90,136 matches
-
în fiece clipă izvodindu-se cuvinte care ba mor, ba obțin dreptul la nemurire, creația verbală transferă acest drept în viața scrisului. Cuvântul creat recent nu trebuie doar să fie numit, dar și să fie aplicat obiectului ce trebuie denumit. Creația de cuvinte nu încalcă legitățile limbii. O altă modalitate de creație verbală o reprezintă declinarea intrinsecă a cuvintelor. Aidoma omului contemporan care repopulează cu masive bancuri de pești apele sărăcite ale râurilor, creația lingvistică ne dă dreptul să reînsuflețim cuvintele
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
dreptul la nemurire, creația verbală transferă acest drept în viața scrisului. Cuvântul creat recent nu trebuie doar să fie numit, dar și să fie aplicat obiectului ce trebuie denumit. Creația de cuvinte nu încalcă legitățile limbii. O altă modalitate de creație verbală o reprezintă declinarea intrinsecă a cuvintelor. Aidoma omului contemporan care repopulează cu masive bancuri de pești apele sărăcite ale râurilor, creația lingvistică ne dă dreptul să reînsuflețim cuvintele deja moarte, ieșite din uz, sau să le insuflăm viață celor
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
să fie aplicat obiectului ce trebuie denumit. Creația de cuvinte nu încalcă legitățile limbii. O altă modalitate de creație verbală o reprezintă declinarea intrinsecă a cuvintelor. Aidoma omului contemporan care repopulează cu masive bancuri de pești apele sărăcite ale râurilor, creația lingvistică ne dă dreptul să reînsuflețim cuvintele deja moarte, ieșite din uz, sau să le insuflăm viață celor deocamdată inexistente, spre a reanima sărăcăcioasele valuri ale limbajului, în care suntem convinși că va reveni pulsul existenței ca în dintâiele zile
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
idei traduce de fapt afinitățile elective de profunzime existente intre doi "mari", două moduri polare de receptare, la fel de spectaculoase. Georges Poulet vorbește despre "latura teologică a indeterminării, conceptul cheie care îl face să caute straturile joase, primare, inconștiente ale oricărei creații. Paul Ricoeur, hermeneutul și esteticianul, pledează pentru o revenire a subiectului, pierdut prin anii 60-70, pentru bogăția adusă de autor lumii, adică cel ce exprimă, dincolo de textualitatea pură, predicată de structuraliști. Declarațiile aproape scandaloase pentru snobii de azi punctează șarmant
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
zic, - pune-i fiului tău numele Lembit. - De ce Lembit? - se miră Kuzin. - Noi vrem să-i spunem Volodia. Ce-i aia Lembit? - Lembit e un nume. - Și Volodia, ce, nu-i nume? - Lembit e din folclor. - Ce-i aia folclor? - Creație populară. - Și ce dacă e creație populară? Pe fiul meu personal vreau să-l cheme Volodia... Ce nume să-i pui unui căcăcios - e și asta o problemă. Uite, mie mi-au spus Grișa, și ce-a ieșit? M-am
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
Lembit. - De ce Lembit? - se miră Kuzin. - Noi vrem să-i spunem Volodia. Ce-i aia Lembit? - Lembit e un nume. - Și Volodia, ce, nu-i nume? - Lembit e din folclor. - Ce-i aia folclor? - Creație populară. - Și ce dacă e creație populară? Pe fiul meu personal vreau să-l cheme Volodia... Ce nume să-i pui unui căcăcios - e și asta o problemă. Uite, mie mi-au spus Grișa, și ce-a ieșit? M-am făcut mare, și ce-a ieșit
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
abatere de la principiile lovinesciene. Se ridică în ultima vreme voci înclinate a distorsiona realitatea, incriminînd așa-numita estetică de... eticism, ergo de tendenționism. Dar ce tendință decît cea estetică ar putea încăpea în discursul consacrat tocmai indicării imixtiunilor ideologice, deparazitării creației de puzderia de falsuri ce i s-au aplicat, regăsirii, prin hățișuri și denivelări anevoie de învins, a drumului drept? Estetica (termen introdus, se pare, de Pierre Hassner și avînd mai întîi circulație în mediile cehoslovace, care-i vine ca
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
moartea), la celălalt se dezvăluie procesul în continuă desfășurare (omorîrea). Punînd poezia în relație directă cu "procesele psihice", Mircea Scarlat nu se îndepărtează nici un moment de text, despărțind, cum se cuvine, esteticul de teritoriile învecinate. Criticul deosebește patru faze în creația bacoviană pe care - fidel opțiunilor metodologice inițiale - le abordează în dinamica lor internă, interioară fenomenului literar, oricîte structuri și destructurări politice și sociale vor fi avut loc între primele poeme (de pe la 1900) pînă la ultimele, din preajma anilor '50: eminescian, neoromantic
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
artiști păpușari și marionetiști, absolvenți ai Universității teatrale și cinematografice din București după 1990, a adus un suflu nou, un alt stil, noi ambiții și motivații pe scena Teatrului Țăndărică, unde majoritatea dintre ei și-a găsit un loc deschis creației. Mihaela Tonița Iordache, fostul director al Teatrului, și Călin Mocanu, actualul manager, au stimulat și au sprijinit diferite voci artistice care să se exprime aici, să imprime dinamism și anvergură noilor tendințe ale mișcării de teatru pentru păpuși și marionete
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
sentimentul că nu eu am ales subiectele cărților mele, ci că ele m-au ales pe mine, începând cu acele experiențe pe care le-am trăit și care mă predispun și îmi induc o stare de fantezie, de imaginație, de creație. Cred, însă, că punctul de plecare este legat de unele experiențe, în general experiențe traumatice, mai mult decât cele exaltante sau pozitive. - ...uneori chiar tragice. Aici, în România, cititorii urmăresc prin intermediul presei sau chiar direct unele din comentariile și articolele
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
melancolie. Sentimentul este real în plină toamnă cînd am poposit pentru scurtă vreme în acest loc ales. De ce ales? Explicațiile sunt mai multe și toate, demne de atenție. Aici ființează în sensul renascentist al cuvîntului o Academie: o casă de creație de felul centrului "Cité Internationale des Arts" din Paris, a "Casei Bethania" din Berlin sau a coloniei de artiști din Worpswede... o academie ca spațiu ideal de creație, de dezbateri și schimburi de idei și experiențe, concepută și ca un
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
Aici ființează în sensul renascentist al cuvîntului o Academie: o casă de creație de felul centrului "Cité Internationale des Arts" din Paris, a "Casei Bethania" din Berlin sau a coloniei de artiști din Worpswede... o academie ca spațiu ideal de creație, de dezbateri și schimburi de idei și experiențe, concepută și ca un focar de răspîndire a unui anumit tip de cunoaștere în afara instituțiilor tradiționale, convenționale. Modelul generic al Academiei de la Schloss Solitude îl oferă "Academia Fiorentina", fondată în 1540, un
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
timpuriu, Castelul Solitude a fost fie și sporadic, un loc care a însuflețit artiștii. Din 1990, Academia Schloss Solitude, care este o instituție de drept public, își asumă programatic maxima deschidere în spațiul artei. Din 1996 sunt atribuite burse de creație și unor asociații de cultură. Astfel se materializează și intenția înrudirii, dintr-o perspectivă istorică, a spiritului Academiei Schloss Solitude cu cel al Școlii de la Barbizon sau al coloniei de artiști Bateau Lavoir din Montmartre - locuri ideale de creație, sudate
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
de creație și unor asociații de cultură. Astfel se materializează și intenția înrudirii, dintr-o perspectivă istorică, a spiritului Academiei Schloss Solitude cu cel al Școlii de la Barbizon sau al coloniei de artiști Bateau Lavoir din Montmartre - locuri ideale de creație, sudate prin viziunile și temperamentele înrudite ale artiștilor care le-au frecventat. În cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea procesul creației începe să prevaleze asupra produsului finit al actului creator, Centrul Georges Pompidou din Paris, părînd
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
Școlii de la Barbizon sau al coloniei de artiști Bateau Lavoir din Montmartre - locuri ideale de creație, sudate prin viziunile și temperamentele înrudite ale artiștilor care le-au frecventat. În cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea procesul creației începe să prevaleze asupra produsului finit al actului creator, Centrul Georges Pompidou din Paris, părînd a fi slujit la un moment dat acestei idei. Artiștii puteau fi priviți aidoma animalelor dintr-o grădină zoologică, în plin "proces creator" evident înscenat
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
Academia Schloss Solitude. Aici, în virtutea unei burse acordată pe durata a șase luni pînă la un an, cu posibilitatea unei prelungiri, artiștii (scriitori, muzicieni, arhitecți, designeri, creatori în domeniul artelor audio vizuale, inclusiv cinematografia) beneficiază de toate facilitățile strict necesare creației: liniște, confort, lipsa grijii zilei de mîine - cel puțin pe durata sejurului. Locuințele individuale, mobilate minimalist sunt adaptate imperativelor creației. Dar există și spațiile colective ale comunicării: biblioteca, sala de concerte și spectacole, restaurantul - nu foarte străin de structura unui
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
prelungiri, artiștii (scriitori, muzicieni, arhitecți, designeri, creatori în domeniul artelor audio vizuale, inclusiv cinematografia) beneficiază de toate facilitățile strict necesare creației: liniște, confort, lipsa grijii zilei de mîine - cel puțin pe durata sejurului. Locuințele individuale, mobilate minimalist sunt adaptate imperativelor creației. Dar există și spațiile colective ale comunicării: biblioteca, sala de concerte și spectacole, restaurantul - nu foarte străin de structura unui refectoriu... Academia Schloss Solitude este și un univers în sine, aproape autarhic mai ales pentru cei dornici să se rupă
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
spectacole, restaurantul - nu foarte străin de structura unui refectoriu... Academia Schloss Solitude este și un univers în sine, aproape autarhic mai ales pentru cei dornici să se rupă cu totul de lumea din jur. Semnalele înafară ale acestui topos al creației nu lipsesc: Academia dispune de o editură proprie, de un program editorial, de un program lunar de lecturi literare, Concerte, prelegeri, spectacole de teatru. Un așa-numit consiliu de administrație alcătuit din reprezentanți ai vieții culturale și artistice internaționale și
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
pictură, grafică, arhitectură, înregistrările video ale unor spectacole și concerte, alcătuiesc laolaltă arhiva vie a unui program care se impune prin generozitatea cu care artiștilor sosiți din toate țările lumii le este rezervat, pe termen limitat, un spațiu ideal de creație, existență și comunicare. Cu Nora Iuga am stat de vorbă pe terasa castelului, într-o zi de toamnă obosită, dar blîndă și luminoasă. În fața ochilor noștri se desfășura pădurea, pe ale cărei cărări, dresate în alei, am făcut, după interviul
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
Congresul internațional al scriitorilor din Carintia - Austria, 1984, 1990-1996, Congresul traducătorilor din Berlin, 1980. Numeroase apariții în periodice din Austria, Germania, Luxemburg, Elveția. Rodica Binder: Nora Iuga, ne aflăm într-un loc splendid, la castelul "Solitude" de lîngă Stuttgart, favorabil creației literare. Să aproximăm pentru început perspectiva de viitor, pentru că ceea ce ați realizat pînă acuma a fost excelent primit. Am înțeles că există șanse ca Sexagenara și tînărul să apară și în Franța. Ne-am dori ca Jurnalul berlinez să fie
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
că există așa ceva. Or, acest impact între diferitele ramuri artistice este extraordinar și te influențează și pe tine ca scriitor. R.B.: Dar - Nora Iuga, d-voastră ați fost și înainte de a avea experiența unui "Schloss Solitude" sau unor deplasări de creație în străinătate anticipativă în ceea ce ați scris - anticipativă și în același timp legată de un anumit trecut de avangardă devenit tradiție... N. I.: Rodica dragă, eu nu știu dacă la mine lucrul acesta a fost învățat, pentru că eu de pildă, în
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
cu un citat al dlui prof. ROMUL MUNTEANU: „Trăim Într un timp bolnav de indiferență și neprielnic comunicării dintre oameni, dar sensibilitatea Încătușată sau inhibată a unor poeți a Început să se revolte. Semnele acestei schimbări Încep să apară În creația lirică. Un exemplu elocvent Îl oferă Viorela Codreanu Tiron cu volumul său, „Anotimpuri ostile”. În versurile sale poeta deschide calea unei noi literaturi a sentimentelor, a lacrimilor și blestemelor despovărate de modelele tradiționale uzate. Sper ca Începutul acestei noi experiențe
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
și nici egoism. Scriu din suflet și pun acest suflet pe tava cititorului, dacă Îi va plăcea va Întinde mâna spre tavă, dacă nu... oricum, nu poți mulțumi pe toată lumea, sunt conștientă de acest lucru. - Cum se raportează tinerii la creațiile tale? - Unii sunt Încântați, alții tac. Dar faptul că nu am rămas cu nici un volum, cred că spune mult. Și acum mai sunt Întrebată dacă nu mai am pe acasă vreun volum... măcar cu Împrumut. „Omul propune, Dumnezeu dispune!” - Câte
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
la faptul că trebuia să figureze, fie și fragmentar, în cartea de limba română, cl. a VI-a". "Realismul socialist" în sine nu e, în ochii împăienjeniți de decepție și inextingibilă amărăciune ai lui Traian Chelariu, decît un pseudoconcept dăunător creației, rod al ignoranței și tendențiozității imorale: "Principialiștii cer lucruri despre care nici ei nu au habar. Realismul socialist e, în fond, propagandism socialist și, ca atare poate duce la izbînzi de ordin propagandistic, nu însă la opere artistice valabile sau
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
pe această temă: visul ca spațiu al copilăriei umane, regatul neatins al interiorității și originarității sinelui. Capitolul dedicat visului "cu program" examinează modurile în care el devenea instrument al romantizării lumii, cerută de Novalis, prin care lume, vis (imaginație) și creație erau inextricabil legate; evoluția imaginarului oniric la romantici (cu diferențe și apropieri nuanțate între autori ca Eminescu, Novalis, Jean Paul, Arnim von Achim, Hoffmann) și felul în care visul era perceput de epoca modernă. Simbolismul, curentul care cu adevărat "supralicitează
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]