenaclu, prilej de a înțelege aria complexă, enciclopedică a temelor pe care le aborda poetul. În 1887 îi apare al doilea volum de versuri, "Freamăte", publicat la editura craioveană Tipografia Asociații Români. Între 16 noiembrie și 30 decembrie editează ziarul „Amicul libertății”, editând în total 8 numere. Majoritatea articolelor sunt semnate de Traian Demetrescu, ziarul având o orientare vizibil democratică. În martie 1888, împreună cu G. D. Penicioiu, tipărește „Revista
Traian Demetrescu () [Corola-website/Science/297592_a_298921]
-
este o instituție teatrală publică de cultură finanțată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. Fondat în 1850, teatrul a fost denumit după omul de cultură și scriitorul local Marin Sorescu, în anii de dupa Revoluția din 1989. Actuala clădire a teatrului craiovean, un adevărat simbol arhitectural al orașului, creație a arhitectului Alexandru Iotzu, a fost inaugurată în 1973. Teatrul Național din Craiova s-a înființat în anul 1850. În primele decenii de existență a realizat numai spectacole muzicale și vodeviluri precum "Muză
Teatrul Național Marin Sorescu Craiova () [Corola-website/Science/313475_a_314804]
-
Național din Craiova s-a înființat în anul 1850. În primele decenii de existență a realizat numai spectacole muzicale și vodeviluri precum "Muză de la Burdujeni", "Carantină", "Nuntă țigăneasca", "Rudele nevestei mele", "Logofătul satului", "Un amor romantic". În perioada 1888-1911, teatrul craiovean a avut o valoroasă trupa de opereta, care a realizat spectacole cu creații ale compozitorilor vienezi , Strauss în primis. După 1900, accentul este pus pe spectacolele dramatice, în principal clasicii dramaturgiei universale, cu precădere Shakespeare și Molière. E condus, încă
Teatrul Național Marin Sorescu Craiova () [Corola-website/Science/313475_a_314804]
-
Teatrale Europene. În perioada 1 - 10 mai 2008, teatrul a ospătat, în concomitanță cu București, a VI-a ediție a Festivalului Internațional Shakespeare. Directorul festivalului, Emil Boroghina a fost timp de 12 ani, din 1988 până în 2000 director al teatrului craiovean. Noi producții în stagiunea 2008 - 2009 (Zeit Magazin, iunie 1993, Germania) (Renate Klett - directoarea Festivalului de Teatru din Munchen, 1993) Video
Teatrul Național Marin Sorescu Craiova () [Corola-website/Science/313475_a_314804]
-
39 de cărți diferite, din care unele în câte 2 volume, însemnând circa 17.000 pagini. Din acestea 12 volume sunt de versuri în care un volum în ediția bilingvă (română și engleză), 8 volume memorialistice(despre oameni și evenimente craiovene, activitatea de ambasador în Franța, de ministru de Finanțe etc.), un volum de 501 epigrame, un libret pentru operă în trei tablouri “Dramă la mănăstire”, o monografie sentimentală despre comuna sa natală, două volume despre scriitori și criticul de artă
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Eminescu-pururi tânăr. Dedicații lirice"” Editura „Litera - David”, 1988, și în volumul antologic „"Epigrame cu și despre femei"”, Editura „Grafit”, 1999, „"Interferențe spirituale oltene"”, Editura Sitech, 1999, Const. Păun, „Niște epigramiști”, Ed. M.J.M. (2002). 11. Volumul de memorii "„Oameni și evenimente craiovene”" (350 p.) este „"o carte-document”, o istorie vie și o enciclopedie a Craiovei ultimei jumătăți de veac, suplinind munca unui întreg colectiv de cercetători, un dar neprețuit făcut Cetății Banilor și oamenilor săi"”, așa cum a remarcat criticul literar Ovidiu Ghidirmic
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
unui întreg colectiv de cercetători, un dar neprețuit făcut Cetății Banilor și oamenilor săi"”, așa cum a remarcat criticul literar Ovidiu Ghidirmic. Cartea a primit Premiul „"Alexandru Piru"„, în decembrie 2001, juriul apreciind-o ca fiind „"monumentalul tom Oameni și evenimente craiovene"”. 12. Volumul de versuri "„Rondeluri” (260 p., 2001)" este structurat pe patru cicluri: "„Rondeluri pentru timpul cel etern”, „Rondeluri pentru lunile anului”, „Rondeluri de dragoste” și „Rondeluri pentru țara mea”." 13. Volumul de memorii "„Despre Craiova, cu dragoste”" (2 volume
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
structurat pe patru cicluri: "„Rondeluri pentru timpul cel etern”, „Rondeluri pentru lunile anului”, „Rondeluri de dragoste” și „Rondeluri pentru țara mea”." 13. Volumul de memorii "„Despre Craiova, cu dragoste”" (2 volume, 760 p.) este continuarea volumului anterior "„Oameni și evenimente craiovene”." După cum afirmă criticul și istoricul literar Ovidiu Ghidirmic: "„Bibliofil, pasionat de cărți, Petre Gigea-Gorun este și un scriitor remarcabil și, în primul rând, poet”." 14. În cartea „"Din însemnările unui ambasador român la Paris”" (2 volume, 878 p.), autorul înmănunchiază
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
perioada când a îndeplinit funcția de ministru de Finanțe al României. 22. Volumul “"Din amintirile Craiovei"” (568 p.), este după cum susține prof. dr. Tudor Nedelcea în cuvântul său înainte “"cea de-a treia lucrare despre Craiova"” ("după oameni și evenimente craiovene, 2001); despre Craiova, cu dragoste (2001), vorbește fără tăgadă, că Cetatea Banilor și a găsit memorialistul pe măsură. Petre Gigea-Gorun este un devotat și harnic craiovean al vremii sale, un memorialist de invidiat, care dă viață faptelor și evenimentelor la
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
cuvântul său înainte “"cea de-a treia lucrare despre Craiova"” ("după oameni și evenimente craiovene, 2001); despre Craiova, cu dragoste (2001), vorbește fără tăgadă, că Cetatea Banilor și a găsit memorialistul pe măsură. Petre Gigea-Gorun este un devotat și harnic craiovean al vremii sale, un memorialist de invidiat, care dă viață faptelor și evenimentelor la care a participat, le-a inițiat și realizat”." 23. Volumul “"Sub sabia timpului"” (208 pg.), versuri alese, cuprinde patru cicluri: “"Glossă"”, “"Așteptările... despărțirile"”, “"Dulcele păcat"” și
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
162; · Ovidiu Ghidirmic, Cuvânt înainte, la volumul de versuri „"La poarta vremii"”, Editura Sava, Craiova, 1998, pag. 7 - 10; · Teofil Moreta, „"Unde ești, Adolescență”", „"Oltenia azi"”, Anul VII, 69, septembrie 1998, pag. 3; · Adrian Badea, Sava Ionescu, „"Justiție și boemă craioveană”," Editura Sava, 1998, pag. 156 - 157, · Simona Lica: „"Un dar neprețuit pentru Cetatea Banilor:" cartea „"Oameni și evenimente craiovene"”, Cuvântul Libertății, 1 iunie 2001; · Nicolae Coande: „"Au și cărțile soarta lor"” pentru volumul „"Rondeluri"”, Cuvântul Libertății, 6 decembrie 2001; · Magda
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Teofil Moreta, „"Unde ești, Adolescență”", „"Oltenia azi"”, Anul VII, 69, septembrie 1998, pag. 3; · Adrian Badea, Sava Ionescu, „"Justiție și boemă craioveană”," Editura Sava, 1998, pag. 156 - 157, · Simona Lica: „"Un dar neprețuit pentru Cetatea Banilor:" cartea „"Oameni și evenimente craiovene"”, Cuvântul Libertății, 1 iunie 2001; · Nicolae Coande: „"Au și cărțile soarta lor"” pentru volumul „"Rondeluri"”, Cuvântul Libertății, 6 decembrie 2001; · Magda Bratu: „"Despre Craiova, cu dragoste"”, Cuvântul Libertății, 28 ianuarie 2002; · Adrian Porcescu : „Un om între oameni și pentru oameni
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Adrian Porcescu: „"Viața culturală a orașului Craiova"”, scriitorul Petre Gigea-Gorun: "Sonete Sentimentale", Mesagerul Olteniei, anul VIII, nr. 119/septembrie 2003; · Ovidiu Ghidirmic, cuvânt înainte, la volumul “"Sonete sentimentale"”, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2002, pag. 5-9; · Nicolae Mareș: „"Imnurile unui cronicar craiovean transformate în Sonete sentimentale"”, Ecart, nr.210 din 16 ianuarie 2003, · Elisabeta Polihroniade: "Pe șahiști încă îi mai iubesc cu pasiune"- Din însemnările unui ambasador român la Paris;Revista „"Gambit"”, anul x, pag. 21; · Dumitru Preda, Cuvânt înainte - „"Din însemnările
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
carte în slujba adevărului"”, revista „"Flacăra lui Adrian Păunescu"”, nr. 38 (54), 26 septembrie 2002; · Magda Bratu:”"Din însemnările unui ambasador român la Paris"”, "Cuvântul Libertății", nr. 3932, 26 septembrie 2002; · Tudor Nedelcea, cuvânt înainte la volumul „"Oameni și evenimente craiovene"” Fundația „Scrisul Românesc” Craiova, 2000; · Tudor Nedelcea, Cuvânt înainte la volumul „"Despre Craiova, cu dragoste"” Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2001; · Tudor Nedelcea, prefață la volumul „"Amintiri despre scriitori și alți oameni de cultură"”, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; · "Veridicitatea și
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Porcescu : "Curajul de a iubi “Cu floreta în arenă”" , “Mesagerul Olteniei“, Anul IX, nr.136, iulie 2004; · Tudor Nedelcea: “"Despre Petre Gigea-Gorun cu dragoste”, cuvânt înainte la volumul “"Din amintirile Craiovei"”; · Andrei Potcoavă, Maria Cristianu Dan: “"Dramă la mănăstire, operă craioveană în premieră"”, Rațiunea, anul VI, pg. 77-79, 2004; · Nicolae Marinescu: “"O cronică onestă, un cronicar cumsecade"”, Mozaicul, serie nouă, anul VIII, 1-2 (75-76) februarie 2005; · Nicolae Mareș: „"Petre Gigea -Gorun: un scriitor care sfințește Craiova"”, Economistul-Ecart nr.331/9 iunie
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
când doi ani mai târziu, tot pe Dunăre, la Mohacs, în 1526 Ungaria va fi înfrântă și va fi transformată în pașalâc turcesc. După distrugerea definitivă a Cetății Severinului, părțile oltene ale Banatului de Severin au ajuns sub stăpânirea Banilor craioveni iar Banatul Severinului și-a delimitat hotarele între Orșova și Făget. După distrugerea Cetății Severinului, dându-i numele emblematic de doliu Cerneți ("cerniți") severinenii au fondat o altă așezare mai ferită de incursiunile turcești la aproximativ 6 kilometri spre nord-est
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
poet, dramaturg, eseist și gazetar român. O bună perioadă a fost asistent universitar la catedră de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu. S-a născut la poalele Gruiului din Câmpulung, de unde și pseudonimul literar "Gyr", prin derivație. A fost fiul actorului craiovean Coco Demetrescu. A fost membru de seamă al Mișcării Legionare, comandant legionar și șef al regiunii Oltenia. Conferențiar la Facultatea de Litere și Filosofie din București. a fost autorul textului "Sfântă tinerețe legionara", imnul neoficial al Mișcării Legionare, al Imnului
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
lingușeli, parte fugind unde au văzut cu ochii. Aflând locul unde a fost tras în țeapă, Mihai Viteazul pune un steag în amintirea bravului ostaș și haiduc. În jurul moșiei dăruite lui Babă Novac de către Mihai Viteazul s-a dezvoltat cartierul craiovean Brazda lui Novac. Fiii săi (Novăceștii), au fost la rândul lor aprigi luptători antiotomani și protectori ai poporului. A avut un frate, Radovan, si mai mulți fii, dar cu fiul cel mare, Gruia Novac (despre care s-au scris atâtea
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
fost hirotonit întru arhiereu la 17 octombrie 1936 și desemnat să conducă secția culturală a Consiliului arhiepiscopal. În această calitate, a fost desemnat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca locțiitor de episcop al Râmnicului-Noul Severin, cu titulatura de "Craioveanul" (1 noiembrie 1938 - 1 noiembrie 1939) și apoi ca locțiitor de mitropolit al Olteniei (1-29 noiembrie 1939). A fost ales la 29 noiembrie 1939 ca mitropolit al Moldovei și înscăunat în Catedrala Mitropolitană din Iași la 17 decembrie 1939. A
Irineu Mihălcescu () [Corola-website/Science/309498_a_310827]
-
se cuvine și pe care cei doi cercetători literari încă nu l-au găsit. Și acum misiva, necunoscută, trimisă redactorilor de la revista Flamura (1922-1928), în care se consemnează întâia și ultima colaborare a lui Gib. I. Mihăescu în paginile publicației craiovene. Să precizez, încă de la început, că e vorba de publicarea piesei Am ucis păcatul, care, în urma unor modificări, esențiale, se va numi Pavilionul cu umbre și care, în 1928, cu prilejul reprezentării pe scena Teatrului Național din București, îi va
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
Cluj-Napoca) este o fostă jucătoare profesionistă de handbal din România și componența a echipei naționale. În 2013, ea s-a retras din activitate după ce a evoluat câteva luni la echipa SCM Craiova. În sezonul 2013-2014 Amăriei a devenit antrenorul clubului craiovean, iar până pe 2 noiembrie 2016 a antrenat echipa „U” Alexandrion Cluj. Carmen a absolvit primele opt clase la Școala Generală nr.17 din Cluj-Napoca, actualmente Școala Generală „Ion Creangă”. În timpul școlii s-a simțit atrasă de sport și, după ce inițial
Carmen Amariei () [Corola-website/Science/316202_a_317531]
-
descendentă a șapte generații de preoți, dintre care cinci au ctitorit diverse biserici în satele din Vîlcea. A fost lector în Slovacia, unde a format mai mulți universitari slovaci care se consideră discipolii săi. Inițial a fost profesor la Filologia craioveană unde a ocupat la un moment dat și funcția de decan al Facultății de Litere din Craiova, iar din 1990 în timpul decanatului profesorului Paul Cornea, la inițiativa lui Nicolae Manolescu, prietenul domniei sale s-a mutat în București, la Facultate de
Eugen Negrici () [Corola-website/Science/297639_a_298968]
-
la numai 18 ani decide să participe la lupta pentru democrație, informând pe revoluționarii exilați asupra stării lucrurilor din Țară și împărțind broșurile acestora. De altfel, el însuși a compus canțonete cu caracter politic ce au fost jucate pe scenele craiovene. Liviu Rebreanu spunea despre Carada că și-a „"început viața cu versuri și a sfârșit-o cu poezia cifrelor"”. Opera lui propune spectatorilor și cititorilor atât idei moralizatoare, cât și idei patriotice, poeziile și poemele sale ele având un caracter
Eugeniu Carada () [Corola-website/Science/306443_a_307772]
-
iar patronul echipei, Gigi Nețoiu, a preluat Universitatea Craiova, aducând la Craiova mai mulți jucători printre care și Iacob. În timp ce juca la Universitatea Craiova, Iacob a marcat trei goluri în 15 meciuri. Pe 24 septembrie 2001 înscrie primul gol pentru craioveni dintr-o foarfecă, în minutul 88 al partidei cu Rapid, încheiată cu scorul de 2-2, după ce a fost introdus pe teren în minutul 77. În meciul disputat pe stadionul celor de la FC Brașov, din 8 aprilie 2002, Iacob a marcat
Victoraș Iacob () [Corola-website/Science/300714_a_302043]
-
gratis la echipa roș-albastră. Pe 23 iunie 2015 Iacob a semnat un contract pe trei ani, declarând că „Este un transfer pe care-l așteptam de mult. Sper sa fiu «adoptat», asa cum s-a întâmplat si cu ceilalți fotbaliști craioveni. Sper sa fac treaba buna aici si sa am rezultate, astfel încât sa confirm increderea investita in mine de conducerea clubului”. A debutat la Steaua într-un meci cu Shelbourne la data de 27 iulie 2005, contând pentru a doua rundă
Victoraș Iacob () [Corola-website/Science/300714_a_302043]