1,701 matches
-
prin unitățile de comercializare autorizate. Subvențiile oscilează între 0,8 lei/kilogram la știucă și 4 lei/kilogram la sturion și se acordă pentru peștii ce depășesc o anumită greutate și pentru livrări de cel puțin 500 de kilograme la crap, șalău, somn, știucă și minim 100 de kilograme la sturioni. Crescătorii interesați de acest sprijin financiar se vor adresa direcțiilor județene pentru agricultură și dezvoltare rurală de unde vor primi formulare-tip, pe care, după completare, le vor depune tot la
Agenda2005-32-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284041_a_285370]
-
specia somn cu o greutate minimă de 2 kg/bucată; 0,80 de lei/kg - știucă de cel puțin 1 kg/bucată; 4 lei/kg - speciile de sturioni de minim 2 kg/bucată; 0,80 de lei/kg - speciile de crap de cel puțin 2 kg/bucată; aceste subvenții se acordă pentru livrări de cel puțin 500 kg la crap, șalău, somn, știucă și de cel puțin 100 kg la speciile din familia sturioni. Pentru juninci la prima fătare, obținute din
Agenda2005-34-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284099_a_285428]
-
1 kg/bucată; 4 lei/kg - speciile de sturioni de minim 2 kg/bucată; 0,80 de lei/kg - speciile de crap de cel puțin 2 kg/bucată; aceste subvenții se acordă pentru livrări de cel puțin 500 kg la crap, șalău, somn, știucă și de cel puțin 100 kg la speciile din familia sturioni. Pentru juninci la prima fătare, obținute din însămânțări artificiale sau naturale, subvențiile sunt cuprinse între 400 și 1 600 de lei/cap, în funcție de proveniență, rasă etc.
Agenda2005-34-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284099_a_285428]
-
la sfârșitul săptămânii trecute, Asociația Pescarilor Sportivi Timișoara a efectuat o acțiune de populare a bălții, fiind deversată aici o cantitate de aproape o tonă și jumătate de pește, achiziționat de la crescătoria din Nădlac. Se va putea undi, așadar, la crap românesc (s-au populat exemplare de până la 600 de grame) și cteno (până la 2 kilograme), începând chiar de mâine, 10 aprilie, unda verde fiind dată după o perioadă necesară de acomodare a peștelui cu noul mediu. Accesul pescarilor, membri ai
Agenda2005-15-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283581_a_284910]
-
de asemenea cu cotizația și taxa de bălți achitate la zi, contra unei sume de 20 000 de lei. Lacul de baraj de la Dumbrăvița a fost populat recent cu o cantitate de pește de 1 534 kg, fiind preferate speciile crap și cteno; exemplarele au o greutate cuprinsă între 200 și 800 de grame. M. H. Formare și perfecționare l „Prin calitate intrăm în Europa Direcția de formare și perfecționare profesională din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara, în colaborare
Agenda2005-17-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/283611_a_284940]
-
Mira-Mică, târziu, în noapte, să-i spună că tocmai venise de la socri, de la Galați și adusese mult pește din care ținea să-i dea și ei. Avea și proaspăt, și sărat, și afumat, inclusiv câteva borcane mari de icre de crap. Să vină neapărat, să-i dea și ei! Dacă nu vine, se supără toți pe ea! Luni, Mira avusese un program greu, prelungit și cu o ședință neanunțată, așa că nu mai trecuse pe-acasă. Se dusese direct la Marieta. Doar
CAPITOLUL 3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382641_a_383970]
-
de spălat, că o să mă apuc să fac ceva de mâncare, acuși vine și tactu’ de la secerat. - Iar lapte!? mă plâng eu, miorlăindu-mă. Vreau altceva. - Nu vezi ce fac? Mai am puțin, le clătesc și gata, n-ai să crapi de foame o jumătate de oră, continuă mama pe un ton cam răstit, storcând obosită un cearceaf. Trebuia să o înțeleg și eu că era obosită, nu se odihnise deloc de dimineață. După ce terminase cu treburile gospodărești de prin curte
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
înfometează clasa mea și-o mitraliază atunci când ea strigă: „Dreptate!” - Și, iată că situația aceasta tinde să se uniformizeze în toate societățile europene de tradiție. - Da! Lumea moare din toate părțile, de sus până jos. Totuși, dacă e drept să crapi sus, unde a dat tot ce putea da, eu protestez în fața cerului împotriva imoralității de jos înainte de a-i sosi ceasul! Ea, mizerabila, totdeauna i-a fost foame și nu s-a gândit la sublim, decât în virtutea stomacului său. Ea
„Trebuie să trăieşti şi să lupţi”-interviu imaginar cu scriitorul şi publicistul Panait Istrati (n. 10 august 1884 – d. 16 aprilie 1935) Partea I [Corola-blog/BlogPost/92396_a_93688]
-
Mă, să știi că te părăsesc și mă duc la moș Priboi, că i-a murit baba deunăzi. M-a rugat să stau cu el, că are cald în casă... cămara plină cu d-ale gurii...N-ai decât să crapi de foame și de frig! În fine, vorbele astea ale babei l-au urnit pe moș din casă. A înjugat boii la car, a luat un topor și-o toporișcă și...hai la pădure! Dar, cum era el fricos, și-
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
mii de viețuitoare, într-un deplin consens cu legile naturii, se înfulecau unele pe altele. Știuci cinice, flexibile, numite în popor și „sanitarii bălților”, căutau din priviri indivizii mai slab pregătiți și-i înșfăcau cu iuțeală, târându-i în adâncuri. Crapi maiestuoși, mușchiuloși, doldora de lapți, căutau crapi doldora de icre. Somni pe care apa abia putea să-i mai încapă, vegetau nemișcați în fundul unor gropi mâloase, visând la vremea când erau mai mici. Tineri bibani pe care nimeni nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu legile naturii, se înfulecau unele pe altele. Știuci cinice, flexibile, numite în popor și „sanitarii bălților”, căutau din priviri indivizii mai slab pregătiți și-i înșfăcau cu iuțeală, târându-i în adâncuri. Crapi maiestuoși, mușchiuloși, doldora de lapți, căutau crapi doldora de icre. Somni pe care apa abia putea să-i mai încapă, vegetau nemișcați în fundul unor gropi mâloase, visând la vremea când erau mai mici. Tineri bibani pe care nimeni nu putea să-i înghită din cauza țepilor tari din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o vedere plăcută ochiului omenesc. Căci ce poate fi mai desfătător, oricât nu ți-ar place la pipăit, gust și mai ales la miros lighioanele din apă, decât să vezi o fetiță de-o șchioapă luptându-se să apuce ditamai crapul muribund sau vreun băiețel blonziu, pistruiat, azvârlindu-se o dată cu câinele familiei pe trupul de buștean al unui somn? Acestea le vedeau moldovenii noștri, care nici n-apucară să pună piciorul pe mal, că liota de copii ai creștinului tăbărî asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să curgă mâncărurile, cei trei moldoveni și țigăncușa Cosette rămaseră literalmente cu gura căscată. Căci ce nu le văzură ochii, gustară limbile, înghițiră gâtlejurile și primiră mulțumite stomacurile? Zacuscă de morun, icre de cegă cu lapți de nisetru, plachie de crap, pilaf de scoici, țipari lungi prăjiți în ulei, știucă umplută cu obleți, raci trandafirii răposați în maioneză, chefar la grătar, friptură de somn cu salată de heringi, scrumbii afumate, rasol de șalău, o ciorbă de clean să se așeze bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se opri în fața lor. — Uite ce e, dragele mele - începu el grav. Până a fost Sima-Vodă ați făcut ce-ați vrut. Acuma Sima-Vodă nu mai e. Dacă vă mai prind vreodată că umblați lela cum făceați când era Sima-Vodă, vă crap capul, întâi ție, apoi dumneaei! S-a-nțeles! — Da - murmură soacra. — Gata, plecați la gherghef! - le expedie vel-comisul, apoi se-ntoarse către sărdar: — Cu ele am terminat. Să mergem acum mai jos, la slugi, că și astea și-o luaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Totuși, vă putem da un sfat pentru a mai atenua îngrijorarea de care sunteți cuprins: încercați să aclimatizați câteva din speciile noaste cele mai prolifice: somnul (500.000 de la o singură femelăî, știuca (600.000-700.000 icreî și mai ales crapul fitofag, care-ar putea valorifica excelent terenul pășunii, în locul ovinelor. Surorile Frida și Linda Gustafson, Malmö, Suedia: Nu Târgoviștea ci Bucureștiul este. Târgoviștea a fost până-n secolul XVI-lea. 3î Diana Oprescu, București: Faptul că după aprecierea ta O sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
isprava unchiului meu, Cveja Karakašević, din Ruma, care dăduse lovitura la clubul ofițerilor germani din Francuska 7, unde lucra la „aprovizionare“. Această bizarerie, ca-n timpul ocupației, grație acestui Cveja Karakašević, noi să ne Îmbuibăm de mai multe ori cu crap (ce mai Înotau noaptea În cada noastră emailată din baie) și să-l udăm cu șampanie franțuzească adusă de la același club „Drei Husaren“, evident că n-a rămas În afara atenției redactorilor Enciclopediei. Dar - conform logicii programului lor - Într-o viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
păsări sturzul, sitarul și fazanul, colonizat în pădurile din jur, prepelița și potârnichea. Lipsa apelor cu un debit mai mare, a lacurilor, bălților și iazurilor face ca ihtiofauna să fie săracă în specii și număr. Numai prin iazuri trăiesc carasul, crapul, bibanul, oblețul, zvârluga, dar fără amenajări speciale nu se poate vorbi de pește de consum. Structura solului între principalii factori pedogenetici, cu implicații asupra diversificării învelișului de sol, menționăm relieful, rocile, apele și omul, care, în forme specifice, influențează structura
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era departe: ca s-o vezi era de ajuns să urci pe deal. Fără îndoială că din cauza asta preferau familiile să se plimbe duminica pe malurile canalului, cu tristețea lui agreabilă, apa calmă fiind vag tulburată uneori de coada vreunui crap mare sau de prova unei barje. Costișa era cortina unei scene, dar nimeni nu avea chef să meargă la spectacol. Fiecare cu lașitățile lui. Dacă n-ar fi existat costișa, am fi primit războiul ca pe o lovitură de bici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
raza de lumină gălbuie a unui lampadar, dându-ne primul sărut după opt luni. — Te iubesc, i-am spus eu, care nu-i mai mărturisisem niciodată așa ceva. — Știu, răspunse ea, ștergându-și lacrimile. Am comandat mai Întâi o supă de crap roșu cu boia, urmată de o tocană de căprioară și de prepeliță, apoi de câteva bucăți de cârnați ungurești, totul Însoțit de mai multe pahare de vin roșu unguresc. Când Încetă muzica țigănească ungurească, aceste opt luni căpătaseră conturul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
peste sat - în curtea părăsită un măr și luna Locul II - Ioan Marinescu-Puiu Bunic cu pipă - copilașul și el își suge un deget Locul III - Petru Ioan Gârda Apus în mare - mă ridic pe vârfurile picioarelor Locul III - Dan Norea crapul și somnul înoată fără teamă - pescaru-i poet Mențiune - Ioana Dinescu se demolează - netulburat pe-un fost zid un melc cu casă Mențiune - Corneliu Beldiman abia se vede biserica satului - dintre lalele Etapa 81 - 8 VI 2009 Locul I - Corneliu Beldiman
HAIKU, PREMIANŢII CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361424_a_362753]
-
toate șansele să-l scape înapoi, din cauză că de o parte și de alta creștea stuf care îl incomoda la scosul peștelui din apă. A intrat în lac și cu apa până la genunchi, Paul a reușit să aducă pe mal un crap de peste 35 cm lungime. Cel mai supărat era Andrei, pentru că bibanul lui rămăsese pe un loc codaș. Ambiție de pescar adevărat. Așa, am putut să le dăm de lucru și doamnelor. Cum cele tinere s-au oferit să curețe ele
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
mea a scăpat din nou de muncă și a rămas să dea în continuare fetelor aceleași indicații deosebit de „prețioase” de cum să-l curețe și să-l porționeze. Fiind ceva agitație în tabăra noastră, vecinii au venit să vadă și ei crapul și l-au felicitat pe Andrei. Cine era mai mândru decât el, care și-a tot expus bibanul deja curățat, până l-a scăpat din mână în iarbă. Am prins și eu câțiva carași, o moacă (un pui de somn
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
petrecanie. Aveam fetele șoferițe, așa că nu ne puneam problema cine va conduce până acasă. Saramura a rămas în seama soției, pentru că avea mai multă experiență la gătit pește. A ieșit foarte gustoasă, mai ales că avea caras, biban, somotei și crap ca materie de bază. La câtă mâncare pregătisem, puteam să mai săturăm încă zece flămânzi. Le aminteam de vremea când eram obligați să mergem la defilare „la județ” și să ne arătăm „recunoștința” față de cei prin fața cărora treceam cu pancarte
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
de poet. Uneori preia o tema clasică, precum celebra fabulă cu greierele și furnica, sau nu mai puțin cunoscuta poveste din ”Bătrânul și marea”. Și aici intervine povestea adevarată: având nevoie de un pește descărnat, a atârnat în pădure câțiva crapi grași, pe ideea că păsările vor ciuguli totul, exceptând scheletul. Numai că revenind după o vreme în pădure, a întâlnit un silvicultor speriat, convins că pădurea e blestemată, din moment ce cresc pești în copaci.” Natură, poveste, suflet, polimeri... Artistul din Beiușul
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
de poet. Uneori preia o temă clasică, precum celebra fabula cu „Greierele și furnica”, sau nu mai puțin cunoscută poveste din „Bătrânul și marea”. Și aici intervine povestea adevărată: având nevoie de un pește descărnat, a atârnat în pădure câțiva crapi grași, pe ideea că furnicile sau păsările vor ciuguli totul, exceptând scheletul. Numai că revenind după o vreme în pădure, a întâlnit un silvicultor speriat, convins că pădurea e blestemată, din moment ce cresc pești în copaci. Interesantă este și „Floarea lui
BANCA DE AMINTIRI A LUI GEORGE GOLDHAMMER de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362879_a_364208]