266 matches
-
dispoziția mintală a tuturor raselor; • funcția principală a comunicării nonverbale de a exprima emoțiile; • antrenarea simultană a mai multor semne în exprimarea emoțiilor: Buna dispoziție, râsul și surâsul, de exemplu, se exprimă prin obrajii și buza superioară mult ridicate, prin crețurile transversale fine de pe pielea punții nasului, prin dezvelirea dinților anteriori ai maxilarului superior, prin formarea unei cute nazo-labiale foarte pronunțate (care unește aripa fiecărei nări cu colțul gurii), prin ochii vii și strălucitori și prin retragerea colțurilor gurii și a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Hasdeu, Marian, Bianu, Eminescu. Materialul este foarte bogat. Sbiera a cules o sută de povești numai dintr-o comună mică din Bucovina. Culegerea cea mai considerabilă i se datorează lui G. Dem. Teodorescu, care a întâlnit un lăutar bătrân, Petrea Crețul Șolcan, cel mai înzestrat aed dintre Carpați și Balcani. Acesta era fiul unor robi din Brăila și știa mii de versuri. Cu fruntea înaltă, nas acvilin, ochi negri, păr lung și alb, mustăți lăsate în jos, îmbrăcat într-un vechi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
listă proprie de candidați pentru municipale, cu Jean-Marc Restoux în frunte. Lista, pe care comuniștii și Verzii au vrut, prietenește, s-o „înghită“, dar au fost categorit refuzați ( SDF-ii n-au partid), are și niște nume celebre: Louis Garrel (brunetul creț care a jucat în The Dreamers și Les amants irréguliers) și Frédéric Beigbeder. Pardon, Beigbeder nu mai candidează, pentru că a avut ceva probleme cu cocaina și poliția a aflat. Jean-Marc (când își pune ochelari, arată ca un filosof francez de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
interminabile mă vlăguiește, iar dorul de a mesteca un miez de nucă devine o durere a simțurilor. Închid ochii și simt cum o lacrimă tulbure mi se scurge din ochiul drept și se prelinge pe cearcănul zbârcit, pe obraz, pe crețurile gâtului. Apoi n-o mai simt. S-a pierdut în gulerul pijamalei care miroase a hoit. S-a topit ca într-o sugativă. Îmi deschid ochii și mă uit la claia de păr. Claia neclintită. Claia indiferentă la toate durerile
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
furibunde fanatisme ideologice." Micul studiu din " al lui Al. Oprea, Vladimir Streinu sau convertirea la clasicism , se deschide cu o frumoasă însemnare confesivă: "Timpul îi fixase trăsăturile fizionomice ca într-o efigie, atunci când am putut să-l cunosc mai îndeaproape: crețuri fine, dar adânc săpate în masca feții, ochii mari, calzi, un zâmbet amabil și vag melancolic, o întreagă orchestrație a gesturilor de o aleasă distincție dar și puțin academică, drapând nu știu ce avânturi patetice, la un mod prevenitor și aulic. Parcă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
făceam lungi (drepte la sfoară), pentru dimcă, ceapă, barabuleancă și arpagică. Apoi urma o bucată mare pentru usturoi, câteva straturi mai mici pentru ridichi, salată, morcovi. Lăsam un loc mai însorit pentru roșii, castraveți, dovlecei și varză. Cele cu pătrunjel (creț), cu țelină le curățam doar de frunze uscate și crengi aduse de vânt. Nu uitam de sfecla roșie, mazăre și spanac. Având spațiu suficient, ne puteam permite ca grădina noastră să ne poată oferi de toate. Într-un an școlar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Hurdugan Dumitru Hurdugan Tănas Hurdugan Toad(e)r Cozmeiu Ion săn Ion Săimanul Ion Să(i)manul Toader Ahergelegiții Ioan Ci(o)botariul Grigori Chioariul Anton Teslariul Ștef(a)n Ci(o)botariul Grigori Chioariul Anton Teslariul Toad(e)r Crețul Lupul Merăuți Ștefan Brașovanu Ilisăiu Bența Vasăli Purici Iacob Bența Dumitru săn Cos(tan)d(i)n Cozmeiu Pavăl Cosovanu Gheorghii Cozmeiu Mihaiu Cozmeiu Neculaiu Stăvărachi Grigori Furleiu Anton Cociobanu Vasăli Cociobanu Dumitru zăt Neculaiu Cozmeiu Iacob Brașovanu Vasăli Crețul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Crețul Lupul Merăuți Ștefan Brașovanu Ilisăiu Bența Vasăli Purici Iacob Bența Dumitru săn Cos(tan)d(i)n Cozmeiu Pavăl Cosovanu Gheorghii Cozmeiu Mihaiu Cozmeiu Neculaiu Stăvărachi Grigori Furleiu Anton Cociobanu Vasăli Cociobanu Dumitru zăt Neculaiu Cozmeiu Iacob Brașovanu Vasăli Crețul Pavăl Zahornianul Trifan Huțanu Ion Tăplău Sămion Ungurianu Andreiu Ungurianu Nichifor săn Ilii Morariul Ion săn Ștefan Rusul Macsăn zăt Ștefan Rusul Ion Huțanu Pădurariul Gheorghii săn Ion Huțanul Neculaiu Cozmeiu Chiriac Chetrariul Cos(tan)d(i)n Cojocariul Ion
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
am dormit la învățătorul Costachi A. Tacu. Și dimineața tata a plecat acasă și pe mine m-a lăsat acolo. Ziua ne-am dus la preotul Mihai Vasiliu om frumos asemenea și preoteasa Aglaia de frumuseță rară și fără nici un creț pe față. Și am văzut pe Eugenia, care o certase soacră mea că o lumânare i-a picurat o bluză. Și ea era f. supărată și abia a vorbit numai f. puțin cu mine. Și acum văd că am făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mai mulți au avut curajul să înainteze pănă la acest ultim stâlp. Dar odată ajuns acolo, în loc să se întoarcă, Doxachi Hurmuzachi merge înainte, intră în curentul cel albastru și... dispare. Depărtarea de țărm era acum așa de mare, încât din cauza crețului valurilor nici l-am fi putut vedea, chiar dacă ar fi continuat a se susținea pe suprafața apei. Cuprinși de groază, am început cu toții cei de la mal să strigăm: "O barcă!... O barcă!..." Dar din nenorocire pe vremea aceea nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
La cuvântul cadavru, care mi-a amintit nenorocirea de dimineață, mărturisesc că mi s-au tăiat picioarele. După câteva minute în adevăr am început și eu a vedea cu ochii liberi un punct care când dispărea, când iar apărea în crețul undelor și care împins de mișcarea fluxului înainta mereu spre țărm. Punctul acela se făcea tot mai mare, mai distins, mai vizibil; a ajuns în curentul cel albastru, l-a trecut; a ajuns al stâlpul la 3-lea, l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prin strâmtori de stânci, e însă mai pitoresc decât cel dintăi, pentru că încadrat între munți mult mai mari și mai variați ale cărora păduri de verdeață se reflectează în el și-l colorează. Plutind pe undele transparente și fără nici un creț ale lacului, mergeam așa în neștire ca într-un vis și aș fi vroit parcă să merg așa la nesfîârșit, atât de dezmierdătoare pentru ochi și suflet e această legănare pe vestitul lac împodobit nu numai de natura splendidă ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
oară într-o excursie cu școala la Marea Neagră. Apa era verde cu spume albe. Cu privirea înverzită de sat, marea îmi părea pajiștea cea mai mare și netedă pe care-o văzusem vreodată, acoperită de cele mai bogate ierburi de crețuri înspumate. O pajiște plină ochi. Cunoșteam întinsele izlazuri verzi care atingeau marginea cerului, atât de netede că orice om se zărea de departe. O vedere ca-n palmă, o transparență în care deveneai vizibil mai înainte de toate tu însuți, străveziu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
1978) DUMITRESCU Ion Vegu „Brațele mele poartă destinul cetății. Și peste toate, ca o iluminare, Stă, neclintită de nimeni în veci, Flacăra vie a poporului meu În drum spre comunism.“ („Partidului“, Orizont, 7 mai 1976) DUMITRESCU Lucian „Chiar și-n crețurile grinzii Mai suspină fagii, pinii, Amintindu-și de pădure, Fripți de dorul rădăcinii. Fripți de dorul rădăcinii! Vâscul - că e vâsc - și totuși Cinstea frunzei nu și-o spurcă, Nu-și îmbăloșe gorunii Câți l au tot răbdat în cârcă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în comuna Topologu, plasa Hârșova, jud. Constanța, ear eu am plecat din Topologu spre Bulgaria spre a-l afla pe unchiul meu Neculae Vodă dus de acasă de prin 1820 cu femee cu tot, fiind el feciorul lui Ion Vodă Crețul din Oprea Cârțișoara, aflându-l în comuna Gheorghenjic, județul Silistrei, cu o fată căsătorită și un fecior june. Acolo am stat câteva săptămâni apoi m-am întors la Topologu unde era mătușa sora mamei mele și a unchiului N. Vodă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aceeași direcție a succesiunii eta- pelor pe care criza lui Lefter le parcurge. „D. Lefter e liniș- tit - acea liniște a mării, care, înțelenită în fine, vrea să se odihnească după zbuciumul unui năprasnic uragan : fața ei este senină, fără creț, pe când în fundu-i zac atâtea sfărâmături de corăbii înghițite pe de-a pururi, înainte de a fi putut ajunge la liman !” Fragmentul poate constitui foarte bine un decupaj dintr-un roman al lui Victor Hugo. Fraza va reveni spre finalul textului
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
colo până colo pe dinaintea Uni- versității - seara, cum răsăreau aștrii, de jur împrejurul Observatorului pompierilor de la bifurcarea bulevardului Pake, - șoptind mereu, cu un glas blajin, același cuvânt : «Viceversa !... da, vice-versa !»... - cuvânt vag ca și vagul vastei mări, care sub fața‑i fără creț, ascunde‑n tainicele‑i adâncuri stâncoase cine știe câte corăbii, zdrobite înainte de a fi ajuns la liman, de‑a pururi pierdute !” ăs. n.Ă Să remarcăm că acest final este o posibilitate care a fost anticipată în text, și care acum buclează
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
se zbătea zgâlțâit de viscol. Un clopot bătea undeva departe. E Crăciunul doar... "Cu sfinții odihnind Hristoase..." Călugării, cu lumânări, cântând, cădelnițând, părăsesc paraclisul. Ce face Maria? întreabă în șoaptă Țamblac ștergându-și cu dosul mâinii câteva lacrimi furișate printre crețurile obrajilor. Ștefan, buimac, ca trezit dintr-un somn greu, nu înțelege. Ce face Maria? Maria?... șoptește răgușit. Maria?... N-a vărsat o lacrimă. Am rugat-o. Plângi... Te rog, Maria, plângi... Nici un cuvânt. Împietrită. Nici o lacrimă... Nu mai vede, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
adânc: Unchiule... Și de-a fi și-a fi... Rogu-te, ai grijă de Maria, de copii și... și de Voichița. Să le fii un adevărat părinte, cum mi-ai fost și mie... Vlaicu își șterge o lacrimă furișată prin crețurile obrajilor și bolborosește: Făgăduiesc, fiule. Da' să ai grijă... Ștefan ridică hrisovul cu amândouă mâinile, solemn, tulburat. Și, ca printr-o minune, clopotele Sucevei prind iar să bată, făcând clipa și mai solemnă. Voi să stați mărturie pentru vrerea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și cu glas tremurat îngână: Fii binecuvântat, Ștefan al Moldovei. Iisus fie cu tine... Ștefan se ridică... Îi zâmbește... Îi face un semn de bun rămas... Și pleacă încet șchiopătând... Daniil, în prag, își mai șterge o lacrimă furișată printre crețuri și strigă: Să te întorci sănătos, Ștefan al Moldovei! Fâlfâie de bun-rămas... Ușa deschisă scârțâie... Apoi, un galop... Și ciocârlia... Daniil își suflă nasul în cârpa de oblojeală. Se lipește cu spatele de ușa dată de perete și rămâne așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
păgân al acestora și atinge unele chestiuni de teorie a creației populare, precum geneza și circulația unor specii. Problema creatorului popular l-a interesat în mod deosebit, ceea ce reiese și din insistența cu care s-a concentrat asupra lui Petrea Crețul Șolcanu, lăutarul Brăilei. Intenția de a scrie un studiu și despre basme nu s-a materializat, dar basmele culese de T., apărute postum, sunt mărturia interesului său constant pentru această specie folclorică. Ceea ce l-a impus a fost monumentala colecție
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
moravuri ale poporului român, pref. A. I. Odobescu, București, 1874; Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Literatura populară. Noțiuni despre colindele române, București, 1879; Tractat de versificare latină, I-II, București, 1879-1880; Viața și operile lui Eufrosin Poteca, București, 1883; Petrea Crețul Șolcanu, lăutarul Brăilei, București, 1884; ed. Brăila, 2000; Istoria literaturii latine, București, 1891; Operele lui Anton Pann, București, 1891; Cronica din Nürnberg: 1493, București, 1893; Istoria filosofiei antice, București, 1893; Viața și activitatea lui Anton Pann, București, 1893; Biografia lui
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
În Delta Brăilei... Cum a fost primirea În Balta Brăilei? Acolo a pus doi dulapi cât Îi aleea mea de Îngustă, de ciment, și treceai de aicea dincolo, că era un pârâu, o apă. Și era un golan... cu păru’ creț. Cum se cheamă ăștia? Nu contabil... de-ăla care țâne evidența... Bă, și dacă fugeai pe dulapu’ ăla, Îți dădea cu o vergea de fier, te plesnea golanu’ cela cu vergeaua... Da’ de ce? Că zicea că fugi de al dracului
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
permanență de pierdere, care ajunge la noi doar după ce a traversat catastrofa întâlnirii cu limbajul comun: "toată fapta ce-mi scapă mie din mână, toată ideea ce am voit să pui într-însa, mă întristează, mă mâhnește și adâncează un creț pe fruntea mea, căci o văz nesigură, ideea dintr-însa s-a desfigurat, s-a slăbit, abia licurește și mai că nu mai seamănă cu tipul ei"94. Remarcabilă rămâne insistența de a vedea aici acțiunea forțelor corozive ale timpului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Centrală Bl. B1 Ap. 5 țel. 371216 575 COPECZI FRANCISC (n. 1938) Oradea, Str. Republicii nr. 3-5 ap. 57 țel. 131981 15292 COSMA PAVEL (n. 1957) Oradea, str. M-sal Antonescu nr. 99, bl. P60, ap. 30 țel. 414911 7796 CREȚ MARCELA (n. 1960) Oradea, Str. Republicii Nr. 83 Ap. 12 țel. 414784 578 CRISTE VALER (n. 1950) Stei, Str. 13 Septembrie Nr. 1 bl. R7 ap. 34 țel. 330908 331344 11923 DUBOVAN GIZELA (n. 1957) Oradea, Str. Sovata nr. 87
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]