398 matches
-
cu subiect profund uman despre viața de zi cu zi în metropola aflată în plină dezvoltare, pe care Crane le caracteriza într-o scrisoare către fratele său ca fiind unele din cele mai bune lucrări ale sale ("Către William H. Crane"). Avea un ochi deosebit pentru a înregistra amănuntele vieții cotidiene. Spre exemplu, în "Un chefliu simpatic într-un tramvai aglomerat", Crane înregistrează isprăvile unui om în stare de ebrietate și reacția pasagerilor la ele. Printre tehnicile narative specifice romanului folosite
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
într-o scrisoare către fratele său ca fiind unele din cele mai bune lucrări ale sale ("Către William H. Crane"). Avea un ochi deosebit pentru a înregistra amănuntele vieții cotidiene. Spre exemplu, în "Un chefliu simpatic într-un tramvai aglomerat", Crane înregistrează isprăvile unui om în stare de ebrietate și reacția pasagerilor la ele. Printre tehnicile narative specifice romanului folosite de Crane se numără și scenele descriptive: "Bărbatul beat își așează palmele pe genunchi și se uită în jurul său cu nemărginită
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un ochi deosebit pentru a înregistra amănuntele vieții cotidiene. Spre exemplu, în "Un chefliu simpatic într-un tramvai aglomerat", Crane înregistrează isprăvile unui om în stare de ebrietate și reacția pasagerilor la ele. Printre tehnicile narative specifice romanului folosite de Crane se numără și scenele descriptive: "Bărbatul beat își așează palmele pe genunchi și se uită în jurul său cu nemărginită bucurie... Petrece câteva clipe de reflecție pline de spaime, calculând cu grijă pe degete. Apoi comandă triumfător vatmanului o bere și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Petrece câteva clipe de reflecție pline de spaime, calculând cu grijă pe degete. Apoi comandă triumfător vatmanului o bere și nouă cocktailuri Manhattan" (126-127). Exemple similare de descriere, ca și de dialog, putem găsi în "Bărbații în viscol", reportajul lui Crane despre oamenii fără acoperiș care așteaptă în plin viscol să se deschidă un adăpost public (91-96), sau în "Când un om cade, mulțimea se chiorăște", un reportaj despre un om care aparent are o criză de epilepsie pe o stradă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în "Când un om cade, mulțimea se chiorăște", un reportaj despre un om care aparent are o criză de epilepsie pe o stradă din New York și oferă astfel reporterului ocazia să observe reacțiile mulțimii care se uită la el (102-11). Crane nu era singurul. Alături de alți practicanți ai artei cu nuanță de roman aplicată în jurnalism - "clica" pe scurt - se afla și scriitorul și jurnalistul Frank Norris 40. Într-un exemplu, Norris recrează atmosfera unei camere în care detectivii din portul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sânge deloc. Nu poți nici să le înțepi creierul că sunt la fel ca tine - n-au creier" (266). Gradul în care tehnica romanescă a fost adaptată la jurnalism este examinat de Phyllis Frus atunci când compară două lucrări ale lui Crane, una despre suprviețuitorii scufundării de Revelion a vasului Commodore în New York, și a doua despre contrabanda cu arme în Cuba. Ea trage concluzia că între cele două nu există mare diferență, deși una este considerată ficțiune și a doua jurnalism
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
două nu există mare diferență, deși una este considerată ficțiune și a doua jurnalism. În cele din urmă ea documentează cu acest exemplu cum a fost identificat greșit jurnalismul literar narativ. Cele două relatări sunt bine cunoscutul articol al lui Crane "The Open Boat", publicat prima dată în Scribner's Magazine, și articolul de știri "Stephen Crane's Own Story", publicat în New York Press pe 6 ianuarie 1897 la numai cinci zile după eveniment. Așa cum notează Frus, "amândouă narațiunile urmează desfășurarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din urmă ea documentează cu acest exemplu cum a fost identificat greșit jurnalismul literar narativ. Cele două relatări sunt bine cunoscutul articol al lui Crane "The Open Boat", publicat prima dată în Scribner's Magazine, și articolul de știri "Stephen Crane's Own Story", publicat în New York Press pe 6 ianuarie 1897 la numai cinci zile după eveniment. Așa cum notează Frus, "amândouă narațiunile urmează desfășurarea cronologică a evenimentelor legate de dezastrul vasului Commodore, și care sunt verificabile după știrile contemporane publicate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Two Tales 48 28). Nu numai că "The Open Boat" este în chip fundamental o poveste adevărată în ciuda obiceiului academiilor de engleză de a-l categorisi ca fiind o nuvelă ficțională, dar și alter-ego-ul, care relatează povestea adevărată din "Stephan Crane's Own Story", se implică în același tip de invenție retorică asociat cu scrierea ficțiunilor sau a romanelor. Frus are nevoie, poate, să-și caute concordanța argumentării pentru că cele două povești ale lui Crane reflectă o diferență de ton. Frus
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care relatează povestea adevărată din "Stephan Crane's Own Story", se implică în același tip de invenție retorică asociat cu scrierea ficțiunilor sau a romanelor. Frus are nevoie, poate, să-și caute concordanța argumentării pentru că cele două povești ale lui Crane reflectă o diferență de ton. Frus recunoaște acest lucru parțial când spune: "un inventar tropologic a fiecăreia din narațiuni ne arată diferite șabloane figurative. Numărul comparațiilor depășește cu mult pe cel al metaforelor în povestea jurnalistică, de exemplu, în timp ce în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al metaforelor în povestea jurnalistică, de exemplu, în timp ce în Open boat sunt împărțite în mod egal" (Two Tales 130, sublinierea lui Frus). Frus afirmă că linia de demarcație o oferă numărul mare de comparații. În opoziție vom spune că Stephan Crane a avut la dispoziție șase săptămâni ca să scrie "The Open Boat". Greutatea simțitoare a metaforei poate totuși întări convingerea că "The Open Boat" este o operă de ficțiune în timp ce "Stephaen Crane's Own Story" este o operă aparținând unui gen
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mare de comparații. În opoziție vom spune că Stephan Crane a avut la dispoziție șase săptămâni ca să scrie "The Open Boat". Greutatea simțitoare a metaforei poate totuși întări convingerea că "The Open Boat" este o operă de ficțiune în timp ce "Stephaen Crane's Own Story" este o operă aparținând unui gen minor, și anume jurnalismul. Dar este important să vedem modul în care The Open Boat a fost prezentată în Scribner's pentru a face vizibil terenul. Când apărea, în 1897, se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Nu e mai puțin adevărat că acest sprijin a fost un fapt la fel de important pentru a atrage atenția asupra lui cât și asupra muncii celor care îl practicau). La fel R. W. Stallman și E. R. Hagemann îl caracterizează pe Crane ca pe un star-reporter, dovedind că el nu era deloc un "ziarist ratat așa cum îl etichetează cei mai mulți dintre critici" (War Dispatches - Corespondențe de război - 109). Un alt factor care reflectă profesionalizarea jurnalismului literar narativ este acela că presa normală dovedește
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai fost reeditat și în 1967 de către distinsa editură Belknap Press of Harvard University Press. Dar Commercial Advertiser nu era singur. Dovada existenței altor multe publicații care erau deschise jurnalismului literar narativ o reprezintă lista cu lucrările publicate de Stephen Crane. În perioade diferite Crane a publicat schițele sale inspirate din viața de zi cu zi în majoritatea ziarelor mari din New York, inclusiv în Tribune, Press, Herald, Times, Sun, Journal și World. Și New York-ul nu era singura piață de desfacere
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în 1967 de către distinsa editură Belknap Press of Harvard University Press. Dar Commercial Advertiser nu era singur. Dovada existenței altor multe publicații care erau deschise jurnalismului literar narativ o reprezintă lista cu lucrările publicate de Stephen Crane. În perioade diferite Crane a publicat schițele sale inspirate din viața de zi cu zi în majoritatea ziarelor mari din New York, inclusiv în Tribune, Press, Herald, Times, Sun, Journal și World. Și New York-ul nu era singura piață de desfacere a genului. Încă o dată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
inspirate din viața de zi cu zi în majoritatea ziarelor mari din New York, inclusiv în Tribune, Press, Herald, Times, Sun, Journal și World. Și New York-ul nu era singura piață de desfacere a genului. Încă o dată, lista lucrărilor publicate de Crane în presă cuprinde ziare din toată țara care publicau acest gen. În această categorie sunt incluse Washington Post, Denver Republican, Philadelphia Press și Kansas City Star. Revistele publicau de asemenea și schițele sale, cele mai prestigioase fiind Harper's, Metropolitan Magazine
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Revistele publicau de asemenea și schițele sale, cele mai prestigioase fiind Harper's, Metropolitan Magazine, McClure's Magazine. Alte articole concepute în această formă apăreau în acum aproape uitatele Arena, Philistine, Roycroft Quartely, Town Topics, Pocket Magazine și Truth. 50 Crane nu era singurul jurnalist care beneficia de o asemenea piață dornică să publice materiale aparținând jurnalismului literar narativ. Printre practicanții genului se numără și Norris, care era redactor la Wave, un ziar săptămânal din San Francisco (O. Lewis 6), și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
situăm jurnalismul literar narativ ca avându-și începuturile pe la 1890. Această conștiință critică este reflectată atât la autori cât și la critici. Unul din exemple apare în 1897 în New York Commercial Advertiser și apreciază "Men in the Storm" a lui Crane ca unul din cele mai impresionante tablouri ale vieții tragice a oamenilor săraci din New York care au fost realizate vreodată. (Stallman și Hagemann, New York City Sketches 91). Reportajul despre oamenii străzii în plin viscol în New York City apare prima oară
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dovezi ale emergenței genului ca formă de expresie distinctă, el nu explică de ce jurnalismul literar narativ a apărut tocmai acum. Această chestiune o vom examina în capitolul următor. 2 Rezistența narațiunii literare în jurnalism față de știrile obiective În 1898, Stephan Crane, scriind reportaje despre războiul hispano-american53, trimite o corespondență în care observă că soldații de carieră nu se bucură din partea mass-mediei de aceeași atenție și nu au aceeași notorietate ca persoanele proeminente din societate care s-au înscris ca voluntari pentru
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
căpăta o notorietate temporară, figurând pe o listă care, pentru câteva clipe, îi va apărea cititorului oarecare ca o parte a unui total, o unitate în atât de interesanta sumă totală a victimelor" (Regular GET NO GLORY 171). Prin aceasta Crane intuia una din consecințele epistemolgice cu efecte foarte adânci în curentul principal al jurnalismului practicat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, și anume că o știre despre faptele din lumea înconjurătoare, concentrate pe "date concrete", în acest
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
știre despre faptele din lumea înconjurătoare, concentrate pe "date concrete", în acest caz pe "o unitate din interesanta sumă a totalului de victime", nu va face niciodată dreptate "numitului" Michael Nolan. Îmi imaginez că, măcar în parte, datorită reacției lui Crane și a altor scriitori americani la retorica obiectivare a cazului "Michael Nolan" a apărut pe la 1890 jurnalismul literar, ca o opoziție directă la "centrul de greutate" factual și obiectiv de știri, într-o formă care a rezistat până în zilele noastre
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
gen s-au angajat să-l practice, și de ce criticii din afara genului i-au acordat o atenție mai mult decât trecătoare? Eu cred că sunt argumente convingătoare care sunt legate de o criză epistemologică fundamentală care poate fi identificată la Crane și alți critici, o criză care apărea în cursul evoluției jurnalismului modern exact în perioada unor transformări sociale și culturale majore și a unei stări de criză. Una din trăsăturile acestei crize a fost că jurnalismul literar narativ a recunoscut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
epistemologică, una care trebuie să pună centrul de greutate critic spre cum încercăm noi să cunoaștem lumea fenomenologică, mai înainte de a ne ocupa de ce vrem să cunoaștem. Trachtenberg ajunge la o concluzie asemănătoare atunci când examinează cele două schițe ale lui Crane din New York City, "Un experiment în sărăcie" și "Oameniil din viscol": "Prin apariția lor zilnică, ziarele exprimă în mod concret înstrăinarea conștiinței urbane, care nu mai e capabilă să se apropie în chip firesc de propria viață materială". Pentru că Trachtenberg
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lor zilnică, ziarele exprimă în mod concret înstrăinarea conștiinței urbane, care nu mai e capabilă să se apropie în chip firesc de propria viață materială". Pentru că Trachtenberg nu recunoaște existența unei sector de jurnalism literar în perioada respectivă, spune despre Crane că "a scris ca un observator literar". La fel, notează că schițele lui Crane "se prezintă ca fiind reportaje personale ale unor experiențe, care sunt exprimate într-o coloratură personală". În chip general Trachtenberg observă că modelul poveștii jurnalistice este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
capabilă să se apropie în chip firesc de propria viață materială". Pentru că Trachtenberg nu recunoaște existența unei sector de jurnalism literar în perioada respectivă, spune despre Crane că "a scris ca un observator literar". La fel, notează că schițele lui Crane "se prezintă ca fiind reportaje personale ale unor experiențe, care sunt exprimate într-o coloratură personală". În chip general Trachtenberg observă că modelul poveștii jurnalistice este unul permisiv, care este conceput în presa de mare răspândire ca fiind "o formă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]