1,219 matches
-
iar programele de învățământ, de peste douăzeci de ani încoace, includ o istorie simplă, oarecum hilară ...” ( Cap. II, pag. 25) Pornind să realizeze monografia Ruginoasei, impresionat de marea ei încărcătură istorică, dar și de frumusețea locurilor, bogăția de tradiții culturale, credința creștinească profundă a oamenilor, scriitorul s-a găsit în centrul unui univers polimorf care iradia în toate direcțiile atât în timp cât și în spațiu. Nu putea vorbi despre localitate fără să atingă rădăcinile istorice mult mai ramificate și mai adânci
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
și Părinții Redactori și Editorialiști, de astăzi și dintotdeauna, ai acestei publicații au fost, întotdeauna și în mod permanent conștienți, fiecare în parte, de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul lor este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet, de
REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEŞ, A EPISCOPIEI CARANSEBEŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384051_a_385380]
-
să aduci cu a ta plasa gândul bun ce-n zbor se lasă și să strângi cu plasa ta oameni în credința mea să-i uzi cu- apa Iordanului, să strângi spicul lanului, spic cu spic să crească mare lanul creștinesc sub soare!'' Referință Bibliografica: Cândva în Ierusalim / Gigi Stanciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1344, Anul IV, 05 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gigi Stanciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CÂNDVA ÎN IERUSALIM de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383538_a_384867]
-
Dumnezeu îi ajuta pe toți: domnitorii dobândeau curaj și biruință în lupte, călăgării obțineau ajutor împotriva patimilor și negrăite mângâieri duhovnicești, credincioșii primeau binecuvântare și tărie în necazurile vieții, bolnavii dobândeau sănătate, săracii răbdare în suferință, bătrânii sfârșit bun și creștinesc. Fiecare primea, și primește, după credința și eforturile sale. Nimeni nu se întorcea sau nu se întoarce, acasă, supărat și dezamăgit!... Această icoană a fost dăruită Domnitorului Alexandru Cel Bun al Moldovei de către Împăratul bizantin Manuel Paleologul, în anul 1401
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
La-nvățătura lui Hristos, Lui Iisus i-a fost discipol, Sfântul Andrei evlavios. Autor Maria Filipoiu Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" LA MULȚI ANI, CELOR CE POARTĂ NUMELE SFÂNTULUI ANDREI! RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI Bogată-n sacralitate, Creștinească sărbătoare, Din vremuri străvechi răzbate Cu legende populare. Despre ursit se zvonește, Că-n visul nopții se-arată Celor cu gându-n poveste, Să le dezvăluie soartă. Se invocă de sărbători, Tradiții din popor străbun Sau erezii ce dau fiori
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
lui Dumnezeu, încă ne rugăm pentru mai marii orașelor și ai satelor, pentru conducătorii țării noastre dragi, ca Bunul Dumnezeu să-i lumineze cu luminarea Duhului cel sfânt pentru binele PATRIEI, POPORULUI ȘI A BISERICII NOASTRE RONÂNEȘTI”. AMIN! Cu dragoste creștinescă Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
când în când... Numai așa veți înțelege duhul gândirii vizionare și trăirea duhovnicească a părintelui meu, Arsenie Boca, în egală măsură om de știință, cărturar... Un enciclopedist, nu doar un erudit... Vă veți convinge.”. Cu bonomie ortodoxă și cu iubire creștinească surâzătoare, abia ținută în frâu, am străbătut, apoi, împreună, curtea Mânăstirii Prislop. Ne-a condus la mormântul Sfântului Ardealului, Arsenie Boca, dându-ne, discret, sfielnic, sfaturile strict necesare pentru pașii pe care se impunea să-i urmăm, în rugăciunile noastre
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
ne luăm rămas bun și să plecăm în drumul nostru. Nu am scăpat, însă, de invitația Maicii Starețe de a adăsta la masa de prânz, împreună cu Părintele Vasile Prescure. Timp de circa o oră, cât a durat masa, colocviul nostru creștinesc a fost învăluit, parcă, de o străvezie hlamidă, dincolo de care palpita, învăluitor și ocrotitor, spiritul lui Arsenie Boca. În precipitarea noastră, dinspre final, nici nu prinsesem de veste că Soarele își văzuse de drum și trecuse de miezul zilei. ...De
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
mai 1892, când Vlădica Melchisedec ”s-a adăugat la neamul de sub țară”... Pierderea ce încercăm astăzi prin moartea, trecerea de la noi a Prea Sfințitului Melchisedec este nereparabilă; în el pierdem coloana cea mai puternică, ce ținea cu tărie și curaj creștinesc devorat Ortodoxia străbună, prin el pierdem pe cel mai înfocat, ghibaciu și prudent apărător al drepturilor Bisericei Naționale; prin el pierdem pe cel mai aprig luptător al naționalității, pe clerical și cetățeanul model, care a știut a le împreuna pe
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
prin aprigii săi lănceri oțeliți în legiunea Auraria Gemina a Crăișorului Munților, aura de blazon nobiliar pe frunțile luptătorilor săi pentru libertate națională și socială, oferind ofranda jertfelor Patriei, s-a împărtășit cu duhul istoriei noastre cu binecuvântare divină și creștinească smerenie. Pentru istoria noastră - durată din lupte fără răgaz împotriva asupritorilor, din munca nepregetată pentru valorificarea bogățiilor pământului, s-au dăruit cu aurul din adâncimi, pentru rodirea ogoarelor și pășunilor, pentru păstrarea cu sfințenie a credinței străbune, a datinilor, a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
niciun rost și să se țină de prostii și petreceri. Avea o față rubicondă, trupul cam rotofei, dar musculos și puternic. Vă închipuiți că părintelui Băluță nu-i plăceau năzdrăvăniile lui Dode. El era un om integru, cu o purtare creștinească exemplară, pentru care era respectat de toată lumea. A încercat toate metodele să-l aducă pe Dode pe calea cea bună, sau, mă rog, considerată “bună” de el și oamenii satului, dar degeaba. Dode vedea viața și “calea cea bună” altfel
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
veșnică a Împărăției Cerurilor a unui mare cunoscător și mărturisitor al istoriei bimilenare românești, totodată și propovăduitor al dreptei credințe creștine - Arhiepiscopul Epifanie Norocel al Buzăului și Vrancei, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea creștinească a vieții, a slujirii și pastorației misionare, vreme de foarte mulți ani... De aceea, pentru noi, din acel moment, vom comemora totdeauna acest eveniment, închinat vrednicului logofăt spiritual al ținuturilor buzoiene și vrâncene, a sfârșitului de secol XX și începutului
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]
-
AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Analize > VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ȘI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREȘTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vorbirea despre Biserică între curs și discurs sau a cuvânta, într-un duh creștinesc, despre Catedrala Mântuirii Neamului Românesc... Introducere
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREȘTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vorbirea despre Biserică între curs și discurs sau a cuvânta, într-un duh creștinesc, despre Catedrala Mântuirii Neamului Românesc... Introducere Vorbind despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei, am ajuns la multe definiții ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte am ajuns la o teoretizare, la o nuanțare a detaliilor
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
Dumnezeu - Cel în Treime preamărit, să ne ajute și să ne lumineze mințile, cele acoperite de umbra păcatului, a patimii și a morții!... Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Vorbirea despre Biserică între curs și discurs sau a cuvânta, într-un duh creștinesc, despre Catedrala Mântuirii Neamului Românesc... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1792, Anul V, 27 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
cardinalul de Acquasparta trecuse pe sub Porta Romana prin mulțimea care, despărțită În două, aplauda curioasă, toată lumea avusese cu adevărat impresia că la Florența Își făcuse intrarea marele mediator, bărbatul care avea să stingă ura și să pacifice orașul În numele frăției creștinești. Numai Dante rămăsese deoparte, neliniștit, asemenea unui troian la vederea marelui cal. „Timeo Danaos et dona ferentes“ se gândise el. „Nu mă Încred În câinii ăștia nici dacă Îmi zâmbesc.“ Nimic nu Îi plăcuse din acest om și din curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se reduce Însă la prestarea de servicii casnico-amoroase și la asigurarea spatelui preotului evazionist În fața superiorilor. Se mai vorbește și că cei doi procedează la oarece expediții nocturne prin cimitirul satului, unde efectuează săpături și cercetări În scopuri nu tocmai creștinești. În atare condiții, e lesne de Înțeles că slujnica-amantă ajunge și cea mai probabilă confidentă a stăpânului pe linie de comori, pergamente, templieri și alte mistere care Încep să-l Înconjoare pe preot Încă din timpul vieții. Cel puțin aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pe aceștia din urmă. După vreo două ceasuri de cale bună, se lăsă noaptea. Călugării mergeau prin stepă fără grăbire. Era răcoare, ieșise și luna. Ici se auzea un greiere, dincolo o furnică, cerul înstelat era deasupra lor și legea creștinească în ei. Ce mai, să te tot duci! — Doamne, preacuvioase Metodiu - suspină Iovănuț, trăgând aer în pieptul încă mic, da-n care bătea o inimă curată - frumoase lucruri a mai făcut Domnul pe pământ, până și-n stepă! Domnul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
am prins mai tare de gîtul dorobanțului m-am trezit tremurînd toată de frică și de rușine e prea Îngrozitor prea Îngrozitor frumoasa mea caraghioasa mea fetiță... oricum trebuie să recunosc că animismul vecinei mele e mai inofensiv și mai creștinesc) — ... da nu-mi mai spuseși nimic de băiatu dumitale, că nu-l mai văz nici la televizor, nici p-acasă. — Muncește mult. De dimineață pînă seara și duminicile, repetiții În fiecare zi, spectacole. — Eh, o fi muncind el, nu zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mai puteam gândi la nimic altceva când o vedeam pe mama în mașină, cu predicatorul spunând la toată lumea dup-aia cum a ajutat el orașul și cum a ajutat-o pe acea biată femeie. Dar n-a fost decât milă creștinească, ar spune el, oricare alt bun creștin ar fi sărit să facă același lucru. Începusem să mă satur de ceea ce numea predicatorul „creștinesc“. Tot ceea ce făcea el era „creștinesc“, iar oamenii din biserica lui chiar îl credeau. Dacă fura vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
el orașul și cum a ajutat-o pe acea biată femeie. Dar n-a fost decât milă creștinească, ar spune el, oricare alt bun creștin ar fi sărit să facă același lucru. Începusem să mă satur de ceea ce numea predicatorul „creștinesc“. Tot ceea ce făcea el era „creștinesc“, iar oamenii din biserica lui chiar îl credeau. Dacă fura vreo carte care nu-i plăcea de la bibliotecă, sau obliga radioul să emită duminica doar jumătate de zi, sau ducea pe cineva la azil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
-o pe acea biată femeie. Dar n-a fost decât milă creștinească, ar spune el, oricare alt bun creștin ar fi sărit să facă același lucru. Începusem să mă satur de ceea ce numea predicatorul „creștinesc“. Tot ceea ce făcea el era „creștinesc“, iar oamenii din biserica lui chiar îl credeau. Dacă fura vreo carte care nu-i plăcea de la bibliotecă, sau obliga radioul să emită duminica doar jumătate de zi, sau ducea pe cineva la azil, el le numea „fapte creștinești“. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
era „creștinesc“, iar oamenii din biserica lui chiar îl credeau. Dacă fura vreo carte care nu-i plăcea de la bibliotecă, sau obliga radioul să emită duminica doar jumătate de zi, sau ducea pe cineva la azil, el le numea „fapte creștinești“. Nu prea am avut parte de educație religioasă și nici nu m-am dus la școala de duminică, fiindcă nu figuram pe listele bisericii când împlinisem vârsta, dar cred că știam ce înseamnă să crezi în Hristos și nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
întrebă Cristi imediat ce rămăsese singur cu socrul său. Tot la moșneagul acela nebun îți stă gândul? A fost totuși prietenul meu! Ciudați prieteni mai ai! Cum să-l înmormântăm? Am făcut tot ce trebuie pentru a ne achita de datoria creștinească. Înțelege că bătrânul nu mai avea pe nimeni. În afară de casa aceea veche, nu avea nici un fel de avere. Apropo, să știi că, anul trecut, a făcut un testament la notar. Casa și grădina ți-a lăsat-o ție. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mai mare, care era transmisă urmașilor. Și porcii creșteau în stare de sălbăticie prin rediuri, runcuri și pădurile de fag, consumând ghinde, fructele de pădure, rădăcinile și tuberculii unor plante. Erau sacrificați în tot timpul anului, deoarece reglementările unei alimentații creștinești s-au impusă mai târziu. Probabil că o parte dintre râmători erau dați ca tribut migratorilor care nu îmbrățișaseră religia mahomedană: pecenegii, cumanii, uzii, bulgarii și ungurii. Mongolo-tătarii, trecuți la mahomedanism, erau opriți de a consuma carnea unui animal considerat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]