489 matches
-
hajdete"), și în maghiară ("gyere/gyerünk/gyertek"). Interjecția poate avea și alte funcții sintactice: Unele interjecții pot fi regente, adică să aibă diverse compliniri: Ortografia limbii române prevede ca majoritatea interjecțiilor compuse și a celor repetate să se scrie cu cratimă între elemente: "haida-de", "cuțu-cuțu". Unele din cele repetate se pot scrie și cu virgulă: "nani, nani", iar unele compuse se scriu într-un cuvânt: "iacătă". Interjecțiile propoziții independente sunt urmate de semnul exclamării ca semn de punctuație final. Dacă sunt
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
aceeași clasă lexico-gramaticală sau din clase diferite, iar în unele se poate distinge natura raportului sintactic care a existat între elemente. Exemple: După cum se vede, cuvintele compuse franceze pot fi scrise în trei feluri: într-un singur cuvânt ("portefeuille"), cu cratimă ("porte-bagages") sau cu spații între elemente ("pomme de terre"), fără să existe reguli precise în această privință. O categorie aparte sunt compozițiile dintr-un element care, deși are sens lexical, nu poate fi cuvânt de sine stătător, și un cuvânt
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
angajat la MITS și Gates a lipsit o perioadă de la Harvard pentru a lucra împreună cu Allen la MITS în Albuquerque în noiembrie 1975. Cei doi și-au numit parteneriatul ”Micro-Soft” și au avut primul sediu în Albuquerque. Într-un an, cratima a fost scoasă și pe data de 26 noiembrie 1976, numele de ”Microsoft” a fost înregistrat la Oficiul Secretariatului din Statul New Mexico. Gates nu s-a întors niciodată la Harvard să își termine studiile. BASIC-ul celor de la Microsoft
Bill Gates () [Corola-website/Science/296574_a_297903]
-
evidentă deoarece o premisă este ambiguă între un înțeles care este tautologic și altul care, argumentează Stove, cu concluzia. Alan Musgrave argumentează că idealiștii conceptuali fac greșeli prin susținerea unor confuzii de următoarul tip: și proliferarea unor entități scrise cu cratimă precum „obiectul-în-sine” (Immanuel Kant) sau „tabelul-fizicii” (Sir Arthur Eddington), care sunt „semne de avertizare” pentru idealismul conceptual, potrivit lui Musgrave, deoarece ele chipurile nu există, ci doar evidențiază numeroase căi prin care oamenii încearcă să cunoască lumea. Acest argument nu ia
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
mod implicit, fereastra este formată din meniul principal, din barele de instrumente detașabile (implicit bara "Standard" și "Formatare"), din riglă, din zona de editare și din bara de stare. Pe lângă facilitățile unui procesor de text (verificarea ortografică/gramaticală, găsire/înlocuire, cratimă automată, generarea automată de tabele, atașarea la e-mail și altele), "Writer" are și alte facilități-cheie cum ar fi șabloanele și stilurile, diverse metode de așezare în pagină a textului (cadre, anteturi, subsoluri), atașarea de diagrame, grafice create în alte componente
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
Tu) rămâi aici!”, "Venez plus près (, vous) !" „(Voi) veniți mai aproape!”, "Allons dans le parc !" „Să mergem în parc!” Spre deosebire de celelalte moduri personale, în cazul formei pozitive a imperativului, complementele exprimate prin pronume neaccentuate stau după predicat (în scris cu cratima între cuvinte), iar pronumele personal de persoana I singular complement indirect ia forma "moi". Topica cu pronume personale: Topica cu pronume personal și cu pronume adverbial: Dacă predicatul la imperativ pozitiv are și alt fel de complement, acesta se plasează
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Africa de Vest. Se învecinează cu Liberia, Guineea, Mali, Burkina Faso, Ghana și are ieșire la Oceanul Atlantic în Golful Guineei. Guvernul acestei țări a cerut în octombrie 1985 ca numele francez "Côte d'Ivoire" să fie folosit în toate limbile, în grafia fără cratimă (în contradicție cu regulile ortografice ale limbii franceze). Totuși, cele mai multe publicații internaționale continuă să folosească denumirile din propriile lor limbi, cu atât mai mult cu cât numele francez se scrie în litere latine, ori nu toate limbile folosesc această grafie
Coasta de Fildeș () [Corola-website/Science/298331_a_299660]
-
Excepție nu face nici sesiunea de toamnă din acest an. Personaje precum Vitoria Lipan sau Ilie Moromete le-au dat mari bătăi de cap elevilor. O abordare amuzantă este a unui elev care a încercat să explice care este rolul cratimei într-o poezie de Eminescu: ,, N-avea niciun motiv să pună cratimă, dar i-a fost lene să scrie corect." "Părerea mea este că Ilie Moromete lua la mișto pe toți pentru că se credea superior din naștere. N-a avut
Perle de la Bac: de ce a plecat Vitoria Lipan de acasă () [Corola-journal/Journalistic/81307_a_82632]
-
Vitoria Lipan sau Ilie Moromete le-au dat mari bătăi de cap elevilor. O abordare amuzantă este a unui elev care a încercat să explice care este rolul cratimei într-o poezie de Eminescu: ,, N-avea niciun motiv să pună cratimă, dar i-a fost lene să scrie corect." "Părerea mea este că Ilie Moromete lua la mișto pe toți pentru că se credea superior din naștere. N-a avut nevoie de multă școală și de aceea e idolul meu", a comentat
Perle de la Bac: de ce a plecat Vitoria Lipan de acasă () [Corola-journal/Journalistic/81307_a_82632]
-
numărul 4 de la Limba română, profilul Real Vezi mai jos Varianta numărul 4 de la Limba română, profilul Uman La primul subiect, elevii au avut un text de Cezar Petrescu. Absolvenții au avut ca cerințe numirea unor sinonime, să explice rolul cratimei, să precizeze două motive literare din text, să menționeze tipul de perspectivă narativă, să transcrie două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală, să prezinte rolul verbelor la timpul imperfect și să ilustreze, cu două exemple, trăsăturile genului epic. La
SUBIECTE LIMBA ROMÂNĂ. BACALAUREAT 2014. BAREM, după orele 15,00 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72177_a_73502]
-
Mai avea puțin până să ajungă la partea internă a examenului, dar probabil că mai erau doar câteva clipe până atunci. Nu. Nu simt nimic. Puc! Asta făcea șapte cuvinte! Doctorul al cărui nume Îl uitase, deși era ceva cu cratimă, era exact tipul prăfuit de specialist englez: trecut de cincizeci de ani, cu sprâncene stufoase care aveau nevoie urgentă de un pensat, costum gri scump, dar conservator, la fel ca și cravata, și cu tare puține avantaje În ceea ce privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Probleme de punctuație. Punctul, nr. 348, p. 8; Virgula în propoziție (I), nr. 349, p. 8; (II), nr. 350, p. 8; Virgula în frază (III), nr. 351, p. 8; Linia de dialog și cea de pauză, nr. 352, p. 8; Cratima, nr. 353, p. 8; Apostroful, punctul și virgula, nr. 354, p. 8. [242] VICOLEANU, IOAN. MARIN IANCU, VASILE MOLAN, ION DUMITRU, GABRIEL CHELARU, Limba română. Manual pentru clasa a V-a. București, Editura Petrion, 1997, 256 p.]. în: Ateneu, 34
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
MATEI; LUPU, FLORI, Ghidul profesorului. Limba română. Clasa a V-a. București, ALL, 1998, 128 p. [180] PĂUN, OCTAV, Programa de limba și literatura română, amputată de valorile perene, RLib, nr. 2622, 7 n. 1998, 10. [181] PENCEA, IOANA, Misterul cratimei. Ortografia prin teste, comparații și exerciții pentru clasele I IV. Partea I. București, RAI, 1998, 63 p. [182] PENEȘ, MARCELA, Comunicare. Culegere de exerciții pentru clasele I-IV. București, Aramis, 1998. [183] PENEȘ, MARCELA, Dezvoltarea vorbirii, grupa pregătitoare. Redactori: Marcela
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
thumb/a/ae/Braille Bracket.svg/86px-Braille Bracket.svg.png" \* MERGEFORMATINET paranteză HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Braille Hyphen.svg" \o "Imagine:Braille Hyphen.svg" INCLUDEPICTURE "http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Braille Hyphen.svg/86px-Braille Hyphen.svg.png" \* MERGEFORMATINET cratimă Anexa 34 Alfabetul dactil Notă: Spre deosebire de alfabetul Braill (bazat pe tactileme) care are un caracter universal (nevăzătorii din toată lumea folosesc acest alfabet în contextul limbii materne al fiecăruia), alfabetul dactil este specific fiecărei limbi în parte. Reguli pentru folosirea limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
înțelegerii sensului, structurii propoziției și raportului dintre părțile ei, elevii claselor a III-a și a IV-a dobândesc deprinderea folosirii unor semne ortografice și de punctuație necunoscute Ăsemnele citării) ori utilizate până acum în anumite situații Ălinia de dialog, cratima, virgula, punctul, semnul întrebării și al exclamării). Dacă elevul nu-și însușește corect ortogramele nu va reuși să scrie niciodată corect gramatical. O asemenea deprindere negativă poartă numele de interferență. II. 2. Gândire, limbă, limbaj, particularitățile limbajului scris Gândirea îndeplinește
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
și de punctuație se poate recurge la analogie Ăn-aude, n-ascultă analog cu n-are, n-ai, navem), la diferențiere Ăse scrie s-a rupt spre deosebire de cartea sa; să-i dea spre deosebire de prietenii săi), la analiză pentru a explica folosirea cratimei identificând elementele componente. În lecția de limba română, când se predă noțiunea de substantiv, metodica recomandă să se comunice elevilor și regula: substantivele proprii se scriu întotdeauna cu literă mare, oriunde s-ar afla în propoziție. La regulă se ajunge
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
serie de ortograme. Pentru a le explica se recurge la analogie sau la diferențiere. Pentru clasele a III-a și a IV-a, prevederile programei vizează consolidarea cunoștințelor însușite în clasele anterioare, accentuându-se scrierea corectă a cuvintelor prin utilizarea cratimei - forme verbale care se rostesc în aceeași silabă cu un alt cuvânt sau cu o parte dintr-un cuvânt, scrierea formelor de plural și plural articulat ale substantivelor masculine, scrierea corectă a pronumelui personal, semnele citării. Această perioada se caracterizează
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
bunici, dar ei îndată mă întreabă: Ce-ai, Mircea? După ce elevii își însușesc noțiunea de adjectiv, le prezint o coloană de adjective și alăturat o altă grupă de cuvinte, care seamănă la pronunțare cu adjectivele, dar care se scriu cu cratimă: laș l-aș Ăauzi) moi m-oi Ăduce) noi n oi Ăîncerca) vii vi-i Ăfoame) Stabilesc împreună cu elevii că în prima coloană se află adjective și de aceea se scriu într-un cuvânt, iar în a doua coloană se
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
decât colegii lor mai buni la învățătură și cu un ritm mai rapid de lucru. De obicei rămân pasivi așteptând răspunsul la colegi sau la mine. Dacă unii copii confundă unele sunete finale ale verbului cu pronumele și folosește greșit cratima, sunt necesare exerciții prin care aceștia să fie puși în situația de a argumenta de ce e corect să nu se folosească liniuța de unire în exemple ca: scrieți Ătu), mergeți, făcuse, privise. Elevii trebuie să observe că ți și se
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
în scris pauzele, intonația, întreruperea cursului vorbirii. Semnele de punctuație sunt: punctul Ăcare are și valoare ortografică), semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul și virgula, două puncte, semnele citării Ăghilimelele), linia de dialog, linia de pauză, parantezele, punctele de suspensie, cratima Ăcare are și valoare ortografică). Ele, în mare parte nu pot fi evitate chiar din clasa I, încă de la primele activități de scriere, cu toate că la această vârstă elevii nu au cum să-și însușească noțiuni teoretice pe care să se
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
este mai dorit decât cheia. 500 voi folosi și în această carte cuvântul illuminare cu doi l pentru a delimita sintagma inițierii față de alt tâlc utilizat în mod uzual în limbajul curent, la fel cu utilizarea frecventă a apostrofului în locul cratimei acolo unde se marchează absența unei litere. 501 Brian Herbert și Kevin J. Anderson Dune, Casa Harkonnen, 2007. 502 Imaginile erau distorsionate și imperfecte în oglinzile din bronz sau argint șlefuit. 503 Noul Testament, 1Cor 13:8-13, Editura Sapientia, 2002. 504
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o tăietură care se află după primul sau al doilea vers, mai rar, la jumătatea versului al doilea, și este numită kireji (kire-ji, cutting word, cuvînt care taie, pentru că În japoneză tăietura, pe care haiku-ul nonjaponez o marchează prin cratimă, este marcată prin anumite cuvinte specializate). Nu se poate stabili o regulă În această privință, dar Lee Gurga, fostul Președinte la Societății Americane de Haku, crede că haiku urile cu două imagini sînt cele mai delicate. El susține că arta
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
subtilă (și neexplicitată) care există Între cele două părți ale poemului. Dacă În juxtapunerea din sintaxa frazei, indiciul formal accentuează faptul că totuși Între Începutul cu literă mare și punctul final există o unitate frastică, la haiku este marcată prin cratimă (sau kire-ji, cutting word În japoneză), din contra, tocmai disjuncția imaginilor. Astfel, kireji, ca un fel de ironie formală, pune accentul pe ruptură, pe cezură. Spiritul poeziei nipone este Însă, În ciuda acestor indicii formale, dedicat profund legăturilor (verigilor). Tocmai de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a explicita, a prezenta o concluzie sau o urmare previzibilă a ceea ce s-a spus deja În prima parte a poemului. Merită să exemplificăm aceste Încercări rudimentare. Unitatea textului poate fi ruptă arbitrar, deși sintagma sau propoziția se continuă după cratimă: zbor de liliac din negura grotei sale spre primăvară de dimineață liliacul Înflorit e plin de rouă flori de liliac cad din pensula moale - În primăvară Continuitatea este evidentă atunci cînd partea a doua a poemului nu este decît o
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
gura sobei singur cu vântul iernii, bunic În șezlong vântul primăverii deschizând mugurii reînvierea un album uitat foi răscolite de vânt prieteni absenți În toate exemplele de mai sus este vorba de un kireji Închipuit, mimat doar prin plasarea unei cratime la finalul versului unu sau doi. O formalitate goală de sens, din moment ce ea nu marchează existența reală a unei diferențe de Înțeles Între părțile poemului. O imitare puerilă, o maimuțărire a ceva căruia autorii nu i-au prins Încă sensul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]